Glasul Mureşului, ianuarie-iunie 1939 (Anul 6, nr. 163-186)
1939-01-08 / nr. 163
România şi noua hartă a Europei Postul de televiziune din Londra a difuzat în seria numită „Noua hartă a Europei* o conferinţă a scriitorului Bruce Lockhart, asupra României însoţită de demonstraţii grafice făcute de către geograful Horiabin. D. Bruce Lockhart a prezentat cu argumente convingătoare cazul unic al României, ale cărei hotare nu pot fi obiectul unor modificări, pentru că graniţele româneşti şi regiunile în vecinătate sunt locuite de o populaţie compactă şi uniformă pur românească. Minorităţile în România, a spus d. Lockhart, sunt răspândite în grupuri mici pe întreg teritoriul ţării, cu excepţia unei părţi din minoritatea ungară concentrată în centrul populaţiei româneşti şi departe de hotare. (Secuimea). Geograful Holibin a combătut teza „spaţiilor albe“ din hărţile etonografice ale contelui Teleky. El arată apoi că geograful ungur a utilizat în chip tendenţios „spaţiile albe“ din regiunea Carpaţilor, pentru a da iluzia vizuală că Românii nu ar constitui o massă compactă în Transilvania. lar eg. la Nr. 844/938 S. N. Tribunalul Mureș. GAZETA SĂPTĂMÂNALĂ DE ÎNDRUMARE NAȚIONALA, ECONOMICĂ ȘI CULTURALA. rv . UMiT a nAwniTA Redactia si Administraţia TELEFON: Abonamentul: anual 100 Lei. lg.-Mures, t*lan. 1931 Direcor ' ‘ Piața Unirei 6 (c»«a Solidaritatea) 392 Abonament de sprijin 5oo Lei. Anno VI. Mo. 163. ■ bbb b bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb b bb b bb b b b b b bbb bbbbb »■■»'■■■■ ■ ■ ■ ■ pia ■■■■■■■«■ ■hhb ■■■■■■■!» ■■■■■■BBHHEiti ■ota ammmu BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB Urarea M. S. Regelui adresată ţării în noaptea anului nou 1333 In noaptea Anului Nou 1939, M. S. Regele Carol a rostit următoarea cuvântare: „Anul care se sfârşeşte ne-a adus, ca toţi cei trecuţi, bucurii şi dureri, dar 1938 ne a adus nouă speranţe şi noui posibilităţi de muncă şi de progres. România are azi mai multă nevoe decât oricând de întrunirea tuturor fiilor ei într’un singur avânt şi o singură credinţă. Numai prin strângerea rândurilor tuturora împrejurul unei Românii Renăscute vom găsi puterea de a sta stâncă neclintită împotriva tuturor primejdiilor şi vrăjmăşiilor. Români, în această clipă, când începe anul 1939, fiţi cu ochii aţintiţi . înainte, fiţi cu ochii aţintiţi asupra căii de progres şi propăşire, pe care păşeşte patria, fiecare în sufletul său să găsească scânteia patriotică, care să îndemne să fie şi el părtaş la această operă de Renaştere Naţională, înalţ rugăciunile Mele către Dumnezeul părinţilor noştri să dea Ţării Mele şi poporului Meu un an, în care să piară toate urile, un an, în care să nu se vadă decât o desăvârşită imitare de gânduri şi simţiri pentru bine patriei. Să ne dăruiască Dumnezeu şi un an de belşug, de linişte şi de pace. lată urarea ce o fac cu sufletul cald şi toată dragostea Mea, în această clipă, României şi Românilor, — zicând tuturora tradiţionalul LA MULŢI ANI! TRĂIASCĂ ROMÂNIA ! CAROL II Regele României către foştii liberali şi către prietenii noştri ■ Oamenii de curaj din toate partidele politice de ieri, de toate vrâstele, intelectuali de seamă, generali glorioşi, clasele muncitoare de tot felul şi-au dat mâna pentru a se aduna la apelul iubitului nostru Rege, pentru binele Ţării. La o parte cu luptele zadarnice, fără folos din trecut între fii aceluiaş neam ! Cum spunea d. fost ministru prof. univ. T. Moşoi la adunarea de la Cluj : „Deci nici îndoeli, nici ezitări, faţă de un comandament, următor căruia, în noua orânduire a vieţii publice, fiecare trebuie să-şi găsească rostul său, însemnat sau umil, după cum împrejurările şi necesităţile vor hotărî, dar egal de onorabil şi egal de preţios. In numărul celor chemaţi, ca prin „Frontul Renaşterii Naţionale" să pregătească viitoarele destine ale neamului, noi nu putem fi cei din urmă veniţi". Facem un călduros apel tuturor, să urmăm exemplul celor mai buni fii ai neamului, să fim cu toţii alături de „Frontul Renaşterii Naţionale“ ! Intre miile de aderări din judeţul nostru sunt şi cele ale d-lor: E. Dandea fost primar şi deputat, Şt. Russu p pop-stavrofor fost senator, Dr. P. Stoina notar public, fost ajutor de primar, O. Bulea, fost preş. al Cam. de Corn. şi Ind. Ion Dolejan, notar public, fost preş. a delegaţiei consiliului judeţan, Dr. N. Creţu, fost insp. gen. şi prefect, Dr. D. Gafton, M. Căprucanu şi Dr. I. Ciupe foşti deputaţi, I. Metea fost preş. al Camerei de Agricultură, Dr. I. Haller fost ajutor de primar, Moise Petric şi Dr. T. Bordan, foşti membri ai cons. jud., Dr. R. Pop, Vasile Netea şi Nic. Oprean foşti mebri în corn. int. a municipiului, prof. N. Oprea, I. Mihai f. revizor şcolar, Horea Coman primar, Topliţa etc. Unificarea Legislativă După război unificarea codurilor a fost o problemă, permanent la ordinea zilei dar nu s’a putut soluţiona în întregime. Din pricina acesta Ardealul a rămas cu întocmiri legislative oarecum bizare şi în gravă contrazicere cu realităţile în continuă prefacere şi adaptare la stilul unei vieţi unitare. Astfel, provincia ardeleană stă şi astăzi sub un regim de drept cu origini foarte diferite, unele legi aparţinînd legislatorilor austrieci, altele parlamentului din Budapesta şi în sfârşit cele elaborate şi puse în aplicare de guvernele româneşti. De aceea iniţiativa d-lui Victor Iamandi, ministerul justiţiei, continua opera ce df. ministru Dr. Vaier Pop a realizat în privinţa codului penal, şi a face cât mai grabnic o unificare legislativă pe întreg cuprinsul ţării, este cât se poate de bine venită. Deasemeni trebue să recunoaştem că numai statul autoritar poate să realizeze o astfel de unificare utilă şi cerută unanim la louitorii României. Regimul de astăzi nu mai este obligat să ţină seamă de mărunte interese de grup, ci numai de necesităţile superioare ale statului. Poate vorbi şi astăzi întârziaţi ai istoriei, număraţi pe degete, gata să susţină anacronismul de emi. Insă, opiniile acestora nu mai contează. Temeliile oricărui stat modern se întemeiează pe unitate economică şi pe concepţie unitară în domeniul dreptului. Nu putem chiar noi sa ne sustragem acestei legi fundamentale. Opera d-lui Victor Iamandi corespunde în întregime aspiraţiilor societăţii româneşti şi necesităţi de a avea legiuiri potrivite timpului de azi.