Glasul Bucovinei, august 1934 (Anul 17, nr. 4361-4384)
1934-08-01 / nr. 4361
P»g. 2 ti »»miiWWMWMWBWMWMMWWMIliv i^ wivraraaMwaiMMW GLASUL BUCOVINEI animace șin menturile Miilor ln lipsă de alt subiect pentru o opozție sterilă de idei și în critici, partidul național-țărănesc, duce prin oficiosul său o campanie de alarmism, pe chestia simplificărei aparatului administrativ. Mai întâiu, niciun om conștient nu poate fi principial contra unei simplificări a administrației noastre, pentru că nimeni nu poate accepta ca într’o vreme de economii aspre, — necesare salvărei noastre — să se mențină mai departe o inflație de funcții. Dar dacă principiul nimeni nu poate fi contra unei economii făcute prin decongestionarea serviciilor, și eliminarea parasitismului administrativ, s’ar putea totuși aduce obiecții, când această simplificare s’ar face prin lovirea drepturilor câștigate. Dar nu odată am afirmat și am lămurit, că guvernul nu se gândește a se atinge de aceste drepturi ale funcționarilor de carieră, numiți pe baza legilor, ori înaintați legalmente. Măsura simplificării va privi numai pe aceia cari, prin sfidarea statutului funcționarilor, au fost numiți și înaintați nu prin titluri și merite, ci prin recomandațiunile electorale venite de la cluburi. Funcționarii de carieră, numiți pe bază de lege, vedeau cu o legitimă indignare, cum la înaintări, și la numiri, drepturile lor erau nesocotite de toți intrușii, recomandați de agențiile electorale. Statul care este o lege mare de garantare a drepturilor funcționărești devenise un petec de hârtie călcat în picioare. Pentru a valoriza această mare lege, pentru a da o satisfacție și o siguranță funcționarilor de carieră ca și pentru a creia economii salvatoare, guvernul va organiza simplificarea administrativă, în care nu se va pune nici patimă politică, nici sectarism, nici abuz. La cârmă e partidul liberal, care totdeauna a ținut să fie apărătorul funcționarilor de carieră, muncitori, cinstiți și intrați în funcție numai pe căi legale. ---------------••-------------- Teatrul National din Cernăuți... „Bujoreștii“ lui Caton Theodoreanu, „Năpasta“ lui Caragiale „Dragoste, Crimă și Alcool“ a germanului Bernard Wendler, „Cămila trece prin urechile acului“ de Franziseck Langer, Magda lui Sudermann, „Necunoscuta“ lui Al. Bisson, „Masca și Obrazul“ de Chiarelli, „Iorgu de la Sadagura“ de V. Alecsandri, „Zorile“ de St. O. Iosif, „Baba Hârca“ și „Eu nu sunt eu“ de Arcadie Baculea, au făcut săli arhipline. Penultima premieră a Teatrului Național din Cernăuți, care a obținut un netăgăduit succes de presă și public, a fost „Eu nu sunt eu“ lucrarea originală în 3 acte a d-lui Arcadie Buculea. Acțiunea acestei comedii se petrece la ministerul Basarabiei din București, unde, un om ca toți oamenii, datorită doar relațiunilor în lumea politică pe care le are sora d-lui, ajunge ministru fără portofoliu. Adică fără buget, fără vre-o însemnătate în conducerea țării. Dar cu toate străduințele d-lui ministru fără portofoliu, nu pot fi satisfăcute nici dorințele cetățeanului care veșnic așteaptă pe sub ușile ministerului și nici cele ale provincialului Mihailovici pornit pe drumurile Bucureștiului spre a fi numit undeva într’o slujbă cu leafă. Personagii rupte din viața zilelor noastre, situații pline de umor, un dialog viu și sclipitor străbat sănătos cele trei acte făcând din „Eu nu sunt eu“ o desăvârșită lucrare originală. Atât presa minoritară cernăuțeană cât și cea românească, în unanimitate, au scris articole elogioase despre noua lucrare a scriitorului, Arcadie Baculea, autorul dramatizării „Idiotul“ după Dostoievski, care în trecutele stagiuni a fost reprezentată pe scena naționalului bucureștean. „Baba Hârca“, vechea operetă a lui Millo Mateiu Flechtenmacher ni l-a prezentat la pupitru pe compozitorul bucovinean de real talent, prof. Al Zavulovici, iar „Iorgu de la Sadagura“, a reîmprospătat memoria marelui Vasile Alecsandri, atât de legat de trecutul cultural al Bucovinei. Cea mai mare parte din aceste lucrări atât la premieră cât și la spectacolele următoare, sau bucurat de un „cuvânt înainte“ rostit de însuși directorul teatrului. Dar întreaga atențiune a Teatrului Național din Cernăuți în decursul stagiunei 1933 —1934, s’a dat orășelelor din Bucovina, Nordul Basarabiei și Moldovei—unde spectacolele românești bune, sunt atât de rare. Echipe artistice, sub chiar directa conducere a directorului Teatrului Național—au jucat pretutindeni piesele care la Cernăuți au înregistrat un remarcabil succes. S’a constatat, cu această ocazie, cât de însetat de spectacole bune, este publicul românesc al micilor orășele, unde cinematograful sonor și vorbitor, e încă ceva nou sub soare. Orășelele acestea, asvârlite, unele între munți, altele pe un mal de graniță de țară, unde drumuri pline de noroiu le desparte de tot ce e nou artistic și cultural românesc, sunt vizitate zilnic de echipele teatrale ucrainene, evreești, precum și de corurile de cazaci și așa ziși dansatori din Urali și Don, sau mai știu de unde, cari au grijă să desfășoare o propagandă străină din cele mai largi. (Va urma) Arestări. — a fost arestat individul Ion Leonti, originar din comuna Roșiorilor pentru lovirea și rănirea tatălui său. Au mai fost arestați Vasile Cohut, pentru scandal și ultragiu și Teodor Mudreac pentru dezertare. Poeme Pescarul tanar pe malul apei Stau la geam. Sunt singur. Noaptea* un ocol verde de răcoare. Stele pe coline. Luna ca o broșcă peste dealuri vine , și-a oprit în lacuri doamna capul gol. Trec fecioare albe cu flăcăi de jar pe sub candelabrul cerului enorm ; periile plopilor în picioare dorm. Trece o fată blondă cu un lopătar... Noaptea e vibrantă. Cad pe prunduri stele licărind albastru fulgerat și lună. Din grădini se urcă dulci miresme’n lună ocolindu-mi casa magice mele. Cânt. Deschisă-i ușa. Apele bat line, luna-mi bate părul cu aripa-i moale, peștii sar din apă ca lăcusta’n poate. Ce s’aude ? Clinchet ? Vre-o femee ? Vine ? (Nopțile’s albastre, zorii rubinii, serile de aur, zilele înalte.) Singur la fereastră. Vii sau nu mai vii ? Miezul nopții sună orele înalte. Poezie . Tăcerea e suavă și albastră ca ochii tăi, tăcerea’naltă a nopților de sat bucovinean , holdele adriatice de alabastru sub lună au încremenit în uriașul somn aerian. De ce mi-ai pus lăcrămioarele’n carte ? Suflet curat nu este să deslege tăcerea ce ne’mprejmuie ca o cataramă fatală... Patriarhii ies din biblie’n albastre toiege, sprijinindu-și corpurile albe de lună. Pe unde trec tălpile moi nu răsună, nu se aud șoapte, stele foșnind. In firidele lunii îi văd cum se cuprind și-și sărută frunțile largi reciproc — pariarhii cu bărbile lungi ca iernile și mantii albe ca hergile, — N pe urmă prin mazărea de stele,și fac loc... Și tăcerea e din nou albastră ca ochii tăi, ca filele albumului pe care am adormit împreună. Unde sunt azi lăcrămioarele și manile tale ? Unde sunt patriarhii ce se sărutau în lună ? E. Ar. Zaharie No. 4361 Mfiwfff «rmrir *------ — - ----------------nmifsirr Noul guvern austriac Noul guvern austriac a fost constituit sub președinția d-lui fiind numit prințul Schuschnigg, vice-cancelar Starhemberg. Cancelarul Schuschnigg va conduce și ministerele Apărării naționale, Justiției și Instrucției publice. Vicecancelarul Starhemberg este însărcinat cu conducerea întregului aparat al Siguranței publice. Ministrul afacerilor străine este d. Berger Waldenegg. Ministrul Fey păstrează funcțiunile de comisar regal al Statului, având și resortul afacerilor administrative interne. La finanțe rămâne d. Buresch, la comerț d. Stockinger, la prevederile sociale este numit d. Neustaedter Stuermer, căruia i se încredințează și resortul organizării corporative. Subsecrecretari de stat sunt numiți: generalul Zehner la Apărarea națională, Pertner la Instrucție, Karwinski la Justiție, care va gira și subsecretariatul de stat al intereselor în mod provizoriu. Deasemenea pentru a scurta perioada de tranziție, fostul subsecretar de stat Tauschitz va gira afacerile secretariatului de stat al Afacerilor străine. Subsecretar de stat agriculturii rămâne ca și până acum d. Ilg. Ministrul agriculturii va fi numit ulterior. Deasemenea urmează a fi numit la ministerul Prevederilor sociale un subsecretar de stat pentru protecția muncitorească, care va fi desemnat din rândurile muncitorești. Ridicarea prohibiției la exportul cerealelor începând de Luni 30 Iulie 1934, se ridică prohibiția la exportul cerealelor de tot felul, afară de grâu și a căror exportare a fost oprită prin decretul regal No. 1.390 din 1934. ipile cul VS Ceroiști Alegerile în județul Cernăuți s’au fixat precum urmează: La 20 August 1934: I. J. Bila, 2. Cotul-Vânători, 3. Revna , P., 4. Tărășeni, 5. Valea Cosminului, 6. Bordeiu, 7. Prevoroche (din plasa Cosminului), 8. Gogolina (din plasa Prutului), 9. Predecăuți, 10. Revancăuți, 11. Stăuceni (din plasa Șipenițului). In 22 August 1934, II. 1. Clivești, 2. Clocucica, 3. Davidești, 4. Gavrilești, 5. Lujineți, 6. Lujeni, 7. Malatinești, 8. Mămăești-Noi, 9. Mămăești-Vechi, 10. Nepolocăuți, 11. Orășeni (din plasa Șipenițului). In 24 August 1934, 111. 1. Șișcăuți, 2. Vintileanca, 3. Suhhoverca (din plasa Șipenițului), 4. Babin, 5. Luca, 6. Părăul-Negru, 7. Prelipcea, 8. Zvineace, 9. Crișceatec (din plasa Nistrului), 10. Seliștea, 11. Revecăuți (din plasa Prutului). Voievodul La apele tăcute — pe țărmul singuratec — Visa în asfințituri pribeagul Voevod . Și-ar fi vroit să prindă cu al lui vrăjit năvod Din funduri o comoară de aur și jăratec... Vuia solemn și tainic al undelor prohod — Și s’oglindea’n adâncuri frumosul Prinț sălbatec— Când din imensitatea imperiului noptatec Se pogora spre țărnă al umbrelor norod... Pe țărmul singuratec — la apele tăcute — Murita cântărețul nădejdilor pierdute — Și -au cântat prohodul furtunile alegre... ... De ce nu vii cu mine să cânți în asfințituri— La apele tăcute — să pescuim ca’n mituri — Comoara fericirii din fundurile negre ?... Eusebius Camilar Balada cetății ciumate Pădurile se limpezeau în arbori ca niște tristiții în vers. Prințul visa la tăcere și arborii vorbeau mereu.