Glasul Mureşului, iulie-decembrie 1936 (Anul 3, nr. 68-88)

1936-07-15 / nr. 68

4 Duminica trecută s’a ţinut la Cluj congresul general a tinere­tului liberal din Ardeal şi Banat. Au fost de faţt, pe lângă pre­şedinţii tuturor organizaţiilor libe­rale din Ardeal, prefecţii, parla­mentari şi numeroase delegaţii de tineri din toate judeţele. D-nui ministru Al. Lapedatu, Valeriu Roman, subsecretar de stat, G. Cipăianu, fost ministru şi Titu Gane, secretar general la Ministe­rul Sănătăţii. Din partea judeţului nostru au fost de faţă Dni­ Emil Dandea, prefect Porubschi, Dr. N. Creţu, Partenie Duca, Dr. Ioan Haller şi I. Mihuţ, precum şi o dele­gaţie de 25 de tineri în frunte cu Dl Vasile Netea. Congresul s-a deschis la ora 11 prin cuvântarea Dlui Al. La­­pedatu, care felicită tineretul pen­tru reuşita acestui grandios con­gres, care a întrunit pe toţi frun­taşii liberali ai Ardealului la un loc cu tânăra generaţie a tinere­tului liberal. Se constitue apoi pe timp de 3 ani, „Comitetul de coordonare şi îndrumare“ al tineretului libe­ral din Ardeal, sub prezidenţia Dlui Lapedatu. Judetul Mureş e reprezentat in acest comitet prin D-l V. Netea. Urmează apoi salutul delegaţii­lor judeţene, printre carii se dis­tinge în chip deosebit Dl Vasile Netea, rostind următorul salut în numele tineretului­ liberal din jud. Mureş şi judeţele din regiunea maghiarizată, precum şi în nu­mele tinerilor învăţători. Cuvântarea Dlui V. Netea In numele tineretului liberal de pe meleagurile de unde au pornit în lume, cum povesteşte basmul, cei doi fii de împărat, Mureşul şi Oltul, şi în nume­le tinerilor învăţători ce urm­ează cu neclintit devotament steagul partidu­lui naţional liberal, steag încărcat de glorie, aduc o smerită închinare în faţa istoriei partidului liberal, şi un respectuos omagiu preşedintelui nos­tru din Ardeal, Dl ministru Al Lape­datu, care întrupează pentru noi o înaltă înţelepciune cărturărească şi politică, şi o mare autoritate morală şi naţională. Tineretul liberal din părţile mure­şene şi răsăritene ale Ardealului, a­­colo unde sângerează încă vechile răni ale desnaţionalizării silnice, cari cer grabnică şi eficace tămăduire, s’a înrolat în cadrele istorice ale parti­dului liberal condus de o neclintită încredere în forţa politică şi naţională a acestui viguros organism politic, singurul care s’a dovedit mare prin credinţă, mare prin construcţie, mare prin istorie. Partidul naţional liberal reprezintă în viaţa poporului românesc etape de luptă şi de realizări grandioase, cari au dus la făurirea statului român, la întregirea neamului, şi la întocmirea şi fortificarea tuturor reformelor şi orânduirilor sociale, culturale şi eco­nomice. Ori câtă ură ne-ar nutri adversarii noştrii, ori­cât venin ne-ar arunca in cale şi ori cu câte calomnii ne-ar stropi, istoria şi viaţa partidului nos­tru va rămânea ceea ce a fost tot­deauna : strălucită, mândră, dreaptă, relatoare. După salutul delegaţilor, Dini­le Moldovan, Romul Ivan, V. Ciurea şi B. Bruma, citesc tinerile prin care se comemo­­auă Vintilă Brătianu şi I. G. Duca, se omagiază Dl ministru Lapedatu, se expun câteva prob­leme ardelene, şi se stabileşte programul de luptă al tineretului liberal. Se face apoi primirea solemnă a unui grup de 50 de tineri, noi înscrişi. Mai iau apoi cuvântul Dnii Vaier Roman, S. Cipăianu şi Titu Gane, după care i­a apoi cuvân­tul Dl Lapedatu. Discursul Dlui Lapedatu Intr’un ropot de aplauze ia cuvântul d. ministru dr. ALEXANDRU LAPE­DATU care încheie lucrările congre­sului. D-sa spune între altele: Deşi tineri, aveţi deja un trecut, un trecut care vă onorează şi cu care vă puteţi mândri. Cunoaşteţi proble­mele de căpetenie ce frământă azi lumea Ardealului românesc, mai ales sub raport social economic şi naţional. Mai mult. Inrolându-vă în marea armată liberală, ţineţi să fiţi avan­garda ei. Evident, loc de onoare, dar şi de sacrificiu ! De aceia vă întâm­pinăm cu toată dragostea şi încrede­rea şi vă asigurăm de tot sprijinul şi ajutorul nostru. Nu veţi fi şi nu veţi rămânea nici­odatâ singuri. Sunteţi urmaşii noştri fireşti şi le­gitimi şi nu poate fi mulţumire şi mângâere mai mare pentru noi, decât să vedem asigurată, prin continuitate deplină, opera pe care am indepiinit-o în cele două decenii din urma prin organizaţiunile P. N. L. în ţinurile Daciei superioare, lată de ce, azi, se găsesc aci, de faţă, la congresul Dv. cei mai autorizaţi reprezentaţi ai acestor organizaţiuni cari ţin sa vă facă prin glasul meu şi odată cu mine, cele mai fierbinţi urări de isbândă. Să trăiţi, fraţilor ! Ştiţi cum şi ce fel va trebui să acţionaţi de aici înainte, mai bine şi mai cu folos, în cadrele organizaţiei noastre politice. Ştiţi, în fine pe ce linie trebue să staţi în viaţa politică, faţă de răs­­colitoarele şi răsvrătitoarelor curente politice ce s’au manifestat în timpul din urmă, ca idei şi metode extre­miste, fie de dreapta, fie de stânga. Acum, că v’aţi revizuit şi strâns deci rândurile, acum că v’aţi ales şi designat noui reprezentanţi în Comi­tetul de îndrumare şi coordonare şi acum că v’aţi fixat programul de luptă, spuneţi că sunteţi gata să în­cepeţi o nouă etapă a acţiunii dv., a tineretului naţional-liberal de din­coace de munţi. După cuvântarea Dlui Lapedatu, se citesc telegramele trimise M. S. Regelui, Dlui C. I. C. Brătianu, d. G.Tătărescu precum şi moţiunea. Congresul s’a încheiat la ora 2 Intr’o atmosferă de mare însufleţire. Gazetele ungureşti protestează că pe palatul cultural din Tg - Mureş, acum când acesta se re­­pară, nu se mai pune inscripţie decât în limba română, cu toate că majoritatea locuitorilor din oraş sunt încă unguri. Întâi, ungurii au în Tg.-Mureş deja numai majoritatea relativă deoarece românii cu toate cele­lalte naţiionalităţi fac mult peste jumătate din populaţie. Apoi, Ardealul a fost şi înainte de unire locuit cu 3% din populaţie, de români, totuşi in­scripţiile toate, şi cele de pe pa­latul cultural, au fost numai un­gureşti. Este deci numai la min­tea omului (care o are) că azi inscripţiile să fie româneşti. Afirmaţiunea că acel palat ar fi fost clădit din banii oraşului, este cu totul mincinoasă: oraşul nu a dat „nici un filer,, cum constata la timpul său însuşi d. Bernady, căci s-a construit în întregime din banii Statului, a cărui locuitori erau în majoritate românii cu ce­lelalte naţionalităţi. Că noi am­ dori să se creadă că palatul s’a clădit după unire, este tot aşa de fals. Doar s-a aplicat de administraţia românească încă din 1924 o tablă cu inscripţie care arată şi anul când s-a clădit şi cine era la conducerea oraşului în acel timp. La asemenea „înşelătorii” ad­ministraţia română care are atâtea înfăptuiri proprii, nu se pretează. Dar nimic nu o va împiedeca de a pune limba românească în toate drepturile ei. Aceasta nu pentru­ că înainte de Unire nu era în consiliu nici una funcţionar român la oraş, nici caj retorziune că şi modestul monu­ m­­ent de pe Câmpia Libertăţii dinţi Blaj ni l-au aruncat in aer,­­ ci® pur simplu pentru că fiecare na-*­ţiune este stăpână în ţara ei. Ziarul „Capitala“ din 7 Iulie, aduce, pe pagina I, cu litere Cj la palma, un senzaţional reportaj furnizat de un domn din Târgu Mureş. In acel reportaj se spune, nici­, mai mult nici mai puţin, decât că primăria oraşului nostru ar fi vândut instalaţia Uzinei de gaz aerian, pentru a avea cu ce aco­peri cheltuelile congresului Uniunii oraşelor. Deci nu ştim dacă acest­­ ziar are în Tg.-Mureş măcar 2 cititori, totuş ţinem să lămurim şi această absurdă versiune. Mai întâi instalaţia uzinei nu s’a vându­t pentru ca primăria să aibă bani de cheltuială pentru anumite congrese, ci fiindcă o­­dată cu introducerea gazului metan, a devenit complect inutilă. Apoi vânzarea nu s’a făcut peste noapte, căci ordinul pentru vânzare cu No. 16426—1935, s’a dat acum un an, în 13 iulie. Pentru a asigura o cât mai fa­­vorabilă vânzare, s’au publicat patru b­itajii, prima ţinindu-se la 11 Decemvrie 1935, când s’au oferit 650.000 lei, şi ultima in 20 Mai 1936, când s’a oferit, dinte 8 concurenţi, suma de 1 050.000 lei. Acesta fiind adevărul, rugăm pe domnul care a informat „Ca­pitala“ să-i comunice şi această punere la punct. Grandioasa manifestaţie a tineretului liberal din Ardeal P2IVERI Lfl PunCT Dl Al. Lapedatu Ministrul Cultelor şi Artelor Glasul Mureşului Serbare şcolara la Mladraş Duminecă 28 iunie a avut loc serbarea de sfârşit de an a şcolii primare. in faţa unui numeros public, în curtea şcolii, începând de la ora 3, elevii, sub conducerea înv. dir. A. lanase, secundat de d­na Victoria Gligoi şi dl A. lonescu, înv., au executat un bogat şi select program, compus din co­ruri, recitări, ex. de gimnastică suedeză, piramide şi piesa de teatru „Domnul Primar". Pro­gramul a încântat ochii şi urechile asistenţii până la ora 6. A urmat apoi distribuirea premiilor, d-l I. Tănase arătând importanţa şcolii, dând sfaturi părinţilor de felul cum trebuie să se facă educaţia copiilor, şi-i roagă să dea tot concursul pentru construcţia şcolii, construcţie ce va începe în curând. S-a vizitat expoziţia de desemn şi lucru manual, care a impre­sionat plăcut prin bogăţia, varie­tatea şi gustul cu care au fost aranjate obiectele expuse. O delegaţie a părinţilor a pre­zentat mulţumiri şi felicitări cor­pului didactic pentru munca de­pusă şi rezultatele obţinute. Comitetul şcolar de construcţii Comitetul de construcţie a şcolii, s-a aprobat în persoana d-lor: Ion Stan, Truţa Nicolae, Emil Roşea preot, Vasile Trâmbi­­ţaş înv. pens. Ioan Tănase înv. dir., Alex. Ciobanca func. part., Ţăran Nicolae, Rugină Ion, Stan Rus Nicolae şi Cotfaş Ion. Decoraţi cu „Răsplata muncii" S-a conferit medalia „Răsplata Muncii pentru construcţiuni şco­lare“, cl. 111 persoanelor notate mai jos din jud. Mureş, drept răsplată pentru serviciile aduse învăţământului, contribuind la con­strucţia localurilor de şcoli din jud. Mureş: Cismaşiu Ion, preot, preşedinte, Glodeni, Marcu Vasile, notar,­­ Glodeni, Stara Alexandru, înv. di­rector, Glodeni, Suciu Pavel, pre­ot, Gorneşti, Mureşan Alexandru, notar, Gorneşti, Codreanu Chirilă înv. director, Gorneşti, Bogdan Naşcu, preot, Iernuteni, Radu Gheorghe, învăţător, Iernuteni, Târnoveanu Leon, preot Hodac, Farcaş Vasile, preot, Hodac, Bră­­tianu, înv. director, Hodac, Cam­­pian Victor, preot, Suseni, Rotaru Mircea,invăţător director, Suseni, Băncii, Ioan, notar, Suseni, Gre­­cu­ Mihail, preot, Deda, Jeloşora Horea, notar, Deda, Dorneanu Spiridon, înv. director, Deda, lo­nescu Eftimie, învăţător, Deda, Alexandrescu Aurel, înv. director, Filea, Branea Aurel, primar, Filea Cazan Gheorghe, preot, Filea. Tip«gr*(îa *8ts*aali Tg-Msu«?,

Next