Glasul Bucovinei, martie 1935 (Anul 18, nr. 4509-4529)

1935-03-02 / nr. 4509

Pag- 2 Savantul italian Pende Savantul Pende, e directorul Institutului de biotypologie şi Decanul Facultăţii de Medicină din Genova. Opera savantului italian Pende cu­prinde descoperiri în domeniul morfologiei şi fizio­logiei trupului omenesc. D-l Pende, care e acum oaspele ţării noastre, a clasificat oamenii din punct de vedere endocrinologic. Pentru ca să înţelegem aceasta, să spunem că organismele noastre se pot asemăna cu nişte ceasornice deranjate, arcul şi fusurile ce pun în mişcare roţile vieţii ar fi sistemul endocrino-simpatic, iar endocrinologii sunt meşterii cari pot drege sau strica această complicată şi delicată horlogenie umană. In corpul omenesc se află o mulţime de ghinduri cari varsă în sânge aşa numitele secreţiuni interne precum : hipofiza, glanda pincală, tiroida, etc. Hipofiza sau glanda pituitară e aşezată la baza creerului mare. De ea depinde să fi pitic sau uriaş, gras sau slab. Ex­tremităţile corpului , capul, picioarele, mâinile, sunt sub înrâurirea hipofizei. Oamenii cu capul prea mic au avut la naştere deficit pituitar. Un cap prea mare arată o exagerare a funcţiunei hipofizei. Tiroida, o glandă aşezată în gât, dirijează res­piraţia, circulaţia sângelui, digestia şi apără orga­nismul de propriile sale otrăvuri. Ficatul, sau glanda hepatică împlineşte vre­o 50 de funcţiuni. Insufi­cienţii hepatici nu pot mistui grăsimile şi laptele. Pende speră că explorațiunea sistemului endocri­nologie va duce la explicarea temperamentelor. Examenele elevior particulari Absolvenţii a patru clase gimnaziale, cari îndeplinesc condiţiunile de a putea fi înscrişi la examenul de admitere în cl. V-a liceală în sesiunea Iunie a. c. vor putea trece acest exa­men într’o sesiune extraordinară, între 25—30 Maiu 1935, în loc de sesiunea ordinară din Iunie 1935 la un liceu bugetar al Statului. Candidaţii respinşi în această sesiune extraor­dinară nu mai au dreptul să se prezinte la e­­xamenul de admitere şi în ses. ordinară din Iunie 1935, ci numai în sesiunea Septem, a. c. Candidaţii admişi la acest examen vor putea fi înscrişi la examenele particulare pentru cl. V-a în sesiunea Iunie-Septembrie 1935. Cere­rile lor de înscriere, însoţite de actele nece­sare vor fi adresate dir. şcolilor respective din localitatea unde se ţin examenele particulare. mm­pu­rilor Is­pina impozitelor Ministerul de finanţe a dat noui dispoziţii administraţiilor financiare de încasare prin care le aduce la cunoştinţă că s’au anulat absolut toate păsuirile de plata impozitelor. Ha 11« nmrA un dormitor. Plata se acordă Dl­­IMN „01 la Zi„ GLASUL 1000 VINEI 4509 Tranşa Il-a a împrumutului Lucrările pentru lan­sarea tranşei a II-a a împrumutului, cu sco­­pul lichidării datoriilor arierate, s’au terminat. Zilele acestea va fi fă­cut cunoscut prospectul Lozuri norocoase Cumpăraţi numai în colectura principală WAGONS LITS COOK strada Iancu Flondor No. 1, Telefon 423 1/4 Loz Lei 200 1/2 Loz Lei 400 1 Loz întreg Lei 800 De la „Crucea Roşie“ Se aduce la cunoştinţa publică că, Filiala Crucii Roşii Cernăuţi, organizează cursurile pentru Infirmiere (anul I şi 11), cu începerea zilei de 15 Martie a. c., care durează 2 ani ; după absolvirea acestui curs, elevile reuşite la examen obţin un brevet, prin care au dreptul de a purta uniforma şi insigna „Crucii Roşii. Cunoscut fiind scopul urmărit de „Crucea Roşie“ — doamnele şi domnişoarele, cari do­resc a lua parte la acest curs, sunt rugate a se prezintă până la data de 10­­Martie 1935 la secretariatul Filialei „Crucii Roşii“, str. Re­gele Ferdinand No. 23 (Comenduirea Pieţei), cu următoarele acte : 1. Certificatul de naţio­nalitate, 2. Certificatul de naştere, 3. Certifi­catul de studii, 4. Certificatul de bună purtare, 5. Certificatul medical, 6. Consimţământul pă­rinţilor (dacă nu este majoră sau a soţului , daca este căsătorită). ------------•••------------­ Plata salariilor In „Monitorul Oficial" de astăzi a apărut decretul regal pentru plata salariilor pe luna Februarie, c. Din bugetul ordinar al Statului s’a repartizat suma de lei 908.877 229 salarii, 167.622 677 diverse și 21.461.571 diverse de personal, însumând un total general de un mi­liard nouăzeci şi şapte milioane. ---------------------------­ Organizarea învăţământ­­ui profesoral de toate gradele Ministerul instrucţiunii a terminat alcătui­rea proiecului de lege pentru organizarea în­văţământului profesional de toate gradele. Pro­iectul va fi depus în parlament în actuala se­­s­une. I­I —----------­Conferinţa d-lui profesor Dr. Nicola Pende In cadrele­­ Cercului de studii Italo-ro­­mân — va avea loc Duminică, 3 Martie, ore e II şi juni , a. m., în Aula Universităţii, con­ferinţa d-lui profesor Dr. Nicola Pende, decanul Facultăţii de medicină din Genova, despre : .Protecţia creşterii generaţiilor tinere. Confe­rinţa va fi ţinuta în limba franceză şi urmată de un film demonstrativ. Sunt invitaţi insistent d-nii medici şi publicul. Intrarea liberă. Poporul recunoscător La 7 Martie cor împlineşte T. G. Masaryk, Preşedintele Republicei cehoslovace frumoasa­­ vârstă de 85 de ani. Poporul cehoslovac, adânc recunoscător Eliberatorului său din robia de 300 ani, cât şi Intereetorului Statului inde­pendent, se pregăteşte să sărbătorească cu cel mai mare fast posibil, această de Dumnezeu binecuvântată aniversare. Consiliul de Miniştri cst. a luat, zilele aceste, următoarea hotărîre: Se va ţine, la 16 Martie cor., o şedinţă so­lemnă a Parlamentului, având la ordinea zilei numai compunerea şi votarea adresei omagiale, care va fi în ziua următoare, de aniversare, înaintată de către Pim ministru şi ambii Pre­şedinţi ai Camerelor, Preşedintelui T. G. Ma­saryk la Reşedinţa din Lang. In toate oraşele de garnizoană muzicele militare vor concerta In preseara zilei natale, iar în ziua festivă gar­nizoanele vor trece în revistă Ministerul finan­ţelor bate medalii comemorative din argint şi din bronz, cu portretul Preşedintelui. Minis­terul Instrucţiunii va distribui medalii de bronz celor mai distinşi elevi la examenul de fine de an. Din aur se va bate o singură medalie pe care Ministrul finanţelor o va preda Preşedin­telui in ziua natală. Ministerul Poştelor emite două mărci nou- jubilare cu portretul Preşedin­telui. Consiliul Naţional cehoslovac va aranja o şedinţă solemnă, la care Ministrul de ex­terne, Dr. Beneş, va ţine discursul festiv. In toate teatrele din Praga şi provincii se vor da reprezentaţii de gală, la care vor lua parte ofi­cialităţile. Se vor înfiinţa diferite fondaţiuni jubilare, ce vor purta numele Preşedintelui Masaryk, între cari Ministerul sănătăţii va în­fiinţa o fondaţiune speciala pentru bolnavi. Primăriile tuturor oraşelor, cât şi alte institu­­ţiuni publice şi particulare, vor aranja serbări ocazionale. Astfel un popor întreg va aduce omagiile bine meritate de adâncă recunoştinţă şi profund devotament primului său Preşedinte „Tati­ek Masaryk*, M. P. Şesan, Praga * Promoţie. — D­r Milan Pavel Şesan, doctorand în sfânta Teologie, trecând cu dis­tincţie examenul riguros la Facultatea de Filo­­sofie din Praga, a fost, la 1 Martie crt., pro­movat doctor în istorie şi filosofie. Transmitem d-lui Dr. Milan P. Şesan, sincerele noastre felicitări. Mişcarea lui Horia şi contemporanii I. Românii după origine şi naţionalitate ^Fragment din: „Horia und Kloschka, Ober­haupt und Ratgeber der Aufrührer in Sieben­bürgen. Ein Beitrag zur Menschenkunde und Geschichte der birbaren Unmenscheit“. „Chiar cea mai mare parte din publicişti nu par a cunoaşte bine această naţiune, precum a’a putut observa din gazetele germane, şi mai iu toate cele ce ies afară din Germania; cu deosebire greşesc în această privinţa gaze­tele engleze şi olandeze, cari se pare că nu şi pot face nici o ideie despre Valachii din Tran­silvania. Deapururea le auziai făcând vorbă despre o mare şi periculoasă răs­oală în Valahia, ba încă ce nu se poate ierta, despre o parte de pământ ce ar fi posedând împăratul în acea ţară, cu toate că uşor se puteau încredinţa din vre-un manual geografic, cum că împăratul nu posedă nici o palmă de pământ în Valachia, deoarece Bucovina este o parte a Moldovei, ce nu se ţine de Valachia. Adevărat că locuesc Valahi şi în Transil­vania, şi în Croaţia şi în Ungaria, precum şi în alte provincii imperiale, dar este de luat aminte, cum că numele de Valah nu e nume propriu, ci un nume apelativ, comun tuturor popoarelor ce se trag de la Romani Slavii şi Ungurii deteră acestor popoare numele de Vlahi sau Valahi, Nemţii­le Wa­linte sau Waische; în Belgia se cheamă Va­­ioni; deasemenea în Englitera, provincia în care se aşezară colonie romană, primi numele de Wales, şi poporul de acolo vorbeşte tot acea limbă care se vorbeşte şi în Valahia şi Transilvania şi Ungaria Aşa­dar Românii din Transilvania sunt descendenţi ai coloniilor romane din Dacia. Cei mai mulţi sunt de religiune grecească, şi fac partea cea mai mare a locuitorilor acestui mare principat In anul 1­761 numărul lor se urca la 547.243, iar următorii celorlalte confesiuni, după con­scripţia făcută In urmă la 1766, era numai 93.135 catolice, 130.365 luterani, 140.000 cal­vini şi 28 647 sociniani, cari toţi împreună fac 392.190 suflete. După o conscripţiune mai acurată dela 1772, Valahii nemţi erau în număr de 559 076, iar cei uniţi la 1608 cu biserica Romei, 119.230; pin urmare toţi Valahii împreună numărau 677 306 suflete. Cea mai mare parte a acestor oameni sunt bărbaţi frumoşi, tari, bine făcuţi, şi de un gen fo­rte sporitori, cari, fiind de viţă romană, nu uşor pot să ascundă sângele cel înfocat al stră­bunilor lor. Setea lor de libertate este neînvinsă şi do­rul marb­ei strămoşeşti, străluceşte învederat în ochii lor chiar şi sub apăsarea cea crudă a vieţii feudale şi sub zăbranicul necinstei şi a rudităţii, ce se desprinde din acest sistem. In Transilvania, sistemul feudal, introdus de Unguri, învingătorii lor, nu se îmblânzi încă prin un urbariu mai uman, ca în Ungaria;­­că dela subjugarea lor încoace, ei au fost de fapt robi lipiţi pământului, fără proprietate, fără drepturi şi — mai sunt încă şi astăzi. Stâpânii lor de pământ, — cea mai mare parte — i-au tratat cu atâta necruţare, încât

Next