Graiul Sălajului, ianuarie-martie 2022 (Anul 33, nr. 7485-7545)

2022-01-13 / nr. 7491

ACTUALITATE www.graiulsalajului.ro Joi - 13 ianuarie 2022 GRAIUL SĂLAJULUI e-mail: graiulsjiaunisys.ro >*. Ana Tudorán în topul medicamentelor fără prescripție medicală (OTC) care sunt cel mai bine vândute la noi în țară se află analgezicele, potrivit unui studiu dat publicității de Consiliul Concurenței din România. Astfel, în clasamentul celor mai bine vândute 25 de medi­camente fără prescripție medicală din România se regăsesc analgezice (Nurofen, Antinevralgic, Voltaren, Paracetamol), medicamente de răceală, gripă, tuse (Parasinus, Coldrex, Fer­­vex, Theraflu, Panadol, Nurofen Răceală și Gripă, Olynth, Os­­cillococcinum, ACC, Tantum Verde, Strepsils Intensiv), medicamente pentru afecțiuni digestive (Colebil, No­Spa, Tri­­ferment, Dicarbocalm), hepatoprotectoare (Essentiale), medi­camente pentru afecțiuni ale inimii (Aspenter, Aspacardin), medicamente pentru anxietate și oboseală (Magne BG) și me­dicamente pentru tratamentul rănilor (Betadine, Baneocin). în România, medicamentele fără prescripție medicală se co­mercializează cu amănuntul prin farmacii și drogherii, fizic sau online. ”în ceea ce privește comerțul electronic cu medicamente OTC, legislația este ambiguă și nu menționează clar dacă co­mercializarea online se poate face prin site-ul propriu al farma­­ciei/drogheriei online sau prin intermediul platformelor de intermediere. La ora actuală, comerțul electronic cu medica­mente se desfășoară atât prin intermediul siteului propriu deț­inut de farmacie/drogherie, cât și prin intermediul unei platforme de intermediere. Prin urmare, în scopul asigurării unei interpretări corecte și unitare a cadrului normativ în ma­terie, Consiliul Concurenței recomandă introducerea unor cla­rificări care să permită farmaciei/drogheriei online să cunoască cu exactitate cerințele pe care trebuie să le îndeplinească în cazul comercializării online a medicamentelor atât prin propria pagina de internet, cât și prin intermediul platformelor”, este punctul de vedere dat publicității de către Consiliul Concuren­ței. Cele mai vândute suplimente alimentare sunt... în clasamentul suplimentelor alimentare, cele mai bine vân­dute 25 astfel de produse sunt utilizate pentru susținerea să­nătății tractului digestiv și a metabolismului (Linex, Eubiotic, Protectis, Supradyn Energy, Vitamax, Hepatoprotect, Fortifi­­kat, Elevit, Celerium, Liv 52, Sem­alax, Centrum, Redoxon, Si­­limarina, Neurovert, Carbocit și marca privată Naturalis HepatoSuport). Clasamentul este completat de suplimentele alimentare utilizate pentru susținerea sănătății sistemului ge­­nito-urinar (Idelyn Urinar și Uractiv), pentru susținerea sănă­tății osteo-articulară și musculară (Proenzi Atros­­top și Supramax Articulații), pentru susținerea să­nătății sistemului nervos (Alanerv) și pentru susținerea sănătății sistemului cardiovascular (Kö­rül, Devaricid și Tarosin), se arată în același studiu publicat de Consiliul Concurenței. Spre deosebire de medicamentele comercializate ”la liber” în farmacii și drogherii, suplimentele ali­mentare se pot comercializa, efectiv peste tot: hy­­permarketuri, supermarketuri, magazine naturiste/plafaj, benzinării, magazine online. ’’Potrivit informațiilor furnizate de Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Biore­­surse Alimentare, pe piața din România sunt pre­zenți cca. 650 de operatori (producători, importatori, distribuitori) implicați în comerciali­zarea suplimentelor alimentare. Totodată, există producători care au pus pe piață peste 100 de pro­duse, ceea ce reliefează capacitatea de diversificare a ofertei, precum și multitudinea de combinații posibile în ca­drul formulelor de produs. Disponibilitatea și utilizarea pe scară largă a suplimentelor alimentare au făcut ca aceste pro­duse să devină parte a regimului alimentar zilnic al populației, generând un nivel semnificativ de expunere a consumatorului la această categorie de produse”, arată Consiliul Concurenței. Suplimentele alimentare nu sunt medicamente Reclamele la ’’medicamente minune” care vindecă enșpe mii de boli rulează non-stop pe televiziuni, la radiouri, te asaltează pe on-line. Unele „prind” atât de tare încât intră în folclor, fie prin denumire, fie prin modalitatea de promovare. Și nimeni nu mai e atent la faptul că acestea nu sunt nicidecum medica­mente care vindecă diferite boli, ci doar simple suplimente ali­mentare care pot avea efecte benefice dacă sunt folosite cum trebuie. Clarificări aduce și Consiliul Concurenței, care diferențiază cele două categorii - OTS-urile (medicamente fără prescripție medicală) și suplimentele alimentare. Medicamentul reprezintă orice substanță sau combinație de substanțe ce are proprietăți pentru tratarea sau prevenirea bolilor. Suplimentele alimentare sunt produse al căror scop este de a completa regimul alimentar, dar care nu au proprietatea de tratare sau vindecare a unei boli. Suplimentele alimentare re­prezintă surse concentrate de vitamine, minerale sau alte sub­stanțe cu efect nutritiv sau fiziologic, singure sau în combinație. ’’Studiul autorității de concurență a arătat că, în România, vânzările de medicamente eliberate fără prescripție medicală și de suplimente alimentare au crescut foarte mult în ultimii ani, ceea ce arată interesul consumatorului român pentru pre­venirea și tratarea afecțiunilor comune (dureri de cap, răceală, tuse, dureri musculare, afecțiuni digestive etc.), precum și in­teresul crescut de a-și completa regimul alimentar în funcție de nevoile nutriționale ale fiecăruia. Cu toate acestea, administra­rea suplimentelor alimentare în exces sau în lipsa unei infor­mări corecte în prealabil poate fi dăunătoare sănătății. Reglementările privind producția și comercializarea medica­mentelor OTC și a suplimentelor alimentare sunt mai flexibile și mai permisive comparativ cu prevederile legale aplicabile me­dicamentelor eliberate în baza unei prescripții medicale. Prin­cipalele diferențe sunt reprezentate de libertatea operatorilor de a-și stabili prețurile de comercializare, posibilitatea promo­vării produselor către publicul larg, canalele prin intermediul cărora se pot comercializa aceste produse și procedurile privind punerea pe piață”, arată Consiliul Concurenței. Tocmai pentru că există această ’’libertate” de comerciali­zare și că de multe ori se fac confuzii între medicamente și su­plimente alimentare, Consiliul Concurenței propune o serie de măsuri care să avertizeze sau să informeze mai bine potențialul cumpărător. ”în acest scop, autoritatea de concurență consideră ca ne­cesară introducerea unor reglementări care să elimine aceste situații întâlnite în practică, în care suplimentele alimentare sunt considerate medicamente, cum ar fi: responsabilizarea co­merciantului online în privința conformității acestui conținut cu cerințele legale și afișarea comentariilor numai după evalua­rea acestora d­e către un moderator sau­­ să nu existe posibilita­tea de a publica mărturii personale pe site-ul comerciantului online, dacă acesta nu are resursele necesare supravegherii și controlului acestui conținut. De asemenea, autoritatea de con­curență mai recomandă definirea unor elemente de diferențiere vizuală (de exemplu simboluri sau pictograme) specifice supli­mentelor alimentare. O astfel de măsura poate ajuta publicul larg să identifice cu mai multă ușurință tipul produsului și fa­cilitează, totodată, procesul de alegere a consumatorului”, arată Consiliul Concurenței. Un senator sălăjean propunea încă din 2015 revizuirea legislației privind publicitatea la medicamente Fostul senator UDMR Sălaj, Alexandru Vegh, depunea un proiect de lege, în anul 2015, cerând să se interzică publicitatea explicită pentru produsele medicamentoase în programele radio-tv, dar și interzicerea publicității pentru farmacii. Agasat de asaltul ’’medicamentelor minune” (aici intră și cele care de fapt sunt suplimente alimentare) pe toate posturile TV și de radio, sălăjeanul Alexandru Vegh, pe atunci senator, a încercat să legifereze publicitatea acestora. După cum se vede, fără mari sorți de izbândă, deoarece pe toate canalele media aflăm de tratamentele miraculoase pe care ni le recomandă ve­cina care și-a făcut studiile de medicină de la reclamele TV. Poate va avea mai multă influență Consiliul Concurenței, însă... aici vorbim de bani mulți, mai ales pe piața de publici­tate. De care aflăm tot din studiul Consiliului Concurenței. ”în anul 2020, ponderea publicității la medicamente și su­plimente alimentare în totalul activităților de publicitate a fost de 30%, în creștere față de 23,7%, în 2018. Cumulat, la toate posturile de televiziune monitorizate de CNA, durata medie zil­nică de difuzare a spoturilor publicitare referitoare la medica­mente și suplimente alimentare a fost de 45,41 de ore pe zi, înregistrând o majorare cu 35% față de 2018. De asemenea, în anul 2020, numărul total al spoturilor la medicamente și su­plimente alimentare a fost de 3.342.946 spoturi, ceea ce repre­zintă o creștere cu 36% față de 2018. Această creștere se datorează, în principal, evoluției categoriei de suplimente ali­mentare, care, în perioada 2018-2020, a crescut cu 65%, până la 1.461.548 de spoturi publicitare", arată Consiliul Concuren­­ței. Consiliul Concurenței recomandă autorităților cu compe­tențe în domeniul suplimentelor alimentare îmbunătățirea ca­drului legislativ privind modul de avizare a materialelor publicitare și totodată, recomandă Ministerului Sănătății efec­tuarea unei analize privind durata și frecvența optimă difuzării materialelor publicitare la medicamentele OTC și suplimentele alimentare fără a fi afectat nivelul sănătății publice.

Next