Glasul Bucovinei, februarie 1934 (Anul 17, nr. 4239-4258)

1934-02-01 / nr. 4239

Pag 2 GLASUL BUCOVINEI Ceaiul-eveniment al societăţii „Principhe Mircea“ înspăimântate de intransigenţa creştines­cului post apropiat, „ceaiurile“ s-au perindat la intervale extrem de scurte, toate unul ca celălalt. Din seria precipitatelor organizări se smulge gigantesc, ca să rămână unic şi de ne­uitat, ceaiul organizat de Societatea „Principele Mircea*, Sâmbătă 27 Ian. a. c. în saloanele (larg utilizate) ale cercului militar. D-na Virginia Ministru Nistor, preşedinta societăţii cu râvna neostoită pentru binele obştesc — îndreptat spre copie (creştere şi cultură) —, cu uşurinţa perfectei organizări încercată în atâta experienţă trecuta şi cu concursul înţe­legător, devotat al membrelor din comitet, a izbutit să realizeze o seară distinsă din toate punctele de vedere, animată şi larg cheltuitoare pentru sporirea fondurilor trebuitoare unei fo­lositoare opere sociale. Ospitalierul „cerc militar" s’a transfigurat sub eleganţă de costum, de decor şi belşug de lumină, iar suflul de atmosferă revenită la tra­diţionalul vals, la însufleţitul „cetillon* şi româ­nescul costum naţional, au mărit pitorescul şi vraja delictării. Pentru lumea dornică de frumos, dornică să încerce iresistibilul noroc — totdeauna pro­miţător — un bazar, condus de D-nele Primar Marmeliuc, Dr. Huidei, Dr. Bănățeanu, Ba­­ronschy, Baculinschi, Avoc, Gheorghian, Do ra, Mănescu și d-ra Adamiu, a făcut ca „Fortuna" să risipească din cornul abundenţei lucruri de gust, majoritatea îndelung migălite de mâini experte. Pentru lumea nerăbdătoare, conţinu sub ademenire*, dansului un bufet, am zice un „au­tomat*, sub conducerea d-nelor Goilav, Wen­­gloska, Negruş şi Brăileanu, a etalat pe preţ unitar şi modic, varietăţi de tot soiul. In sfârşit pentru lumea „aşezată“, dispusă spre voioşie staţionară un bufet (mai îndepărtat de sala de dans) frumos şi săturat de încărcat, sub conducerea d-nelor P. Tarnovschi, Notar Zaharia, Col. Iliescu şi Drăgulănescu, Dir. Balan, Dr. Deculescu, Prof. Măru, Secrt. G-ral Bucevschi, Cpt. Vladulescu ajutate de d-l Dr. Popescu şi Netea, a oferit tot ce-i mai frumos şi gustos. Faţă de atâta grijă, de atâtea mijloace puse la îndemâna publicului dornic să încerce o eva­ziune din cercul strivitor al grijilor multiple, nu-i de mirare marea afluire a tot ce are Cer­­năuţiul mai distins. N’a fost în anul acesta serată sau ceai, care să se bucure de o mai mare frecvenţă. Printre asistenţi remarcăm (iertat să ne fie faptul că memoria ni-a scăpat multe alte nume vrednice de amintit): I. P. S. Mitropolitul Nec­­tarie, d-nele Virginia Nistor, Ing. Nistor­ Apos­­tescu, deputat Dăniceanu, Dr. Gheorghian, S. S. P. Şandru, D-1 Primar D. Marmeliuc cu d-na, D-1 Prefect Vântu cu d-na, D-1 Senator Hac­­man cu d-na, D-1 deputat Ieşan cu d-na, S. S. P. Avram, D-1 vice-primar Luţa, D-1 Consul Lutinger cu d-na, D-l Consul Honorat, D l Prim-preşedinte Tuşinschi cu d-na şi Boldur, D-nii Preşedinţi: Radovici cu d-na, Ştefănescu cu d-na, Josan cu d-na, Iliesi cu d-na, D l Prim-procuror Alexandru cu d na, D-l Inspector Stroja cu d-na şi Teodorescu cu d-na, D l Dr. Filipovici cu d-na, D-nii Director de bancă Chihaia şi Ghiţescu, D-1 Prof. I. Rădulescu, D-na dir. Şandru, D-1 prof. Balan cu d-na, D-1 Notar Zaharia cu d-na, D 1 Chestor Ghinea, D-1 Anhauch, D-1 dir. Wildhauer cu d-na, D 1 Dr. Patraş cu d-na, D na dr. Alvirescu, D-nii colonei: Iliescu cu d-na, Drăgălănescu cu d-na, Rădulescu, Nicolau cu d-na, Săveanu cu d-na, Porfireanu cu d-na, Dr. Stroian cu d-na, Po­­povici cu d-na, D-1 Dir de conservator Jelescu cu d na, D-1 Sub. Dir. F Fiorescu, Secretar G-ral Bucevschi cu d-na, D 1 Prof. Mandiuc cu d-na, D-1 Drafta cu d na, D-1 Maior Galin cu d-na, D-nii Cpt. Sidorovici cu d-na, Po­­honţu cu d-na, Vlădulescu cu d-na, D-1 Av. Adelstein, D-1 Prof. Banăţeanu cu d-na, D-1 Procuror Antoniu cu d-na, D-na Vrăbiescu, D-rele Saghin, D 1 N. Bulandra cu d-na, etc. Reuşita deplină şi singulară a cestei re­dări încoronează un efort şi apoteozează con­ducerea pricepută a Danei Virginia Ministru Nistor, iar câştigul, de care societatea este pe deplin mulţumită, este în măsură să satisfacă necesităţile unei asistenţe sociale aşa de rare şi aşa de utile societăţii de astăzi. Nie. ------------••-----------­ a «gaj»- nt Concertul Zechi-Brunelli Marele concert dat de faimoşii artişti ita­­lieni Carlo Zechi şi Nerio Brunelli, pentru care s’a obţinut şi concursul distinsului nostru pia­­­nist Paul Jelescu, directorul conservatorului, are loc astă seară ora 8’30 în incinta Teatrului Naţional. Salutăm oaspeţii italieni, cari vor a­­duce publicului nostru realizări de interpretare muzicală rară, dorindu-le vigoarea şi strălucirea succeselor despre cari am auzit că le-au avut în cele mai mari centre muzicale ale lumii. Redacţia jp I ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ I « ■ft'^—i­??- ■■«■ ■■' pffl.pi»M«ii—ii»l»i. HP 1— No 4239 Numai 14 zile! Numai 14 zile I Vânzare cu preţuri foarte convenabile dela 23 Ianuarie până la 5 Februarie 1934 Cămăşi de zefir pentru domni............................Lei 58, 78 Garnituri de modă „ „ » 88, 98 Poplini comb. „ „ „ 78, 98 Cămăşi pentru doamne . . .............................. „ 38, 48 Combinatson de Opal pentru doamne............... „ 58 Pantaloni .........................................................Lei 38, 48, 58 Pălării pentru domni..................................... „ 68, 78 Cravate de modă......................•.................. . 28 Cămăşi de noapte......................................... . 85 Magazinul de Ungerie fi galanterie str. General Zadic S (Chioşcuri Piata V. Alecsandri O ocazie de vânzare ca aceasta nu se mai întâlneşte 15938 Recordul ieftinătăţii BERNHARD LINKER Din Câmpulung Dela organizaţia Partidului Naţional-Liberal La 26 Ianuarie 1934, orele 10 dimineaţa, s-a întrunit la Câmpulung Delegaţia Comitetului judeţean al organizaţiei Partidului naţional-li­­beral. Au luat parte la şedinţă d-nii C. Leontieş, prefect, C. Cozmiuc şi P. Forfotă, senatori, Dr. N. Ca­abiovschi, fost senator, C. Arde­­leanu, fost deputat, avocat, preoţii Prelici, I. Sofian şi Popescu, director şcolar, VI. Dimitro­­vici şi I. Brătăţean, primarii, I. Paicu, N. Balan, Şt. Corlăţean, Ilie Ursu, Leonte Androniceascu şi alţii. Şedinţa a fost deschisă de d-l Nistor An­dronicescu, fost senator, care în cuvinte bine simţite, izvorîte din inimă curată de ţăran, a­­ratâ pierderea cea mare pe care neamul româ­nesc a suferit-o prin dispariţia din viaţă a lui I. G. Duca, răpus mişeleşte de mână criminală. Lansează ideia creiarii unui fond de ajutor, care să poarte numele marelui dispărut. La pomenirea d-lui prefect Leontieş şe­dinţa se suspendă pe 10 minute în semn de doliu. La redeschidere d-l Leontieş face un ex­pozeu politic asupra tuturor evenimentelor în­tâmplate de la ultima întrunire a delegaţiei până în prezent. Trecând la alegerea unui vicepreşedinte al organizaţiei este ales cu unanimitate de vo­turi d-l Const. Leontieş. D-Sa mulţumeşte pen­tru această alegere şi arată cum’ înţelege să îndeplinească programul de activitate pentru satisfacerea imediată a nevoilor populaţiei din judeţul Câmpulung. Pentru ca organizaţiile comunale ale par­tidului să fie în mai strânsă legătură cu comi­tetul judeţean, s-a împărţit judeţul în 4 sec­toare, iar acestea în mai multe subsectoare. O audienţă tăcută şi posomorită, sub bătaia unei ceţe mărunte stă cetatea universitară. Din când în când ese câte un student. Se opreşte puţin în faţă, ese afară o ia sau la dreapta sau la stânga, grăbind mersul după dispoziţie. Către ora 11, Universitatea devine par’că mai vioae, prin pu­ţina gălăgie a preşedinţilor a Asociaţiilor stu­denţeşti, chemate la o consfătuire. Sunt mulţi şi aproape fiecare reprezintă o altă idee şi un alt program, totuşi discută şi şi aşteaptă res­pectuos Rectorul. Afară de fii Universităţii mai sunt multe persoane care caută să profite de ocazie spre a vorbi în cine ştie ce chestiuni. Un pas uşor dă viaţă scărilor şi la coti­tură apare Rectorul. E omul supraocupat şi prea ocupat de mulţi, totuşi vine foarte precis conform anunţului. Cu mişcări repezi şi totuşi destul de elegante salută cu un zâmbet pe buze lumea din coridor şi întră în cabinetul rectoral. In sala de aşteptare a Rectorului sunt câteva persoane mai supuse. Nu sunt sătule de situaţie, ci răpesc şi puţinul timp de vorbă şi îndrumări a nouei generaţii. Nimic nou to­tuşi o impresie cam neplăcută, când nu cugeţi o acţiune. Nimic nu este nemulţumit de aceste lucruri, căci uşa cabinetului începe a fi des­chisă şi închisă. După câteva minute lumea străină pleacă, combinând în gîndurile ei di­ferite chestiuni pe baza celor vorbite. Se asea­mănă cu nişte credincioşi brahmani cari au fost la marele lor preot şi acuma purificaţi su­fleteşte se întorc la casele­­lor. Omul este ve­cinic acelaş în to­te timpurile şi în toate si­tuaţiile, depinde ce idee îl preocupă şi care­­ a sugestionat mai mult. Acelaş joc în întreaga istorie. Omul ce emană şi dirijează şi omul ce se conformă. Puţini sunt cari cu darul natural de-a coordona, dirija şi mulţumi, cu toate că fiecare se pretinde că e ceva. Majoritatea aţâ­ţaţi de mândria personală şi cetirii caută să devie şefi. Aceştia însă se pierd căci şeful nu se creează ci se naşte. Câţi nu cetesc vieţile oamenilor mari şi nu le ştiu pe dinafară ? Totuşi din ăştia nici unul nu-i ajunge. Deci ori­cât de curioase ni-ar părea educaţia so­cietăţii pentru ascultare şi disciplină e adânc confirmată de istorie şi natură. Este o lege care a fost şi va rămâne. Poruncitor şi ascul­tător. Se schimbă numai ideea. Deodată uşa se deschide şi o voce plăcută vorbi către studenţimea din coridor: Poftiţi d-lor studenţi în sala de şedinţe. Cu toţii se supuseră şi intrară. E singura dată în istoria studenţimii cernăuţene postbelice când toate Societăţile indiferent de idee şi naţionalitate ascultă în linişte pe Rectorul lor. Figura lui paşnică dar impunătoare nu permite vorbe sau opoziţii. Prin câteva cuvinte precise şi clare mulţumeşte pe toţi, iar ca adânc cunoscător a micilor diferende tinereşti invită pe fiecare re­prezentant de grupare în cabinetul său. In câteva ore toţi sunt mulţumiţi. Fiecare va spune : Ce-i, şi asta e greu ? E foarte uşor, dar pentru aceasta trebuie să fi ceva şi cineva, căci stu­dentul este cel m­ai valoros membru al socie­tăţii, dar totodată şi cel mai inflamabil. El prin lege se numără pintre supuşi, crede însă ce-i place şi ascultă şi se supune numai aceluia ce merită. Termometrul vieţii sociale într’un atât e studenţimea. Ea schimbă puţin din aspectul societăţii fiind lipsită de durată în timp şi consequenţă de persoană, arată însă restului societăţii dacă starea de lucruri e bună sau rea şi ce persoane sunt de ascultat şi cam­ nu. Gestul de ori a studenţimii cernăuţene este pentru bucovineni un semn deosebit de im­portant care garantează că cetăţenii provinciei noastre sunt fericiţi întru­cât are cine­­ îndruma. Rămâne însă ca fiecare cetăţean să-şi facă auto­educaţia, să înţeleagă că progresul fie de orice ordin, vine printr’un conducător adevărat şi cetăţenii cari îl înţeleg, sau de au informaţiuni greşite să caute a-şi cunoaşte şeful de aproape. Cârdei Filimon stud, ştiinţe

Next