Împreună, 1992 (Anul 2, nr. 7-13)

1992-06-01 / nr. 7

I „MEREU. ÎMPREUNA PENTRU ALIANŢA VALORILORP­ rimul nostru cuvlnt salută şi de această dată ctito­rul, precum In noiembrie anul trecut, la apariţia primului număr al revistei, acel cititor care ne-a onorat cu interesul său, care a luat fără prejude­căţi în mină, cu încredere, re­vista .Împreună", acum re­structurată, apărută bilingv, în maghiară şi română. Aşadar, începînd cu luna iunie din acest an, cu numărul al şaptelea, Împreună se a­­dresează deopotrivă atît citi­torilor maghian crt şi celor ro­mâni.­­Numărul din mai nu a putut să apară datorită ac­tivităţilor administrative re­dacţionale de pregătire a ediţiei bilingve a revistei, motiv pentru care cerem scuze cititorilor). Împreună, revista noastră bi­lingvă s-a impus prin reale aş­teptări ale cititorilor, s-a înfăp­tuit prin asemenea cerinţe so­ciale, care s-au afirmat, s-au formulat lună cu lună, număr cu număr în cercurile cititorilor din cele mai diverse grupuri sociale. Nenumărate semnale recepţionate în redacţie - scri­sori, telefoane, recomandări amicale, propuneri, recrutarea voluntară a unor noi abonaţi etc. - ne-au convins că faţă de profilul şi tematica revistei Împreună s-a manifestat în această jumătate de an un onorant interes şi din partea cititorilor români. Ţinînd seama în mod responsabil de această doleanţă îmbucurătoare şi cerinţă socială fermă, ne-am decis să edităm în ambele limbi revista Împreună.. E o chestiune de onoare să sa­tisfacem şi cerinţele cercurilor de cititori români, în aşa fel ca prietenii noştri români să con­sidere propria lor publicaţie a­­ceastă revistă, să vadă nu ea un for cultural propriu, ca şi citi­torii maghiari. Toate acestea nu înseamnă însă, fireşte, că odată cu apariţia sa bilingvă revista noastră şi-ar modifica din temelii chipul spiritual, esenţa sa propriuzisă, întregul ei mecanism, conţinutul şi forma. Impreună-Együtt rămîne statornic acea revistă lunară maghiară pe care o editează Asociaţia noastră Culturală şi de Prietenie - de acum înainte și în limba română. De aceea, emblema revistei rămîne tot capodopera de renume mon (Continuare în pagina a 8-a) P .ww.w.w.v. ...v.v .• :íAv:¥:::W:::­í: :¥ íí W: &: xx*x %. x­ vx : , t IW §•■'"1 il# í " tá ' | | " •* | * 'IMM\ : :: ::: ' II ANUL II. Numărul 5 (7) 16 pagini, IUNIE 1992 15 lei „Adevăratul meu ideal călăuzitor este: idealul înfrăţirii între popoare, înfrăţire în pofida oricăror duşmănii şi învrăjbiri.” Ca şi munţii, ca şi marea, EMINESCU DOI ANIDE EXERCIŢIU DEMOCRATIC Din alocuţiunea televizată a preşedintelui Ion Iliescu (în pagina a 3-a ) . România este un substantiv propriu de genul Eminescu. • Dintre toate numele conspirative ale acestei țări, noi ne-am ales unul, în sunetele căruia să ne naturalizăm: Eminescu. • Cuvintele limbii noastre de pină la Eminescu, au devenit Limba Română, după Eminescu. • Intr-un cer cu mai mulţi zei, democraţia e mai evidentă decit revelaţia dumă. Apariţia lui Eminescu e profund nedemocratică, dar ne dă sentimentul dumnezeirii. • Istoria noastră naţională se limpezeşte, după Eminescu, de parcă el ar fi venit în contempo­raneitate de pe fiecare din fronturile ei. • Mircea cel Bătrîn nu mai poate fi înţeles decit prin viziunea lui Eminescu asupra lui, din .Scrisoarea a lll-a". La fel Ţepeş, pe care poetul II invocă In scop terapeutic. • E o trufie să susţii că Eminescu e contemporanul tău. Mai ai mult, om de Neanderthal, plnă să poţi emite tu pretenţia că eşti contemporanul lui Eminescu. • Se păstrează puţine şi rar­ sem­­nificative fotografii ale poetului. Rămîne ca poezia lui să fie fotografia lui. • Dacă, Intr-adevăr, Eminescu nu a fost Intru-to­tul român, înseamnă că poporul român nu e Intru-totul român. • Doctrina Eminescu nu este o ideologie, ci o metodologie. Emines­cu nu ne învaţă ce probleme să ata­căm, ce soluţii să descoperim, ci cum să atacăm problemele şi cum să căutăm soluţiile. • Poezia lui­ Eminescu este simplă, ca şi munţii, ca şi marea, ca şi celelalte lucrări arhitectonice şi artistice ale lui Dumnezeu. • Fiecare popor are un Eminescu al lui, dar celelalte popoare nu înţeleg niciodată de ce fiecare Eminescu al fiecărui popor e aşa de mare pentru poporul respectiv. Singurul care înţelege este poporul în cauză, dar el nu poate exprima ceea ce înţelege­• Luarea la propriu a ideologiei poeţilor poate provoca mari daune celor creduli. In acest sens, comple­tarea plopilor fără soţ, ca să devină plopi cu soţ, n-ar rezolva drama celui ce trece îndrăgostit pe Ungă­ri. • Izbăvirea poporului român, prin Eminescu durează şi astăzi. Fără el, există riscul să devenim populaţie. • Există un Sunet Eminescu al pădurilor din Bucovina. Dar el nu poate fi recuperat decit printr-un Auz Eminescu. • Caragiale este frina necesară şi apărută la vreme­a dezvoltării noas­tre eminesciene. Cenzura lui Eminescu se numeşte Caragiale. Caragiale nu cenzurează, Insă, pe Eminescu, ci desparte pe Eminescu de imitatorii săi. Adrian Păunescu (Continuare în pagina a 5-a) .Alăturat, vă trimit un volum de poezii din creaţia lui Ady, care In pofida tinereţii sale este poetul nostru cel mai remarcabil, după Petőfi şi Arany. Vă recomand cu căl­dură, primordial, lectura po­eziilor de la paginile 30., 34., etc. In prima poezie Ady conchide în favoarea sim­biozei între maghiari, români şi slavi în această ţară, căci toţi sînt fraţi în faţa opresiunii. Nu s-a mai pomenit poet pînă la el, care ar fi avut îndrăz­neala să scrie rinduri similare...“ BARTÓK BÉLA din prima sa scrisoare în limba română, către prietenul său, profesorul din Beiuş, Ioan Buţipa După o jumătate de an Pe marginea celor şase numere ale revistei Együtt (noiem­brie 1991 - aprilie 1992) (în pagina a 2-a) »Mohy Sándor la 90 de ani • Mohy Sándor: ul „Sărutul (Rodin şi Brâncuşi) (în pagina a 5-a) MOHY SÁNDOR: Floarea soarelui .Eu neg înaintea ceriului şi a oamenilor că ar exista vreo ură între naţiuni. Ură, orgie şi frecări nu există între naţiuni, ci numai între corarii şi oligarhii, şi clase privile­giate... Poporul unguresc în­că a avut aceeaşi soartă ca şi noi, asemenea şi secuii, iar poporului săsesc încă nu i-a fost aşternutul pe perne de trandafiri... Românul condus de instinctul lui cel sănătos şi nestricat de o falsă cultură, îşi are scris pe flamura sa: solidaritate naţională, libertate constituţională, scăpare de absolutism... frăţească, con­lucrare cu naţiunile frăţine“. GHEORGHE BARIŢIU

Next