Glasul Bucovinei, iunie 1938 (Anul 21, nr. 5351-5369)
1938-06-10 / nr. 5355
sátora mnsiijüii íi tiMi a ji MiüM! Cuvântarea M. S. Regelui. — Pin «ama ploii, programul a fost amânat pe an.— in str&inătate Bucureşti, 9 (Serviciul part. al „ Glasului Bucovinei“). Restauraţia a fost aniversată ieri în capitală prin serbarea zilei tineretului. Această serbare s-a desfăşurat la stadionul A. N. E. F. Pe terenul stadionului au luat loc unităţile disciplinare ale străjerilor. Tribunele au fost ocupate de un foarte numeros public. La tribunele oficiale au luat loc consilieri regali, membrii guvernului şi celelalte oficialităţi. Au asistat şi domnii general Valle, subsenator de stat al aviaţiei italiene şi Miletichi, ministrul Iugoslaviei la educaţia fizică. La ora 845 a sosit Marele Voevod Mihai, care a luat loc în flancul unei centurii. D. T. Sidorovici a dat cetire unui mesagiu al comandamentului „Strajii Ţării“. Sosirea M. S. Regelui La ora 9, a sosit M. S. Regele, în uniforma de comandant străjer. Suveranul a primit raportul comandantului „Strajii Ţării“ şi a trecut în reuşită mărele careu, în uraiele străjerilor şi ale publicului. Apoi, Suveranul a luat foc în mijlocul careului. Episcopul Ciopron şi un sobor de preoţi au oficiat serviciul divin. După acestea, deşi începuse o ploaie abundentă, a avut foc ridicarea pavilionului, iar străjerii au intonat Imnul Regal, rugăciunea, „Tatăl Nostru“ şi imnul străjerilor. Cuvântarea H. S. Regelui Străjeri- Tradiţia întemeiată acum 5 ani hărăzeşte, ca şi azi să am bucuria de a întruni împrejurul Meu mărturia tineretului românesc. Serbarea din acest an, pentru sufletul Meu, are o însemnătate deosebită. Am trecut încă un prag în dezvoltarea mişcării de regenerare a generaţiilor viitoare. După o jumătate de deceniu, printr-o credinţă neşovăitoare a acelora cari ne-am înhămat la această muncă, putem să spunem fără înconjur că drumul biruinţii ne este larg deschis. Cei cari până ieri au fost neîncrezători în opera noastră, astăzi încep să priceapă cât de înaltă, cât de dezinteresată şi cât de adevărat patriotice sunt morala şi înfăptuirile străjeriei. Au trecut fără prea mari greutăţi anii de bâjbâire al începuturilor; de azi înainte ni se deschid, larg în faţa noastră, porţile viitorului întru consolidarea sufletului generaţiilor viitoare. Noi nu suntem o şcoală searbădă, buchisita în cărţi, noi batem puternic în piepturile Românilor adevăraţi. Fără ură pentru alţii, noi credem în puterea şi dreptul de viaţă, al Românilor, noi credem că tot ceia ce au clădit cu atâta râvnă înaintaşii noştri este temelia pe care trebue clădit sufletul nou al României viitoare. Străjerii au scris în crezul lor : primatul proprăşirii Neamului prin tot ceea ce e sănătos în poporul nostru. In sufletul fiecăruia dintre străjerii de azi trebuie să se înrădăcineze lozinca, că realizările individuale sunt toate pentru folosul obştesc. Meritul fiecăruia este un adaos la progresul entităţii naţionale româneşti. In aceasta stă puterea noastră morală: individualitate în comunitate. Iată adevăratul naţionalism costructiv, iată chezăşia progresului nostru, iată visul străjeresc al viitorului. Munca aceasta a fiecăruia, într’un scop înălţător de folos al entităţii româneşti, este cheia de boltă a puterii naţionale româneşti de mâine. Noi nu facem paradă, noi plămădim sub fiele şi aceste suflete trebuiesc oţelite într’un crez: acest crez este adevăratul patriotism: încordarea tuturor eforturilor — fiecare după putinţa sa — pentru ridicarea şi întărirea adevăratului românism creator. Cu toate că aceste îndrumări sunt înfâţişate prin cuvinte, Eu nu cer străjeritor cuvinte, ci fapte Faptele sunt singurele realităţi şi străjeria trebuie să fie reală. Serbăm astăzi ziua tineretului. Ştiu că acest tineret nădăjdueşte că mâine va fi tot mai bine în România. Şi Eu cred tot aşa, şi aşa trebuie să fie; iată de ce sunt în capul vostru. Iată de ce grija Mea se îndreaptă cu nesfârşită dragoste către această generaţie a viitorului, crescută într’o atmosferă de dragoste, de credinţă şi de muncă; ea va fi chemată la o viaţă cetăţenească mai curată, mai folositoare şi mai productivă. Străjeri! O nouă aşezare s’a dat României, pusă pe temelia muncii şi a credinţei, s’a dat ţării o nouă libertate, o libertate de disciplină făuritoare de progres. Ritmul României viitoare va trebui să fie acela al credinţei care vi se insuflă vouă. In nici o acţiune nu trebue să mai perziste egocentrismul individual, ci numai credinţa că orice acţiune este menită să întărească patrimoniul comunităţii române. Eu doresc ca aceste cuvinte, rostite azi vouă, să treacă dincolo de marginile, oricât de largi ar fi, ale organizaţiei şi să i se sădească adânc în sufletul tuturor iubitorilor de Patrie. Credinţele şi lozincie străjeritor să devie credinţele şi lozincile întregului Meu popor. O morală adevărată nu poate să fie încătuşată în cadrul unui număr restrâns de suflete, ci trebue să se reverse în subconştientul tuturor, pentru binele şi propăşirea unei Românii renăscute. Străjeri şi comandanţi! Am urmărit munca ce aţi depus în acest an şi sunt mulţumit. Centrele noastre de instrucţie şi unităţile s’au silit să fie la înălţimea chemării lor. Nu numai nădăjduiesc dar şi cred că anul ce vine va însemna un adevărat progres. Acest progres este o nevoe imperativă a desvoltării noastre naţionale. Totdeauna cu gândul la tot ce e mai scump nouă . „Patria“ Strig : Să trăiască România ! „Sănătate !“ Suspendarea programului După ce şî-a terminat cuvântarea, M. S. Regele a ordonat să se suspende executarea părţii a doua a programului din cauza ploii abundente. Serbările vor continua azi. Toate dispoziţiunile au rămas în vigoare pentru ziua de 9 Iunie. S’a dat un înalt ordin, din partea M. S. Regelui, Marele Străjer, în acest sens. Preşedinţia consiliului de miniştri a dat un comunicat, că serviciile la autorităţile publice vor fi suspendate în cursul zilei de 9 iunie. Ministerul educaţiei naţionale a dat de asemenea ordin că orice atribuţii şie profesorilor sunt suspendate pentru ziua de astăzi, urmând ca ei să participe la serbare. Sărbătorirea zilei restauraţiei In străinătate Paris, 9. — Cu prilejul aniversării zilei restauraţiei, s’a oficiat un te-deum la capela română. Au asistat: d. Cesianu, ministrul României, un reprezentant al preşedintelui republice), un reprezentat al ministerului de externe, miniştrii Cehoslovacie, Iugoslaviei, Greciei, Poloniei şi Turciei la Paris, ofiţerii români aflaţi în misiune sau pentru studii la Paris, membrii coloniei române şi numeroase personalităţii franceze. Ziarul „Excelsior“ închină o pagină întreagă restauraţiei şi străjeriei române, elogiind opera M. S. Regele Carol I. D. ministru Dinu Cesianu şi d-na au dat în saloanele legaţiei române o recepţie, la care au participat personalităţile din lumea politică, militară, literară și artistică a Parisului. Citiţi „Glasul