Glasul Mureşului, iulie-decembrie 1936 (Anul 3, nr. 68-88)
1936-07-15 / nr. 68
4 Duminica trecută s’a ţinut la Cluj congresul general a tineretului liberal din Ardeal şi Banat. Au fost de faţt, pe lângă preşedinţii tuturor organizaţiilor liberale din Ardeal, prefecţii, parlamentari şi numeroase delegaţii de tineri din toate judeţele. D-nui ministru Al. Lapedatu, Valeriu Roman, subsecretar de stat, G. Cipăianu, fost ministru şi Titu Gane, secretar general la Ministerul Sănătăţii. Din partea judeţului nostru au fost de faţă Dni Emil Dandea, prefect Porubschi, Dr. N. Creţu, Partenie Duca, Dr. Ioan Haller şi I. Mihuţ, precum şi o delegaţie de 25 de tineri în frunte cu Dl Vasile Netea. Congresul s-a deschis la ora 11 prin cuvântarea Dlui Al. Lapedatu, care felicită tineretul pentru reuşita acestui grandios congres, care a întrunit pe toţi fruntaşii liberali ai Ardealului la un loc cu tânăra generaţie a tineretului liberal. Se constitue apoi pe timp de 3 ani, „Comitetul de coordonare şi îndrumare“ al tineretului liberal din Ardeal, sub prezidenţia Dlui Lapedatu. Judetul Mureş e reprezentat in acest comitet prin D-l V. Netea. Urmează apoi salutul delegaţiilor judeţene, printre carii se distinge în chip deosebit Dl Vasile Netea, rostind următorul salut în numele tineretului liberal din jud. Mureş şi judeţele din regiunea maghiarizată, precum şi în numele tinerilor învăţători. Cuvântarea Dlui V. Netea In numele tineretului liberal de pe meleagurile de unde au pornit în lume, cum povesteşte basmul, cei doi fii de împărat, Mureşul şi Oltul, şi în numele tinerilor învăţători ce urmează cu neclintit devotament steagul partidului naţional liberal, steag încărcat de glorie, aduc o smerită închinare în faţa istoriei partidului liberal, şi un respectuos omagiu preşedintelui nostru din Ardeal, Dl ministru Al Lapedatu, care întrupează pentru noi o înaltă înţelepciune cărturărească şi politică, şi o mare autoritate morală şi naţională. Tineretul liberal din părţile mureşene şi răsăritene ale Ardealului, acolo unde sângerează încă vechile răni ale desnaţionalizării silnice, cari cer grabnică şi eficace tămăduire, s’a înrolat în cadrele istorice ale partidului liberal condus de o neclintită încredere în forţa politică şi naţională a acestui viguros organism politic, singurul care s’a dovedit mare prin credinţă, mare prin construcţie, mare prin istorie. Partidul naţional liberal reprezintă în viaţa poporului românesc etape de luptă şi de realizări grandioase, cari au dus la făurirea statului român, la întregirea neamului, şi la întocmirea şi fortificarea tuturor reformelor şi orânduirilor sociale, culturale şi economice. Ori câtă ură ne-ar nutri adversarii noştrii, oricât venin ne-ar arunca in cale şi ori cu câte calomnii ne-ar stropi, istoria şi viaţa partidului nostru va rămânea ceea ce a fost totdeauna : strălucită, mândră, dreaptă, relatoare. După salutul delegaţilor, Dinile Moldovan, Romul Ivan, V. Ciurea şi B. Bruma, citesc tinerile prin care se comemoauă Vintilă Brătianu şi I. G. Duca, se omagiază Dl ministru Lapedatu, se expun câteva probleme ardelene, şi se stabileşte programul de luptă al tineretului liberal. Se face apoi primirea solemnă a unui grup de 50 de tineri, noi înscrişi. Mai iau apoi cuvântul Dnii Vaier Roman, S. Cipăianu şi Titu Gane, după care ia apoi cuvântul Dl Lapedatu. Discursul Dlui Lapedatu Intr’un ropot de aplauze ia cuvântul d. ministru dr. ALEXANDRU LAPEDATU care încheie lucrările congresului. D-sa spune între altele: Deşi tineri, aveţi deja un trecut, un trecut care vă onorează şi cu care vă puteţi mândri. Cunoaşteţi problemele de căpetenie ce frământă azi lumea Ardealului românesc, mai ales sub raport social economic şi naţional. Mai mult. Inrolându-vă în marea armată liberală, ţineţi să fiţi avangarda ei. Evident, loc de onoare, dar şi de sacrificiu ! De aceia vă întâmpinăm cu toată dragostea şi încrederea şi vă asigurăm de tot sprijinul şi ajutorul nostru. Nu veţi fi şi nu veţi rămânea niciodatâ singuri. Sunteţi urmaşii noştri fireşti şi legitimi şi nu poate fi mulţumire şi mângâere mai mare pentru noi, decât să vedem asigurată, prin continuitate deplină, opera pe care am indepiinit-o în cele două decenii din urma prin organizaţiunile P. N. L. în ţinurile Daciei superioare, lată de ce, azi, se găsesc aci, de faţă, la congresul Dv. cei mai autorizaţi reprezentaţi ai acestor organizaţiuni cari ţin sa vă facă prin glasul meu şi odată cu mine, cele mai fierbinţi urări de isbândă. Să trăiţi, fraţilor ! Ştiţi cum şi ce fel va trebui să acţionaţi de aici înainte, mai bine şi mai cu folos, în cadrele organizaţiei noastre politice. Ştiţi, în fine pe ce linie trebue să staţi în viaţa politică, faţă de răscolitoarele şi răsvrătitoarelor curente politice ce s’au manifestat în timpul din urmă, ca idei şi metode extremiste, fie de dreapta, fie de stânga. Acum, că v’aţi revizuit şi strâns deci rândurile, acum că v’aţi ales şi designat noui reprezentanţi în Comitetul de îndrumare şi coordonare şi acum că v’aţi fixat programul de luptă, spuneţi că sunteţi gata să începeţi o nouă etapă a acţiunii dv., a tineretului naţional-liberal de dincoace de munţi. După cuvântarea Dlui Lapedatu, se citesc telegramele trimise M. S. Regelui, Dlui C. I. C. Brătianu, d. G.Tătărescu precum şi moţiunea. Congresul s’a încheiat la ora 2 Intr’o atmosferă de mare însufleţire. Gazetele ungureşti protestează că pe palatul cultural din Tg - Mureş, acum când acesta se repară, nu se mai pune inscripţie decât în limba română, cu toate că majoritatea locuitorilor din oraş sunt încă unguri. Întâi, ungurii au în Tg.-Mureş deja numai majoritatea relativă deoarece românii cu toate celelalte naţiionalităţi fac mult peste jumătate din populaţie. Apoi, Ardealul a fost şi înainte de unire locuit cu 3% din populaţie, de români, totuşi inscripţiile toate, şi cele de pe palatul cultural, au fost numai ungureşti. Este deci numai la mintea omului (care o are) că azi inscripţiile să fie româneşti. Afirmaţiunea că acel palat ar fi fost clădit din banii oraşului, este cu totul mincinoasă: oraşul nu a dat „nici un filer,, cum constata la timpul său însuşi d. Bernady, căci s-a construit în întregime din banii Statului, a cărui locuitori erau în majoritate românii cu celelalte naţionalităţi. Că noi am dori să se creadă că palatul s’a clădit după unire, este tot aşa de fals. Doar s-a aplicat de administraţia românească încă din 1924 o tablă cu inscripţie care arată şi anul când s-a clădit şi cine era la conducerea oraşului în acel timp. La asemenea „înşelătorii” administraţia română care are atâtea înfăptuiri proprii, nu se pretează. Dar nimic nu o va împiedeca de a pune limba românească în toate drepturile ei. Aceasta nu pentru că înainte de Unire nu era în consiliu nici una funcţionar român la oraş, nici caj retorziune că şi modestul monu ment de pe Câmpia Libertăţii dinţi Blaj ni l-au aruncat in aer, ci® pur simplu pentru că fiecare na-*ţiune este stăpână în ţara ei. Ziarul „Capitala“ din 7 Iulie, aduce, pe pagina I, cu litere Cj la palma, un senzaţional reportaj furnizat de un domn din Târgu Mureş. In acel reportaj se spune, nici, mai mult nici mai puţin, decât că primăria oraşului nostru ar fi vândut instalaţia Uzinei de gaz aerian, pentru a avea cu ce acoperi cheltuelile congresului Uniunii oraşelor. Deci nu ştim dacă acest ziar are în Tg.-Mureş măcar 2 cititori, totuş ţinem să lămurim şi această absurdă versiune. Mai întâi instalaţia uzinei nu s’a vândut pentru ca primăria să aibă bani de cheltuială pentru anumite congrese, ci fiindcă odată cu introducerea gazului metan, a devenit complect inutilă. Apoi vânzarea nu s’a făcut peste noapte, căci ordinul pentru vânzare cu No. 16426—1935, s’a dat acum un an, în 13 iulie. Pentru a asigura o cât mai favorabilă vânzare, s’au publicat patru bitajii, prima ţinindu-se la 11 Decemvrie 1935, când s’au oferit 650.000 lei, şi ultima in 20 Mai 1936, când s’a oferit, dinte 8 concurenţi, suma de 1 050.000 lei. Acesta fiind adevărul, rugăm pe domnul care a informat „Capitala“ să-i comunice şi această punere la punct. Grandioasa manifestaţie a tineretului liberal din Ardeal P2IVERI Lfl PunCT Dl Al. Lapedatu Ministrul Cultelor şi Artelor Glasul Mureşului Serbare şcolara la Mladraş Duminecă 28 iunie a avut loc serbarea de sfârşit de an a şcolii primare. in faţa unui numeros public, în curtea şcolii, începând de la ora 3, elevii, sub conducerea înv. dir. A. lanase, secundat de dna Victoria Gligoi şi dl A. lonescu, înv., au executat un bogat şi select program, compus din coruri, recitări, ex. de gimnastică suedeză, piramide şi piesa de teatru „Domnul Primar". Programul a încântat ochii şi urechile asistenţii până la ora 6. A urmat apoi distribuirea premiilor, d-l I. Tănase arătând importanţa şcolii, dând sfaturi părinţilor de felul cum trebuie să se facă educaţia copiilor, şi-i roagă să dea tot concursul pentru construcţia şcolii, construcţie ce va începe în curând. S-a vizitat expoziţia de desemn şi lucru manual, care a impresionat plăcut prin bogăţia, varietatea şi gustul cu care au fost aranjate obiectele expuse. O delegaţie a părinţilor a prezentat mulţumiri şi felicitări corpului didactic pentru munca depusă şi rezultatele obţinute. Comitetul şcolar de construcţii Comitetul de construcţie a şcolii, s-a aprobat în persoana d-lor: Ion Stan, Truţa Nicolae, Emil Roşea preot, Vasile Trâmbiţaş înv. pens. Ioan Tănase înv. dir., Alex. Ciobanca func. part., Ţăran Nicolae, Rugină Ion, Stan Rus Nicolae şi Cotfaş Ion. Decoraţi cu „Răsplata muncii" S-a conferit medalia „Răsplata Muncii pentru construcţiuni şcolare“, cl. 111 persoanelor notate mai jos din jud. Mureş, drept răsplată pentru serviciile aduse învăţământului, contribuind la construcţia localurilor de şcoli din jud. Mureş: Cismaşiu Ion, preot, preşedinte, Glodeni, Marcu Vasile, notar, Glodeni, Stara Alexandru, înv. director, Glodeni, Suciu Pavel, preot, Gorneşti, Mureşan Alexandru, notar, Gorneşti, Codreanu Chirilă înv. director, Gorneşti, Bogdan Naşcu, preot, Iernuteni, Radu Gheorghe, învăţător, Iernuteni, Târnoveanu Leon, preot Hodac, Farcaş Vasile, preot, Hodac, Brătianu, înv. director, Hodac, Campian Victor, preot, Suseni, Rotaru Mircea,invăţător director, Suseni, Băncii, Ioan, notar, Suseni, Grecu Mihail, preot, Deda, Jeloşora Horea, notar, Deda, Dorneanu Spiridon, înv. director, Deda, lonescu Eftimie, învăţător, Deda, Alexandrescu Aurel, înv. director, Filea, Branea Aurel, primar, Filea Cazan Gheorghe, preot, Filea. Tip«gr*(îa *8ts*aali Tg-Msu«?,