Glasul Bucovinei, august 1934 (Anul 17, nr. 4361-4384)

1934-08-01 / nr. 4361

P»g. 2 ti »»miiWWMWMWBWMWMMWWMIliv i^ wivraraaMwaiMMW GLASUL BUCOVINEI anim­a­ce și­n menturile Miilor ln lipsă de alt subiect pentru o opozție sterilă de idei și în critici, partidul național-ță­­rănesc, duce prin oficiosul său o campanie de alarmism, pe chestia simplificărei aparatului administrativ. Mai întâiu, niciun om conștient nu poate fi principial contra unei simplificări a administrației noastre, pentru că nimeni nu poate accepta ca într’o vreme de economii as­pre, — necesare salvărei noastre — să se men­țină mai departe o inflație de funcții. Dar dacă principiul nimeni nu poate fi contra unei economii făcute prin decongestio­­narea serviciilor, și eliminarea parasitismului administrativ, s’ar putea totuși aduce obiecții, când această simplificare s’ar face prin lovirea drepturilor câștigate. Dar nu odată am afirmat și­ am lămurit, că guvernul nu se gândește a se atinge de aceste drepturi ale funcționarilor de carieră, numiți pe baza legilor, ori înaintați legalmente. Măsura simplificării va privi numai pe a­­ceia cari, prin sfidarea statutului funcționarilor, au fost numiți și înaintați nu prin titluri și me­rite, ci prin recomandațiunile electorale venite de la cluburi. Funcționarii de carieră, numiți pe bază de lege, vedeau cu o legitimă indignare, cum la înaintări, și la numiri, drepturile lor erau ne­socotite de toți intrușii, recomandați de agen­țiile electorale. Statul care este o lege mare de garantare a drepturilor funcționărești devenise un petec de hârtie călcat în picioare. Pentru a valoriza această mare lege, pentru a da o sa­tisfacție și­ o siguranță funcționarilor de carieră ca și pentru a creia economii salvatoare, gu­vernul va organiza simplificarea administrativă, în care nu se va pune nici patimă politică, nici sectarism, nici abuz. La cârmă e partidul li­beral, care totdeauna a ținut să fie apărătorul funcționarilor de carieră, muncitori, cinstiți și intrați în funcție numai pe căi legale. ---------------••--------------­ Teatrul National din Cernăuți... „Bujoreștii“ lui Caton Theodoreanu, „Nă­pasta“ lui Caragiale „Dragoste, Crimă și Al­cool“ a germanului Bernard Wendler, „Cămila trece prin urechile acului“ de Franziseck Lan­ger, Magda lui Sudermann, „Necunoscuta“ lui Al. Bisson, „Masca și Obrazul“ de Chiarelli, „Iorgu de la Sadagura“ de V. Alecsandri, „Zo­rile“ de St. O. Iosif, „Baba Hârca“ și „Eu nu sunt eu“ de Arcadie Baculea, au făcut săli ar­hipline. Penultima premieră a Teatrului­­ Națio­nal din Cernăuți, care a obținut un netăgăduit succes de presă și public, a fost „Eu nu sunt eu“ lucrarea originală în 3 acte a d-lui Arca­die Buculea. Acțiunea acestei comedii se pe­trece la ministerul Basarabiei din București, unde, un om ca toți oamenii, datorită doar re­­lațiunilor în lumea politică pe care le are sora d-lui, ajunge ministru fără portofoliu. Adică fără buget, fără vre-o însemnătate în condu­cerea țării. Dar cu toate străduințele d-lui mi­nistru fără portofoliu, nu pot fi satisfăcute nici dorințele cetățeanului care veșnic așteaptă pe sub ușile ministerului și nici cele ale provin­cialului Mihailovici pornit pe drumurile Bucu­­reștiului spre a fi numit undeva într’o slujbă cu leafă. Personagii rupte din viața zilelor noa­stre, situații pline de umor, un dialog viu și sclipitor străbat sănătos cele trei acte făcând din „Eu nu sunt eu“ o desăvârșită lucrare ori­ginală. Atât presa minoritară cernăuțeană cât și cea românească, în unanimitate, au scris ar­ticole elogioase despre noua lucrare a scriito­rului, Arcadie Baculea, autorul dramatizării „Idiotul“ după Dostoievski, care în trecutele stagiuni a fost reprezentată pe scena naționa­lului bucureștean. „Baba Hârca“, vechea ope­retă a lui Millo Mateiu Flechtenmacher ni l-a prezentat la pupitru pe compozitorul bucovi­nean de real talent, prof. Al Zavulovici, iar „Iorgu de la Sadagura“, a reîmprospătat memo­ria marelui Vasile Alecsandri, atât de legat de trecutul cultural al Bucovinei. Cea mai mare parte din aceste lucrări atât la premieră cât și la spectacolele următoare, sau bucurat de un „cuvânt înainte“ rostit de însuși directorul tea­trului. Dar întreaga atențiune a Teatrului Na­țional din Cernăuți în decursul stagiunei 1933 —1934, s’a dat orășelelor din Bucovina, Nor­dul Basarabiei și Moldovei—unde spectacolele românești bune, sunt atât de rare. Echipe ar­tistice, sub chiar directa conducere a directo­rului Teatrului Național—au jucat pretutindeni piesele care la Cernăuți au înregistrat un re­marcabil succes. S’a constatat, cu această oca­zie, cât de însetat de spectacole bune, este pu­blicul românesc al micilor orășele, unde cine­matograful sonor și vorbitor, e încă ceva nou sub soare. Orășelele acestea, asvârlite, unele între munți, altele pe un mal de graniță de țară, unde drumuri pline de noroiu le desparte de tot ce e nou artistic și cultural românesc, sunt vizitate zilnic de echipele teatrale ucrai­nene, evreești, precum și de corurile de ca­zaci și așa ziși dansatori din Urali și Don, sau mai știu de unde, cari au grijă să desfășoare o propagandă străină din cele mai largi. (Va urma) Arestări. — a fost arestat individul Ion Leonti, originar din comuna Roșiorilor pentru lovirea și rănirea tatălui său. Au mai fost a­­restați Vasile Cohut, pentru scandal și ultragiu și Teodor Mudreac pentru dezertare. Poeme Pescarul tanar pe malul apei Stau la geam. Sunt singur. Noaptea*­ un ocol verde de răcoare. Stele pe coline. Luna ca o broșcă peste dealuri vine , și-a oprit în lacuri doamna capul gol. Trec fecioare albe cu flăcăi de jar pe sub candelabrul cerului enorm ; periile plopilor în picioare dorm. Trece­ o fată blondă cu un lopătar... Noaptea e vibrantă. Cad pe prunduri stele licărind albastru fulgerat și lună. Din grădini se urcă dulci miresme’n lună ocolindu-mi casa magice m­ele. Cânt. Deschisă-i ușa. Apele bat line, luna-mi bate părul cu aripa-i moale, peștii sar din apă ca lăcusta’n poate. Ce s’aude ? Clinchet ? Vre-o femee ? Vine ? (Nopțile’s albastre, zorii rubinii, serile de aur, zilele înalte.) Singur la fereastră. Vii sau nu mai vii ? Miezul nopții sună orele înalte. Poezie . Tăcerea e suavă și albastră ca ochii tăi,­­ tăcerea’naltă a nopților de sat bucovinean , holdele­ adriatice de­ alabastru sub lună­­ au încremenit în uriașul somn aerian. De ce mi-ai pus lăcrămioarele’n carte ? Suflet curat nu este să deslege tăcerea ce ne’mprejmuie ca o cataramă fatală... Patriarhii ies din biblie’n albastre toiege, sprijinindu-și corpurile albe de lună. Pe unde trec tălpile moi nu răsună,­­ nu se aud șoapte, stele foșnind. In firidele lunii îi văd cum se cuprind și-și sărută frunțile largi reciproc — pariarhii cu bărbile lungi ca iernile și mantii albe ca hergile, — N­ pe urmă prin mazărea de stele,și fac loc... Și tăcerea e din nou albastră ca ochii tăi, ca filele albumului pe care­ am adormit împreună. Unde sunt azi lăcrămioarele și manile tale ? Unde sunt patriarhii ce se sărutau în lună ? E. Ar. Zaharie No. 4361 Mfiwfff «rmrir *------ — - ----------------nmifsirr Noul guvern austriac Noul guvern austriac a fost constituit sub președinția d-lui fiind numit prințul Schuschnigg, vice-cancelar Starhemberg. Cancelarul Schuschnigg va conduce și ministerele Apără­rii naționale, Justiției și Instrucției publice. Vice­cancelarul Starhemberg este însărcinat cu con­ducerea întregului aparat al Siguranței publice. Ministrul afacerilor străine este d. Berger Wal­­denegg. Ministrul Fey păstrează funcțiunile de comisar regal al Statului, având și resortul afacerilor administrative interne. La finanțe ră­mâne d. Buresch, la comerț d. Stockinger, la prevederile sociale este numit d. Neustaedter Stuermer, căruia i se încredințează și resortul organizării corporative. Subsecrecretari de stat sunt numiți: gene­ralul Zehner la Apărarea națională, Pertner la Instrucție, Karwinski la Justiție, care va gira și subsecretariatul de stat al intereselor în mod provizoriu. Deasemenea pentru a scurta pe­rioada de tranziție, fostul subsecretar de stat Tauschitz va gira afacerile secretariatului de stat al Afacerilor străine. Subsecretar de stat agriculturii rămâne ca și până acum d. Ilg. Mi­nistrul agriculturii va fi numit ulterior. Dease­menea urmează a fi numit la ministerul Pre­vederilor sociale un subsecretar de stat pentru protecția muncitorească, care va fi desemnat din rândurile muncitorești. Ridicarea prohibiției la exportul cerealelor începând de Luni 30 Iulie 1934, se ridică prohibiția la exportul cerealelor de tot felul, afară de grâu și a căror exportare a fost oprită prin decretul regal No. 1.390 din 1934. ipile cu­l VS Ceroiști Alegerile în județul Cernăuți s’au fixat precum urmează: La 20 August 1934: I. J. Bila, 2. Cotul-Vânători, 3. Revna ,­­ P., 4. Tărășeni, 5. Valea­ Cosminului, 6. Bordeiu, 7. Prevoroche (din plasa Cosminului), 8. Gogo­­lina (din plasa Prutului), 9. Predecăuți, 10. Re­­vancăuți, 11. Stăuceni (din plasa Șipenițului). In 22 August 1934, II. 1. Clivești, 2. Clocu­­cica, 3. Davidești, 4. Gavrilești, 5. Lujineți, 6. Lujeni, 7. Malatinești, 8. Mămăești-Noi, 9. Mămăești-Vechi, 10. Nepolocăuți, 11. Oră­șeni (din plasa Șipenițului). In 24 August 1934, 111. 1. Șișcăuți, 2. Vintileanca, 3. Suhhoverca (din plasa Șipenițului), 4. Babin, 5. Luca, 6. Părăul-Negru, 7. Prelipcea, 8. Zvineace, 9. Crișceatec (din plasa Nistrului), 10. Seliștea, 11. Revecăuți (din plasa Prutului). Voievodul La apele tăcute — pe țărmul singuratec — Visa în asfințituri pribeagul Voevod . Și-ar fi vroit să prindă cu­ al lui vrăjit năvod Din funduri o comoară de aur și jăratec... Vuia solemn și tainic al undelor prohod — Și s’oglindea’n adâncuri frumosul Prinț sălbatec— Când din imensitatea imperiului noptatec Se pogora spre țărnă al umbrelor norod... Pe țărmul singuratec — la apele tăcute — Murit­a cântărețul nădejdilor pierdute — Și -au cântat prohodul furtunile alegre... ... De ce nu vii cu mine să cânți în asfințituri— La apele tăcute — să pescuim ca’n mituri — Comoara fericirii din fundurile negre ?... Eusebius Camilar Balada cetății ciumate Pădurile se limpezeau în arbori ca niște tristiții în vers. Prințul visa la tăcere și arborii vorbeau mereu.

Next