Glasul Bucovinei, mai 1937 (Anul 20, nr. 5060-5079)

1937-05-23 / nr. 5074

Duminică 23 Mai 1937 Cernăuţi Ziarul: Telefon Nr. 286 cu NAŢIONAL ROMANESC imám Anul XX No. 5074 ===== APARE ZILNIC .......­ Tipografia elefon Nr. 286 ABONAMENTUL. M im an 900 lei, pe */j an 300 lei, pe trei luni 190 iei, pemn, ■răni zilnic: pe un ani 300 lei, pe Vs an 160 iei, pe trei luni I0 lei Numai numărul de Duminică:pe un an 120 lei, pe Vi an 70 lei, pe trei luni 39 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimis acasă prin curier, lei 69 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe un an 700 lei. Profile se fac la sediul ziarului. Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Plondor Nr. 33 Str. D. Petrino Nr. 1 Se primesc numai articole iscălite. Manuscrisele nu se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAME sa calculează după tarif şi se primesc la admi­nistraţie . Strada Iancu Plondor No. 33 Pentru inserare in interiorul ziarului se urcă taxa cu 56 kg* Forul de judecata în cernăuţi. Declaraţiile d-lui Victor Antonescu, ministru de externe Situaţia externi şi interni a României.­­ Ordinea interni şi finanţele Statului. — înarmarea In ajunul plecării mele la Geneva, unde activitatea politică va fi deosebit de susţinută şi interesantă, am ţinut să expun situaţiunea actuală a ţării, aşa cum o văd eu însumi care sunt chemat să apăr în afară interesele sale esenţiale. România este o ţară care, din feri­cire, nu cunoaşte zguduiri sociale. Dacă, din punct de vedere politic, luptele sunt adeseori vii, în ordinea socială şi naţională, solidarita­tea populaţiunei ţării este întreagă. In dome­niul financiar, redresarea finanţelor publice şi private poate fi socotită ca încheiată. Suntem la un al doilea buget realmente echilibrat, cu excedente în trezorerie şi cu importante dis­ponibilităţi în străinătate. Datoria flotantă in­ternă a fost lichidată şi arieratele ce aveam în dr­er­lte ţări străine au fost plătite într’un inter­val atât de scurt încât creditul ţării în afară a fost definitiv consolidat. înzestrarea armatei Reorganizarea armamentului nostru care a făcut şi face principia preocupare a şefului guvernului, se continua cu perseverenţă şi ener­gie spre marele folos al ţării şi al politicei de pace şi consolidare care rămâne ţinta noastră invariabilă. Armata noastră este înzestrată cu mijloace tehnice moderne; mai mult chiar, a­­ceste mijloace îi sunt asigurate şi în viitor de o industrie de război reorganizată şi, în parte, din nou creată pe teritoriul ţării noastre. Re­zultatele obţinute în acest domeniu pot fi re­zumate într-o formulă lapidară : securitatea ho­tarelor noastre este astăzi pe deplin asigurată prin propriile noastre mijloace. Ţară de ordine, de inalterabilă solidaritate, de patriotism con­ştient, cu finanţele rânduite şi o viaţă econo­mică înfloritoare, cu armata ei bine pregătită şi înzestrată, România mândră de legăturile ei de alianţă indestructibilă cu Franţa, Polonia, şi Mica înţelegere este sigură de ea însăş şi are deplină încredere în viitorul ei. Singură munca hotărâtă pentru consolidarea in­ternă a unei ţări o poate ajuta să-şi clădească temeliile prestigiului ei în afară. Cu o situa­­ţiune internă aşa cum v-am schiţat-o este nor­mal ca situaţiunea externă a României să fie de asemenea dintre cele mai favorabile. Situaţia noastră politică externă Prin politica sa reală şi rectilinie, prin al­ianţele sale solide, prin prieteniile şi simpatiile ce nu sunt atât de preţioase, prin relaţiunile amicale ce dorim să întreţinem cu toate statele, poporul român şi-a asigurat in concertul naţiu­­nilor o puternică situaţiune ce nu i se poate contesta. Ţin să declar cu această ocaziune cât de fericit am fost de a primi zilele trecute la Bucureşti pe d-nii Beck şi Rustu Aras, emi­nenţii miniştri ai afacerilor străine ai Poloniei și Turciei. Aceste vizite au avut caracterul de confirmare a legăturilor trainice de prietenie ce ne sunt îndeosebi de scumpe. Aceste vizite nu aveau nici­decum de scop să marcheze o schim­bare oarecare a liniilor conducătoare ale poli­ticei noastre externe sau vreo schimbare a alianţelor noastre care rămân exclusiv defen­sive şi nu sunt îndreptate împotriva nimănui. Dacă insist asupra acestui fapt o fac mai cu seamă în legătură cu comentariile pe care unele ziare străine le-au făcut cu prilejul vizitei d-lui Beck. Mai este oare necesar să repet încă o­­dată că d­e Beck şi cu mine nu am urmărit, în cursul convorbirilor noastre, decât studierea numeroaselor probleme ce ridică punerea în valoare a alianţei noastre în diferite direcţiuni: schimburi economice, relaţiuni financiare, legă­turi intelectuale, chestiuni turistice, etc. Nu a fost vorba nici un singur moment de a se mo­difica câtuşi de puţin bazele şi obiectivele alian­ţei noastre. Nu a fost vorba nici de încheierea unui tratat militar. În fine, d-l Beck nu ne-a făcut nici o propunere de mediaţiune, nici o sugestie privitoare la relaţiunile noastre cu Italia, cu Ungaria sau cu Bulgaria. Nu pot decât să-mi exprim regretul că o anumită propagandă ten­denţioasă s’a folosit de un eveniment atât de normal ca acela al vizitei unui ministru amic şi aliat pentru a face afirmaţiuni atât de lipsite de temei. Desigur nu pot să examinez azi în amănunte situaţia ţârii. Ţin numai să subliniez două puncte:­ întâi — suntem o ţară în plin progres şi prosperitate care se desvoltă în pace, al doilea — rămânem credincioşi tuturor alian­ţelor noastre şi ţinem să avem legături de prie­tenie cu toate ţările şi în special cu vecinii no­ştri. Aceste alianţe şi aceste legături se înca­drează în sistemul Pactului Societăţii Naţiunilor pe care-l considerăm necesar organizării păcii şi căruia îi dăm întreg ataşamentul nostru, întrebat asupra raporturilor noastre cu Franţa, Italia şi Sovietele, d-sa a declarat: Mă voi întâlni la Geneva cu prietenul meu d-l Yvon Delbos. La 29 Mai mă voi duce la Paris, pentru a asista la inaugurarea pavilionului ro­mânesc la Expoziţie şi a lua parte la ceremo­nia organizată la Sorbona de către comitetul francez al Cooperaţiei Europene în onoarea memoriei lui Aristide bisând. Şederea mea la Paris va fi însă foarte scurtă, fiindcă voi fi re­chemat la Geneva de lucrările consiliului şi ale adunării. Sunt fericit totuşi că voi avea oca­­ziunea să revăd pe d-l Leon Blum şi pe emi­nenţii săi colaboratori şi că voi continua cu dânşii convorbirile iniţiate în Decembrie trecut — convorbiri care mi-au dovedit, o­­dată mai mult, toată puterea legaturilor ce există între ambele noastre ţări, toată perfecta solidaritate ce există în politica noastră bazată pe o dorinţă comună de pace şi linişte. Cu Italia Origina noastră comună, legăturile de inal­terabilă simpatie între popoarele noastre ne chiamă să colaborăm cu acest mare popor latin. Relaţiunile noastre actuale, inspirate de o cor­dială prietenie, pot fi încă desvoltate. Cu Sovietele Relaţiunile noastre cu Uniunea Sovietică sunt amicale şi se desvoltă spre satisfacţia am­belor ţări. Ele sunt susceptibile de a fi inten­sificate ulterior spre binele intereselor noastre reciproce. Reînarmarea Ungariei In ce priveşte reînarmarea Ungariei, d-sa a răspuns următoarele: In această chestiune nu pot decât să mă refer la comunicatul dat de comun acord de către cele trei state ale Micei înţelegeri la 14 Noembrie 1936, comunicat prin care aminteam că, încă din luna Mai 1933, noi am declarat în mod expres adesiunea noa­stră în materie de înarmări la principiul pari­tăţii de drepturi, cu condiţiunea însă ca reali­zarea ei să se efectueze pe cale de liberă ne­gociere şi să fie însoţită de garanţii formale de securitate. II Ul­ SIECH U mtlHili Ii HtlHlIe cone deli Co­pilus (nascel) D l Mihalache a fost înfrânt în aceste alegeri Cu toate declaraţiile pe care d-l Mihalache le-a făcut, lesne de înţeles, că guvernul naţio­nal-liberal a fixat efectuarea alegerilor comunale numai acolo unde era sigur de victorie, iată că rezultatele alegerilor dela Câmpulung Muscel, alegeri cari s’au făcut în leagănul naţional-ţă­­rănismului, desmint categoric ceie afirmate de d sa. Credem de prisos să mai insistăm, Intru cât faptele vorbesc dela sine, iar demagogia naţional-ţârânistâ cu toate sforţările făcute, a fost răsplătită în mod bine meritat. Rezultatele acestor alegeri sunt: Lista naţ­­ional liberală 1061 voturi. Lista naţional țără­­nistă 625 voturi. Lista gospodărească 320 vo­­turi. In această listă gospodărească au fost cu­­prinse următoarele grupări: georgişti, averescani, gogişti, iunianişti şi­ Totul pentru ţară. Reparti­zarea mandatelor s’a făcut astfel: 9 mandate au fost atribuite partidului national-liberal şi 5 man­­date listei national- ţărăniste. Numărul voturilor pentru partidul national liberal faţă de cel din 1934 a sporit cu procentaj în timp ce voturile partidului național-țărănesc au scăzut. ------------------ ••••------------------­ D-l Ionel Teodoreanu la Cernăuţi Miercuri 26 Mai crt. orele ÎS, d-l Ionel Teodoreanu, în cadrul Săptămânii cărţii orga­nizată de Liga Culturală Cernăuţi va vorbi despre „Cum am scris Medelenii“, vorbind în acelaş timp despre creaţia romanului. Desigur că Sala Teatrului nostru Naţional nu se va plânge de lipsa publicului.

Next