Glasul Bucovinei, septembrie 1937 (Anul 20, nr. 5143-5164)
1937-09-01 / nr. 5143
Pag. 2 No. 5143 GLASUL BUCOVINEI An şcolar de 155 zile In numărul de Sâmbătă al unui cotidian mare din Capitală (cu data de Duminică, 29 August a. c.) pe pagina întâia a apărut la loc de frunte un articol cu titlul de mai sus, în care se spune că un profesor secundar ar fi stabilit că în anul şcolar 1936—37 liceele din Bucureşti n’ar fi ţinut cursuri decât 155 zile (în loc de 182). Autorul anonim al articolului nu spune că reducerea s'a datorat epidemiei de paralizie infantilă şi crede că acest lucru s’a petrecut la toate liceele din ţară şi consideră trist şi îngrijorător. Sărbătorile, comemorările, vacanţele etc., apoi puţină activitate a profesorilor (cari „predau şi examinează numai o jumătate de an, deşi primesc salarii pe douăsprezece luni") sunt cauza inferiorităţii marei majorităţi a absolvenţilor de astăzi ai liceelor. Este un „deficit de sforţări, profund regretabil şi primejdios ... care trebue să primească un corectiv urgent şi radical“. Articolul n‘ar merita nicio atenţie, dacă n’ar îi fost publicat într’un ziar atât de răspândit. Nu înţelegem ce scopuri ar putea urmări acest cotidian publicând astfel de păreri neserioase şi cu tendinţe aţâţătoare. Este neserios să vorbeşti numai de zile de cursuri efective, ţinute în clasă, deoarece instrucţia se face dimineaţa în clasă în 4—5 ore şi se continuă acasă nu numai în dupăamiezile zilelor de curs, în alte 4—5 ore sau şi mai mult, prin repeţiri, memorări, traduceri, analize, exerciţii, desene, etc., ci şi în zilele aşa numite „libere“ (vai de libertatea lor pentru elevii) de sărbători. Profesorii şi mai cu seamă elevii ştiu bine că nici vacanţele de Crăciun şi de Paşti nu sunt „libere“, căci sunt materii grele de repeţit, de făcut lecturi întinse din autori români şi străini, pentru cari în zilele de curs nu prea rămâne timp, etc., iar vacanţele mari de asemenea nu sunt „libere“ nu numai din cauza multelor corigenţe, a examenului de admitere în cursul superior, şi a bacalaureatului la care unii profesori ţin să dobândească gloria tristă de „exécuteurs des hautes oeuveres“, ci iarăşi din cauza lecturilor, repeţirilor în limbi străine, excursilor botanice şi a altor studii suplimentare, cari elevii buni nu le neglijează. Toţi oamenii de bună credinţă ştiu bine că elevul de liceu este îndeajuns ocupat, de multe ori chiar peste măsura puterilor sale de a primi şi asimila cunoştinţele Atât cu privire la instrucţie ! Relativ la „sărbători, aniversări... comemorări... înmormântări... evenimente publice.. .* afle scriitorul acelui articol că aceste fac parte din educaţia religioasă, morală, patriotica etc., de asemenea necesară şi cerută de interese superioare ale statului. Dupăamiezile acestor zile elevii le folosesc pentru învăţat, mult mai rar pentru sport şi distracţie decât se crede de oameni neiniţiaţi sau de părinţii elevilor răi (căci sunt şi de aceştia în licee). Să spunem câteva cuvinte şi despre profesori. Aceştia nu lucrează, ca salahorii, numai în orele de curs, ci prepară în timpul aşa zis „liber“ lecţiile, experienţele, corijează lucrările, se perfecţionează şi prin alte lucrări, fiecare în materia sa, muncesc şi pe teren cultural pentru educaţia poporului, în multe feluri. Zilele de sărbători şi vacanţe le folosesc deasemenea în felul acesta (se înţelege cu unele excepţii, căci şi printre profesori se vor fi găsind uscături). Pentru această muncă obositoare, continuă şi de mare folos pentru educaţia tineretului şi pentru interesele generale ale statului primesc retribuţii destul de modeste. Iar relativ la bacalaureat, această instituţie bună, dar câteodată foarte rău aplicată de oameni neînţelegători sau răi din fire, observăm ceea ce urmează : sunt comisiuni cari uită că scopul liceului este să dea cultură generală şi să pregătească numai pentru studii mai înalte. Aceste comisiuni cer de la candidaţi cunoştinţe cât de multe şi cât de exacte, ca acele ce se cer studenţilor acum specializaţi întrucâtva, ele cer de ex. o pătrundere a principiilor estetice în aprecierea operelor literare la care nici licenţiaţii nu ajung uşor etc., etc. Lamentările despre „inferioritatea“ absolvenţilor de liceu profesorii secundari le citesc numai cu zâmbete ironice. De la tineri de 18 ani nu se poate cere o maturitate de gândire şi pătrundere care o posedă un intelectual abia după terminarea studiilor universitare. E lucru trist sau denchisotesc a se pretinde imposibilul ! Faptul că şi în statele cele mai înaintate rezultatele nu sunt mai bune, nu dovedeşte decât adevărul că tineretul european cult e în toate ţările acelaşi, ceea ce e un lucru normal. Dar se vede că şi acolo sunt destui oameni nervoşi (meliorişti à tout prix, pe pielea altuia !) cari nu-şi dau bine sama de rolul liceului în viaţa statului. Prof. N. Tcaciuc-Albu -----------------••••---------------- D-l inspector-şef Filaret Doboş, neobositul şi vrednicul de toată recunoştinţa pentru alesele d-sale calităţi de conducător al regiunii noastre şcolare, s’a întors din Bucureşti unde a luat parte la o serie de conferinţe şcolare ce s’au ţinut la Ministerul Educaţiei Naţionale. In aceste conferinţe s’a discutat, pe lângă alte importante probleme la ordinea zilei, chestiunea numirii a două mii de învăţători necesari învăţământului primar românesc din toată ţara. O mare parte din acest număr de institutori săteşti a revenit Bucovinei, graţie deosebitelor insistenţe ale d-lui inspector-şef Doboş. S’a mai discutat dificila problemă a numirilor de noui profesori secundari şi a detaşărilor dintr’o localitate în alta. Tabloul detaşărilor a apărut, — cel al nouilor numiţi s’a afişat şi el la Inspectoratul cernăuţean. Venind spre Cernăuţi, d-l inspector-şef Filaret Doboş a prezidat la Fălticeni, desvelirea bustului închinat memoriei învăţătorului erou Nicolae Stoleriu şi a soţiei sale. Din partea d-lui ministru dr. Anghelescu a fost delegat profesorul univ. Simionescu. Festivitatea a decurs într’un mod deosebit de solemn. Au defilat cercetaşii, străjerii şi premilitarii. Cu acest prilej de rară înălţare sufletească, d 1 inspector-şef Doboş a luat jurământul celor trei sute de învăţători noui numiţi în judeţul Baia. Serbările au ţinut toată ziua. Sosind Luni în Cernăuţi, d -1 inspector-şef Doboş a lucrat cu d-1 inspector general Rusu care se află în localitate pentru a lua câteva importante măsuri. Dintr-o scurtă convorbire pe care a avut-o unul din redactorii noştri cu d-1 inspector general Rusu şi cu d-1 inspector-şef Filaret Doboş, rezultă că începutul noului an şcolar cade, mulţumită muncii uriaşe pe care a depus-o conducerea educaţiei noastre naţionale, sub zodia ordinei şi a perfectei îndreptăţiri a tuturor câţi s’au dedicat carierii de apostoli şi luminători ai neamului. -----------------••••----------------MIMI titullul IIV In judeţul Storojineţ De la 2 August plouă mereu, în fiecare zi, cu mici întreruperi. Ploaia a fost aşa de abundentă în tot cuprinsul judeţului nostru, încât aproape toate grânele, şi cartofii au fost distruse. Pagubele sunt enorme. Trifoaiele zac la pământ şi putrezesc, orăşul strâns şi cel nestrâns încă au început să încolţească. Grânele ce au mai rămas, in multe locuri au putrezit iar cartofii de vară au putrezit de asemeni. Până în prezent nu s’au evaluat pagubele în judeţ. Întreaga populaţie este cuprinsă de desnădejde. Miercuri 1 Septembrie 1937 Dr. Med. Bernhardt Wucher specializat la Paris şi Berlin în cosmetică şi boli de piele, ordinează în Cernăuţi, strada 11 Noemvrie Nr. 4 între orele &17— 1 şi 3—P/s. Telefon 606. Corecturi cosmetice, cute faciale, ulcioare, urechi nenormal crescute, etc. Tratamentul tenului, coşuri, pori dilataji, roşeaţă exagerată a feţei şi nasului, pistrui, piele obosită, etc. cu ajutorul duşurilor filiforme şi comprese din cele mai moderne. îndepărtare rapidă şi sigură a părului de prisos, pigmenţi, cicătrici neestetice, niger, îngrămădiri de grăsime, etc. Cură de slăbire modernă, cât și comprese cu parafină contra picioarelor disproporționate. 19927" Inundaţii în Gura Humorului In urma ultimelor ploi, râul Moldova s-a revărsat peste ştrandul şi lunca dela marginea oraşului Gura Humorului, nimicind aproape toate lucrările efectuate în decurs de 4 ani. Băncile şi mesele au dispărut complet, iar drumul spre ştrand, restaurantul şi pavilionul ştrandului au suferit mari stricăciuni. Două poduri au fost rupte. Pagubele sunt însemnate. Râul Homor, care trece prin mijlocul oraşului, a rupt o parte din digul de lângă podul de fier şi a pătruns în case, pricinuind pagube mari. Podul dela Molid, de pe şoseaua principală, s’a rupt, întrerupând circulaţia autobuzelor c. f. r. pe linia Gura Humorului — Vatra Dornei. Credem că cel puţin acum autorităţile vor lua măsuri pentru construirea unui pod de fier şi la Molid. -----------------•••*---------------- Din Vatra-Dornei Tourings Clubul României. Un grup de membrii ai Touring-Clubului României, condus de domnul preşedinte Mihai Haret, a sosit la Vatra-Dornei, unde au fost întâmpinaţi în gară cu muzica militară de preşedintele Oficiului local de cură şi turism, d-l adv. Aurel Avram şi de un numeros public. După ce dl preşedinte Avram li-a urat oaspeţilor intr’o cuvântare binesimţită un cald bun venit, la care a răspuns dl preşedinte Haret, s'a format un cortegiu, care în frunte cu muzica militară a Marinei Regale, a parcurs străzile oraşului, vizitându-se apoi parcul şi stabilimentele balneare. Dela Vatra Dornei, oaspeţii au plecat cu pluta pe Bistriţa până la satul Chirii, de unde s’au urcat pe Rarău, Arcăşeşti. Cu ocazia sfinţirii steagului, societatea arcăşească „Regele Carol 11-lea“ din com. Dorna, de sub preşedinţia d-lui Gavril Cacina a trimis M. S. Regelui o telegramă omagială şi de profund devotament semnată de preşedintele societăţii Gavril Căcina, vice-preşedinte Alexandru Pantea, logofăt Dumitru Ionescu, apoi advocat Aurel Avram preşedinte de onoare al societăţii, preot Octav Ionescu, naşii steagului domnii senatori Petru Forfotă, Laurenţiu Oanea, med. primar prof. Dr. Tănăsescu- Bucureşti, primar Simion Coca, ing. Vlad Clinchevici, comisar Reus, Petre Lacatuşu, Petru Necula, Sidor Pârlea, Simion Hagatîş şi Miron Pipirigean, la care M. S. Regele a binevoit a răspunde următoarele : „Domnului Gavril Cacina, preşedintele societ. arcăşeşti Dorna. M. S. Regele mulţumeşte Arcaşilor societăţii pentru sentimentele de credinţă exprimate prin Dv. [cu prilejul sfinţirii steagului, ss. Eugen Buchman, directorul secretariatului particular al M. S. Regelui. Parastas. Împlinindu-se 40 zile de la moartea mult regretatului senator şi profesor Simion Ivanovici, a avut loc Sâmbătă, în 28 August în biserica parohială ort. rom. din localitate, un parastas, oficiat de un sobor de preoţi, la care au luat parte membrii familiei şi anume doamna Octavia S. Ivanovici, Dr. Rodica S. Ivanovici, d na Vera Moroiu, d na şi d-1 senator Forfotă, d-na Danilovici, d-na maior Voronca, apoi d-na şi d-1 adv. Avam, d na şi d-1 Colonel Petruc, d-na Dr. Bistriţeanu, d-na şi d 1 inst. Dimitriu, d-1 dir. Huţanu, d-1 ing. V. Iurcu, d-1 al. de primar Roman Matei, d-1 secretar gen. Nacu, d-1 Andrei Saghin, d-1 V. Coniac şi mulţi alţi prieteni şi cunoscuţi. La sfârşit a vorbit păr. T. Petruc despre calităţile şi însuşirile alese ale defunctului senator Simion Ivanovici, care lasă în urma sa un gol,, ce nu va putea fi lesne umplut. ------------------•••-----------------