Glasul Bucovinei, noiembrie 1938 (Anul 21, nr. 5468-5491)
1938-11-01 / nr. 5468
După imnurile Hussnini von Bianentrop-Ciano S’au fixat directivele generale în privința vieții internaționale» Arbitrajul în chestiunea litigiului ur9iro-cehoslovac. Haifa sprijini revandicirile coloniale ale Germaniei. București, 31 — înainte de a părăsi capitala Italiei d. von Ribbentrop a declarat reprezentanților presei germane din Roma că întrevederile au purtat asupra tuturor problemelor de politică europeană și că ele au avut loc într-un spirit de perfectă cordialitate. întrevederile, a adăugat d. von Ribbentrop, au arătat din nou că problemele politice actuale vor găsi din partea Germaniei și Italiei o rezolvare bazată pe axa Roma—Berlin, într’un spirit de amiciție și de colaborare strânsă. Principalele probleme europene București, 31 (Serv. part. al „Glasului Bucovinei“). — Din Roma se anunță că după plecarea d-lui von Ribbentrop se păstrează cea mai deplină discreție din ambele părți asupra conversațiilor ce au avut loc între d-rii Mussolini și von Ribbentrop, în prezența contelui Ciano. Totuși, în cercurile oficioase, nu e nici o îndoială că în afară de problemas negocierilor ungaro-cehoslovace, s’au discutat principalele probleme europene. Se pare că s-a ajuns la fixarea următoarelor puncte : 1. Reichul și Italia sunt favorabile unei coaborări cu cele două mari democrații europene, dată fiind evoluția stărilor de lucruri din ambele state. Congresul radical-socialist de la Marsilia a prilejuit oarecare optimism în această privință. îndeosebi, oficialitatea italiană și cea germană este satisfăcută de discursul d-lui Daladier. 2. In ce privește problema spaniolă, Germania și Italia cred că ea nu poate fi rezolvată decât prin victoria totală a generalului Franco. In consecință, cele două puteri din axa Roma— Berlin, sunt ostile oricărei încercări de mediație între cele două tabere din Spania. 3. Reichul și Italia ar accepta o limitare a înarmărilor, de comun acord cu Franța și Anglia, pe o bază acceptabilă. 4. Germania și Italia acceptă arbitrajul în chestunea listigiului ungaro cehoslovac, rămânând însă să se pună la punct soluțiile în cadrul acordului de la München. Se va urmări convingerea ambelor părți pentru o soluție de compromis. * Asupra ultimului punct, amănuntele sunt vagi. Se poate însă deduce că o frontieră comună polono-ungară are foarte puține șanse de realizare. Italia și revendicările coloniale ale Germaniei București 31 (Serv. part. al „Glasului Bucovinei“). Ziarele italiene acordă o deosebită atențiune problemei revendicărilor coloniale ale Germaniei. Se arată că Germania și-a precizat atitudinea în această problemă. Opinia publică germană împărtășește convingerea că după rezolvarea crizei cehoslovace, cercurile engleze vor să găsească motive de îngrijorare, organizând manifestații în care să se arate că revendicările germane sunt respinse. Aceste manifestații nu influențează punctul de vedere și acțiunea Reichului, deoarece Germania nu cere pentru sine nimic din ceea ce nu i-a aparținut. Reichul nu ridică pretențiuni decât asupra coloniilor ce au fost luate din posesiunea sa, neinteresândul cui i-au fost dari. Timp de 20 de ani le-au folosit alții dar acum se impune repararea nedreptății. Deci, deslegarea problemă nu-i în mâna Germaniei, ci acelor cari au folosit aceste colonii. Intangibilitatea imperiului colonial francez București 31 (Serviciul particular al „Glasului Bucovinei“). — Din Paris se anunță că cercurile oficioase nici nu se gândesc la vreo cedare de colonii către Germania. „Intangibilitatea imperiului colonial francez“, afirmată la Marsillia, cu prilejul declarațiilor d-lui Daladier, la congresul partidului radical socialist, constitue un răspuns campaniei începute în Germania pe tema coloniilor. „Baloanele de încercare“ pe cari le încearcă presa engleză, cu privire la soluționarea problemei coloniilor n'au a aprobarea Parisului. Visite regatei George al I precisi la Londra. București 31 (Serviciul partal „Glasului Bucovinei“). Din Paris se anunță că ieri, la orele 8:40 dimineața, regele George al Greciei a trecut prin gară, călătorind spre Londra. Regele a primit în vagonul său special, pe d. Politis, ministrul Greciei la Paris și pe membrii legației. După o oră, Regele George și-a continuat călătoria.* Londra 31. — Regele Gerge al Greciei a fos‘* ‘er‘ m Sara victoria. 1 D-nii colaboratori ai calendarului „Glasul Bucovinei“, care ne-au promis contribuțiunile dumnealor, sunt rugați a nu le trimite cât mai urgent pe adresa ziarului, calendarul fiind în lucru și trebuind să apară în cât mai scurt timp. Deasemenea și eventuale fotografii, pentru clișee. wiSs Misiuneal ti susH I aoostnnă He HM 1 București, 31 (Serviciul particular al „ Glasului Bucovinei). Din Praga se anunță că guvernul cehoslovac a hotărît construirea unei autostrade de 1000 km, care va străbate țara de la est la vest, făcând legătura cu țările vecine. Aceaste lucrări vor dura 5 ani. Totodată se vor construi și șoselele necesare in urma schimbărilor frontierii. Congresul federației presei din provincie la Sibiu Au vorbit d un subsecretar de stat siteiiu, Pamfil Șeicaru și Didier Pauli in București, 31 (Serviciul part.al „Glasului Bucovinei“) . Eri dimineață s’a deschis “la Sibiu cel de al VI-lea congres al federației presei din provincie, sub președinția d-lui Eugen Titeanu, subsecretar de stat al propagandei naționale și al presei. Au vorbit d-nn: Eugen Titeanu, subsecretar de stat al propagandei și presei, Pamfil Șeicanu, directorul ziarului „Curentul“, Didier, Poulain, cunoscutul ziarist francez ; Lungulescu, reprezentantul ziarului „Universul“. După amiază, congresiștii au făcut pelerinaj la mormântul lui Șaguna, de la Rămșinari. ------------------------------------------ Alegerea noului episcop al Maramureșului Candidații Marți, 1 Noembrie 8. c., se va întruni Congresul național bisericesc, pentru a proceda la alegerea noului episcop al Maramureșului. încă din înființarea eparhiei Maramureșului prin interv nția I. P. S. Mitropolitul Visarion al Bucovinei, s-a făcut constatarea că la conducerea acestei episcopii trebue să vină un prelat care să știe să tempereze luptele confesionale din acea regiune a țării. Candidații pentru scaunul de la Sighet sunt vre-o 18. Dar dintre toți, cei cu forțe mai mari sunt: arhiereul Vasile Stan de Rășinari, vicarul arhiepiscopiei Sibiului și arhimandritul Iufin Scriban, profesor la Facultatea de teologie din Chișinău. Preasfințitul Vasile este susținut de prelații ardeleni. Prea cuviosul Scriban este mult susținut de cercurile superioare bisericești, de cercurile bisericești din Bucovina, de adunarea eparhială a Maramureșului și de foarte mulți deputați eparhiali din Vechiul Regat, Basarabia și Bucovina.