Inainte, iunie 1948 (Anul 5, nr. 1068-1090)

1948-06-10 / nr. 1075

Anul V Nr. 1075 ­4 Pagini 4 Lei Joi 10 Iunie 1948 PROLETAR DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­­VAJ ORGAN PENTRU OLTENIA AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMAN REDACȚIA Taxa poștală plătită în numerar ABONAMENTE Craiova, str. Kogâlniceanu 1, telefon 2613 conform Aprob. Dir. Gen. P.T.T. Salariați . . . 100 lei lunar ADMINISTRAȚIA ^ orggau din Iqaí Particulari « ■ • 150 lei lunar Str. Bibencu Vodă 8, telefon 2764 ________mr. am în* Instituții ... 500 lei lunar 9 IUNIE 1948 In istoria trecutului nostru, tre­cut al iobăgiei și al asupririlor sângeroase sunt date ce hotărni­cesc timpul, despărțind în epoci mai luminoase sau mai întunecate viața poporului român. O piramidă măreață așezată la hotar de vreme, este ziua de 9 Iunie 1848, de pe vârful căruia ase­menea unui far luminos, proclama­ția de la Islaz luminează dealungul unui veac calea de luptă pentru li­bertatea și democrația poporului român. Proclamația de la Islaz este de o uimitoare actualitate astăzi pentru­­ca țelurile strigate pe câmpia Isla­zului al căror ecou a dat la o parte plumbii timpului, s'au adâncit în conștiința poporului, iar azi dato­rită unității de luptă a clasei mun­citoare, a Partidului ei și a alianței bine închegate între muncitorime, țărănimea muncitoare și a intelec­tualității înaintate, alcătuesc reali­zări depășite ale Republicei Po­pulare Române.­­ Islazul de acum 100 de ani, era un sat mare, cu aproximativ 4500 locuitori, cu un târg săptămânal, la care veneau sătenii din Celei, Dăbuleni, Bechet și chiar din Co­rabia, Turnu-Măgurele și Zimnicea. Aci își avea reședința compania V din Regimentul 1 Dorobanți, co­mandată de Pleșoianu. Delegații comitetului revoluțio­nar, refugiați din București se în­tâlnesc aci cu Pleșoianu și Preotul Radu Șapcă­­i împreună chibzuesc asupra pla­nului de desfășurare a revoluției. Un document al vremii scrie că re­voluționarii, sub cuvânt de petre­cere la iarbă verde, trecură în câ­teva rânduri cu luntrile în ostrovul din fața satului Celei și pe când ciobanii popii le frigeau crapii la proțap tăvălindu-i în postăvița cu saramura de usturoi, ei țineau sfat sub tinda târlei, nestingheriți în planurile lor. Aci se puneau bazele unei acti­vități conspirative, care s-a desfă­șurat neîntrerupt până la 23 Au­gust 1944 în plină ilegalitate. Agenți iscusiți au fost trimiși în toate satele din împrejurimi ca să ziua de 9 anunțe poporul că pe Iunie începe revoluția. In ziua de 9 Iunie 1848, câmpia însorită și liniștită a Islazului nu­mită a lui Traian sau Regenera­toare, devenise o mare clocotitoare a voinței poporului, un tumult de energii reținute care așteptau cu în­frigurare vestea „mântuirii”. Două companii de dorobanți în ținuta de paradă comandați de Pleșoianu a­­sistau cu înțelegere și participau pe tăcute la toate câte se săvârșeau. Preotul Radu Șapcă, rostește o înflăcărată cuvântare. Este un mo­ment de o înălțime sufletească nea­tinsă până atunci. Ceva nedeslușit și totuși vorbitor. O împletire de fapte și simțăminte ce stăpânesc mulțimea în zile de desnădejde sau de curaj, în zile de sărbă­toare sau de primejdie. G. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. IV-a) Revendicările de seamă cuprinse în Proclamația de la Islaz Iată câteva din revendicările importante cuprinse în Procla­mația de la Islaz : — Egalitatea drepturilor politice. — Contribuție generală. — Adunarea generală com­pusă din reprezentanții tuturor stărilor societății. — împuținarea listei civile și ardicarea de orice mijloc de corupere. — Responsabilitatea miniș­trilor și a tuturor funcționa­rilor în funcția ce ocupă. — Libertatea absolută a ti­parului. — Orice recompensă să vie de la Patrie prin reprezentanții săi iar nu de la Domn. — Dreptul fiecărui județ de a-și alege dregătorii săi­le — Emanciparea clăcașilor ce fac proprietari prin des­păgubire. — Desrobirea țiganilor. — Instrucția egală și întreagă pentru tot Românul de amân­două sexele. — Desființarea rangurilor ti­tulare ce nu au funcții­— Desființarea pedepsei de­gradatoare cu bătaia. — Convocarea îndată a unei adunări generale extraordinare Constituante, alese, spre a re­prezenta toate interesele sau meseriile nației, care va fi da­toare a face Constituția țării pe temeiul acestor articole, decretate de poporul român. Guvernul Uniunii Sovietice a redus plata repaus datorate de Republica Populară Română cu SO la sută —Textul scrisorii Generalisimului Stalin adresată­­ lui Dr. Petru Groza— București 9.—Agenția Ra­­dor transmite: ^In ziua de 8 Iunie a. c. d. S. I. Kavdaradze ambasado­rul Uniunii Republicelor Sa-Generalissimul Stalin cialiste Sovietice în Româ­nia, a adresat d-lui Dr. Petru Groza Președintele Consiliului de Miniștri al R.P.R. următoarea scrisoare: EXCELENȚA, Am onoare să vă transmit textul scrisorii de răspuns ai Generalissimului Uniunii So­vietice, /, V. STAUN, preșe­dintele consiliului de miniș­tri al Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice, la scri­soarea pe care i-ați adresat-o în legătură cu reducerea su­mei de plată în contul repa­b­ lui Petru Groza Președintele Consiliului de Miniștri al Republicei Popu­lare Române Stimate Domnule Preșe­dinte. Am primit scrisoarea re­rațiilor pe care Republica Populară Română le mai da­torează Uniunii Sovietice. Primiți vă rog, asigurarea înaltei mele considerațiuni. Ambasadorul U. R. S. S. în România, S. I. RAVDARADZE mi-ați adresat-o în ziua de 4 Iunie a. c. Guvernul Sovietic a exa­minat rug­imintea Guvernu­lui Român privitoare la re­ducerea sumei pe care statul român o mai datorează Uniunii Sovietice în contul reparațiilor de război. Dorind să ușureze resta­­bilirea cât mai grabnică a economiei naționale a Ro­mâniei și ținând seama de relațiile de prietenie ce s’au stabilit între țările noastre Guvernul Sovietic a luat ho­­tărîrea de a reduce suma ce a mai rămas de plătit drept reparații cu începere de la 1 iulie a. c., cu 50 la sută. Ca profund respect Președintele Consiliului de Miniștri al URSS Scrisoarea Generalissimului Stalin I 6 Iunie 1948 I. V. STALIN Femei fruntașe in producție Cum au înțeles muncitoarele dela atelierele C. F. R. Turnu Severin si sprijine opera de întărire A ECONOMIEI NOASTRE NAȚIONALE Femeile muncitoare din țara noastră, alături de muncitorime, au făcut eforturi mari pentru depășirea normei de producție, conștiente că producând mai mult, grăbesc procesul de refa­­cere a țării și îmbunătățesc con­dițiunile de viață ale poporului muncitor. Pretutindeni femeile muncitoare au stat în muncă alături de bărbați, în bătălia producției. In întrecerile in muncă. In campania muncii vo­luntare, veste tot, ele s’au atașat efortului comun și roadele mun­cii lor sunt demne de laudă. La atelierare CFR, secția II vagoane, femeile de­­pășesc norma de pro­­ducție ■. La atelierele CF­ R. din T.­­Severin, secția II-a vagoane, la filetarea buloanelor, lucrează tovarășele: Bădescu, Bercea, Ianăși și Baloșin, care urmând exemplul femeilor muncitoare din alte fabrici din țără, prin (Continuare în pag. III-a) FIGURI de REVOLUȚIONARI de la 1848 Nicolae Bălcescu Popa Radu Șapcă Printre figurile cele mai lu­minoase ale istoriei noastre din secolul al 19-lea este fără în­doială cea a scriitorului și isto­ricului Nicolae Bălcescu, sufle­tul mișcării revoluționare de la 1848. El a fost printre primii care acum un secol au știut să vadă just rezolvarea problemei sociale care se punea din ce în ce mai acut la noi în țără, și înscrierea în Proclamația de la Islaz din 9 Iunie 1848 a refor­mei emancipării clăcașilor și a împroprietăririi lor se datorește lui în cea mai mare măsură. Dar lupta revoluționarului Nicolae Bălcescu era începută încă din 1840 când deși făcea parte din armată s-a răsculat în contra opresiunii și asupririi și alături de (Continuare în pag. III=a) Era în anul 1848. Pe meleagurile noastre începuse să bată din ce în ce mai puternic vântul revoluției. Din negura in care secolele de asuprire aruncaseră un întreg popor, încep să se ridice figuri de luptători vajnici și neînfricați, care in momen­tele de grea cumpănă au știut să țină sus credința într'un viitor fericit și o viață mai bună a întregului popor. O astfel de figură este Popa Radu Șapcă din Celeiul Ro­­manațului. In stâna lui de oi, așezată într’un ostrov dosnic din fața satului, s’a plămădit acum 100 de ani planul de acțiune al revoluționarilor, și cu el in frunte au pornit să recucerească drepturile și libertățile pierdute în mâinile stâpânitorilor. Popa Radu Șapcă a fost acela care pe câmpia de la Islaz, unde se adunase o mare mulțime, a binecuvântat începutul revoluției cu următoarele cuvinte: „Izbăvește Doamne și mântue pe tot omul care suferă, ridică și însuflețește pe acest popor, care moare ca să facă să trăiască pe asupritorii lui. S­apă­ l de abuzul clădii de ticăloasa iobăgie, de podvoada drumurilor și a șoselelor, de acele munci ale faraonilor­. Și apoi a jurat îm­preună cu tot poporul, pe steagul tricolor al libertății, folosit ca steag al revoluției, să lucreze și să moară pentru înfăptuirea reformelor și aducerea la îndeplinire a celor stabilite în Proi­ed­ul de Constituție întocmit de Nicolae Bălcescu, (Continuare în pag. III-a) I. Câmpineanu, a P. Raicu DEPUTAȚII PE TEREN Aleșii poporului in fruntea luptei deschise împotriva ignoranței și stării de înapoiere economică In lupta pe care poporul muncitor o duce pentru lichidarea înapoierii economice a serii, luptă în care fiecare muncitor își are locul său de combatant așa cum fiecare își are locul său precis de muncă, deputații din Marea Adunare Națională se gă­sesc in primele rânduri. In mandatul lor, ei văd o sarcină precisă și permanentă de muncă și luptă, care trebue să fie cât mai organizată, cât mai adâncită și mai intensă. Nicola­e Lăcraru Mandatul nu=l desparte pe de­putat de poporul care l-a ales, nu=l transformă în element izo­­lat care să îndeplinească un rol pur reprezentativ la centru și cu aceasta să-și considere mi­siunea încheiată. Tipul parla­mentarului burghezo-moșieresc a cărui caracteristică era înde­mânarea retorică și demagogică, dispărut. Deputații actuali, conștienți de nădejdile pe care poporul și clasa muncitoare și le-a pus în ei, își dau toate si­lințele ca prin munca, prin lup­ta și exemplul lor în acțiunile întreprinse să ridice nivelul de traiu și conștiința cetățenească întărind astfel regimul demo­crației populare. Deputații actuali se găsesc me­­reu în mijlocul muncitorilor in fabrici, in ateliere sau în satele îndepărtate ale județului, între țăranii harnici și muncitori. Ei pătrund în toate preocupările masselor populare și în colabo­rare cu PMR și cu celelalte forțe democratice ale FDP­ ului, gă­sesc mijloacele pentru ridicarea economică, sanitară și culturală a județului respectiv. Băn­eștiul electrificat prin contribuția locuitorilor și sprijinul deputaților Această mare lucrare de in­(Continuare în pag. II-a) Tov. VASILE LUCA a fost decorat cu Ordinul Muncii cl. 1 Cu ocazia împlinirii a 50 de arii tov. Vasile Luca a fost decorat cu Ordinul Muncii cl. I-a. Telegramele de felicitare primite din partea C.C. al P.M.R., din partea guvernului, a Comitetului Executiv al C.G.M. și a Federației Naționale a foștilor deținuți și deportați politici antifasciști, citiți în pagina IV-a. POPULAȚIA orașului CALAFAT a­ sărbătorit zilele istorice ale Re­vo­luți­ei de la 1848 în cadrul unor entuziaste festivități Serbările desfășurate cu oca­­­­zia Centenarului Revoluției de la 1848, au dat Calafatului un aspect necunoscut încă de popu­­lația sa, prin festivitățile care au avut loc în acest oraș în ziua de Duminecă 7 Iunie. Deși dimineața nourii cerneau o ploaie măruntă, la toate barie­rele orașului și răscrucile dru­murilor, țărani îmbrăcați în costume băștinașe, călăreți, echi­­pe de călușari însoțite de tara­­furi și fanfare, din comunele Basarabi, Golenți, Maglavit, Ce­tate, Fântâna Banului, Hunia, Poiana Mare, Ciupercenii Ve­chi și Noul, se întâlneau cu populația orașului, funcționari, elevi și atemiști, pentru ca im­­­­preună să participe la desfășu­rarea serbărilor de aniversare a Revoluției de la 1848, când țăra­nii, ciocănarii, mărginașii ora­șelor și tăbăcarii, cereau dreptul la un traiu mai bun. Deschiderea festivităților $1 discursul prof. Ion Lungu deputat de Dolj In fața primăriei, pavoazată cu drapele și verdeață, patru panouri mari prezentau pe conducătorii Revoluției de a­­cum 100 de ani : Nicolae Băl­cescu, Magheru, Popa Șapcă și Ana Ipătescu. Deschiderea festivităților a fost făcută de plugarul Naidin Croitoru, primarul comunei Virgil Vasilescu (Continuare în pag. II-a) Imagini de la serbările Centenarului­­ Revoluției de la 1848, ce a avut loc la Calafat PROGRAMUL ANIVERSARII Centurii RMN­EI dela 1848 la­­ M In cadrul aniversării Cente­narului Revoluției de la 1848, vor avea loc azi 9 iunie 1948, în comuna Islaz din județul Roma­­nați, centrul Revoluției de acum 100 de ani, mari festivități or­ganizate de Ministerul Artelor și Informațiilor. Vor lua cuvântul cu acest pri­­lej , prof. Constantinescu-Iași, din partea Prezidiului Marei Adu­nări Naționale, tov. Emil Bod­­năraș, ministrul Apărării Națio­nale, din partea Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Român și prof. Traian Săvulescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri din partea guvernului R.P.R. Festivitatea va avea loc in fața primăriei Islaz pe un platou amenajat ad-hoc, unde vor par­ticipa săteni din plășile județe­lor Romanați și Teleorman va fi prezidată de prefectul ju­dețului R­ fi, Marin Neacșu. După terminarea cuvântările se va da citire PROCLAMA­ȚIEI după care va urma plea­rea ștafetelor la Craiova și Bu­curești, acestea fiind organizat de Ministerul Înv. Public. După amiază la orele 15, vor produce In fata publicul spectator, cele mai bune ediii de dansuri și jocuri române, coruri, muzici, diferite prograni artistice adecuate Revoluției de 1848, etc. iar seara la orele­­ se vor desfășura minunate s­curi de arrificii.

Next