Glasul Bucovinei, noiembrie 1938 (Anul 21, nr. 5468-5491)

1938-11-01 / nr. 5468

După imnurile Hussnini­ von Bianentrop-Ciano S’au fixat directivele generale în privința vieții internaționale» Arbitraju­l în chestiune­a litigiului ur9iro-cehoslovac. Haifa sprijini revandicirile coloniale ale Germaniei. București, 31 — înainte de a părăsi ca­­pitala Italiei d. von Ribbentrop a declarat re­prezentanților presei germane din Roma că în­trevederile au purtat asupra tuturor problemelor de politică europeană și că ele au avut loc într-un spirit de perfectă cordialitate. întrevederile, a adăugat d. von Ribbentrop, au arătat din nou că problemele politice ac­­tuale vor găsi din partea Germaniei și Italiei o rezolvare bazată pe axa Roma—Berlin, în­tr’un spirit de amiciție și de colaborare strânsă. Principalele probleme europene Bucu­rești, 31 (Serv. part. al „Glasului Bucovinei“). — Din Roma se anunță că după plecarea d-lui von Ribbentrop se păstrează cea mai deplină discreție din ambele părți asupra conversațiilor ce au avut loc între d-rii Mus­­solini și von Ribbentrop, în prezența contelui Ciano. Totuși, în cercurile oficioase, nu e nici o îndoială că în afară de problema­­s negocierilor ungaro-cehoslovace, s’au discutat principalele probleme europene. Se pare că s-a ajuns la fixarea următoa­­relor puncte : 1. Reichul și Italia sunt favorabile unei co­­aborări cu cele două mari democrații europene, dată fiind evoluția stărilor de lucruri din am­bele state. Congresul radical-socialist de la Mar­silia a prilejuit oarecare optimism în această pri­vință. îndeosebi, oficialitatea italiană și cea ger­mană este satisfăcută de discursul d-lui Da­­ladier. 2. In ce privește problema spaniolă, Ger­mania și Italia cred că ea nu poate fi rezolvată decât prin victoria totală a generalului Franco. In consecință, cele două puteri din axa Roma— Berlin, sunt ostile oricărei încercări de mediație între cele două tabere din Spania. 3. Reichul și Italia ar accepta o limitare a înarmărilor, de comun acord cu Franța și An­glia, pe o bază acceptabilă. 4. Germania și Italia acceptă arbitrajul în chest­unea listigiului ungaro cehoslovac, rămâ­nând însă să se pună la punct soluțiile în ca­drul acordului­ de la München. Se va urmări con­vingerea ambelor părți pentru o soluție de compromis. * Asupra ultimului punct, amănuntele sunt vagi. Se poate însă deduce că o frontieră comună polono-ungară are foarte puține șanse de realizare. Italia și revendicările coloniale ale Germaniei București 31 (Serv. part. al „Glasului Bucovinei“).­­­ Ziarele italiene acordă o deo­sebită atențiune problemei revendicărilor colo­niale ale Germaniei. Se arată că Germania și-a precizat atitu­dinea în această problemă. Opinia publică ger­mană împărtășește convingerea că după rezol­varea crizei cehoslovace, cercurile engleze vor să găsească motive de îngrijorare, organizând manifestații în care să se arate că revendicările germane sunt respinse. Aceste manifestații nu influențează punctul de vedere și acțiunea Reichului, deoarece Germania nu cere pentru sine nimic din ceea ce nu i-a aparținut. Reichul nu ridică pretențiuni decât asupra coloniilor ce au fost luate din posesiunea sa, neinteresândul cui i-au fost dari. Timp de 20 de ani le-au folosit alții dar acum se impune repararea nedreptății. Deci, deslegarea proble­mă nu-i în mâna Germaniei, ci acelor cari au folosit aceste colonii. Intangibilitatea imperiului colonial francez București 31 (Serviciul particular al „Glasului Bucovinei“). — Din Paris se anunță că cer­curile oficioase nici nu se gândesc la vreo cedare de colonii către Germania. „Intangibilitatea imperiului colonial francez“, afirmată la Marsillia, cu prilejul declarațiilor d-lui Daladier, la congresul partidului radical socialist, constitue un răspuns campaniei începute în Germania pe tema coloniilor. „Baloanele de încercare“ pe cari le încearcă presa engleză, cu privire la so­luționarea problemei coloniilor n'au a a­­probarea Parisului. Visite regatei George al I precisi la Londra. București 31 (Serviciul part­­al „Glasului Bucovinei“).­­ Din Paris se anunță că ieri, la orele 8:40 dimineața, regele George al Gre­­ciei a trecut prin gară, călătorind spre Londra. Regele a primit în vagonul său special, pe d. Politis, ministrul Greciei la Paris și pe membrii legației. După o oră, Regele George și-a continuat călătoria.* Londra 31. — Regele Gerge al Greciei a fos‘* ‘er‘ m Sara victoria. 1 D-nii colaboratori ai calendarului „Glasul Bucovinei“, care ne-au promis contribu­­țiunile dumnealor, sunt rugați a nu le tri­mite cât mai urgent pe adresa ziarului, calendarul fiind în lucru și trebuind să apară în cât mai scurt timp. Deasemenea și eventuale fotografii, pentru clișee. wiSs Misiuneal ti su­sH I aoostnnă He HM 1 București, 31 (Serviciul particular al „ Gla­­sului Bucovinei).­­ Din Praga se anunță că guvernul cehoslovac a hotărît construirea unei autostrade de 1000 km, care va stră­bate țara de la est la vest, făcând legătura cu țările vecine. Aceaste lucrări vor dura 5 ani. Toto­dată se vor construi și șoselele necesare in urma schimbărilor frontierii. Congresul federației presei din provincie la Sibiu Au vorbit d­ u­n­ subsecretar de stat siteiiu, Pamfil Șei­­caru și Didier Pauli in București, 31 (Serviciul part.­al „Glasului Bucovinei“) . Eri dimineață s’a deschis “la Sibiu cel de al VI-lea congres al federației presei din provincie, sub președinția d-lui Eugen Titeanu, subsecretar de stat al pro­pagandei naționale și al presei. Au vorbit d-nn­: Eugen Titeanu, subse­cretar de stat al propagandei și presei, Pamfil Șeicanu, directorul ziarului „Curentul“, Didier, Poulain, cunoscutul ziarist francez ; Lungulescu, reprezentantul ziarului „Uni­versul“. După amiază, congresiștii au făcut pelerinaj la mormântul lui Șaguna, de la Răm­­șinari. ------------------------------------------­ Alegerea noului episcop al Maramureșului Candidații Marți, 1 Noembrie 8. c., se va întruni Congresul național bisericesc, pentru a pro­ceda la alegerea noului episcop al Maramu­reșului. încă din înființarea eparhiei Maramure­șului prin interv nția I. P. S. Mitropolitul Vi­­sarion al Bucovinei, s-a făcut constatarea că la conducerea acestei episcopii trebue să vină un prelat care să știe să tempereze luptele confesionale din acea regiune a țării. Candidații pentru scaunul de la Sighet sunt vre-o 18. Dar dintre toți, cei cu forțe mai mari sunt: arhiereul Vasile Stan de Rășinari, vica­rul arhiepiscopiei Sibiului și arhimandritul Iu­fin Scriban, profesor la Facultatea de teologie din Chișinău. Prea­sfințitul Vasile este susținut de pre­lații ardeleni. Prea cuviosul Scriban este mult susținut de­ cercurile superioare bisericești, de cercurile bisericești din Bucovina, de adunarea eparhială a Maramureșului și de foarte mulți deputați eparhiali din Vechiul Regat, Basara­­bia și Bucovina.

Next