Inainte, iunie 1948 (Anul 5, nr. 1068-1090)
1948-06-10 / nr. 1075
Anul V Nr. 1075 4 Pagini 4 Lei Joi 10 Iunie 1948 PROLETAR DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚIVAJ ORGAN PENTRU OLTENIA AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMAN REDACȚIA Taxa poștală plătită în numerar ABONAMENTE Craiova, str. Kogâlniceanu 1, telefon 2613 conform Aprob. Dir. Gen. P.T.T. Salariați . . . 100 lei lunar ADMINISTRAȚIA ^ orggau din Iqaí Particulari « ■ • 150 lei lunar Str. Bibencu Vodă 8, telefon 2764 ________mr. am în* Instituții ... 500 lei lunar 9 IUNIE 1948 In istoria trecutului nostru, trecut al iobăgiei și al asupririlor sângeroase sunt date ce hotărnicesc timpul, despărțind în epoci mai luminoase sau mai întunecate viața poporului român. O piramidă măreață așezată la hotar de vreme, este ziua de 9 Iunie 1848, de pe vârful căruia asemenea unui far luminos, proclamația de la Islaz luminează dealungul unui veac calea de luptă pentru libertatea și democrația poporului român. Proclamația de la Islaz este de o uimitoare actualitate astăzi pentruca țelurile strigate pe câmpia Islazului al căror ecou a dat la o parte plumbii timpului, s'au adâncit în conștiința poporului, iar azi datorită unității de luptă a clasei muncitoare, a Partidului ei și a alianței bine închegate între muncitorime, țărănimea muncitoare și a intelectualității înaintate, alcătuesc realizări depășite ale Republicei Populare Române. Islazul de acum 100 de ani, era un sat mare, cu aproximativ 4500 locuitori, cu un târg săptămânal, la care veneau sătenii din Celei, Dăbuleni, Bechet și chiar din Corabia, Turnu-Măgurele și Zimnicea. Aci își avea reședința compania V din Regimentul 1 Dorobanți, comandată de Pleșoianu. Delegații comitetului revoluționar, refugiați din București se întâlnesc aci cu Pleșoianu și Preotul Radu Șapcăi împreună chibzuesc asupra planului de desfășurare a revoluției. Un document al vremii scrie că revoluționarii, sub cuvânt de petrecere la iarbă verde, trecură în câteva rânduri cu luntrile în ostrovul din fața satului Celei și pe când ciobanii popii le frigeau crapii la proțap tăvălindu-i în postăvița cu saramura de usturoi, ei țineau sfat sub tinda târlei, nestingheriți în planurile lor. Aci se puneau bazele unei activități conspirative, care s-a desfășurat neîntrerupt până la 23 August 1944 în plină ilegalitate. Agenți iscusiți au fost trimiși în toate satele din împrejurimi ca să ziua de 9 anunțe poporul că pe Iunie începe revoluția. In ziua de 9 Iunie 1848, câmpia însorită și liniștită a Islazului numită a lui Traian sau Regeneratoare, devenise o mare clocotitoare a voinței poporului, un tumult de energii reținute care așteptau cu înfrigurare vestea „mântuirii”. Două companii de dorobanți în ținuta de paradă comandați de Pleșoianu asistau cu înțelegere și participau pe tăcute la toate câte se săvârșeau. Preotul Radu Șapcă, rostește o înflăcărată cuvântare. Este un moment de o înălțime sufletească neatinsă până atunci. Ceva nedeslușit și totuși vorbitor. O împletire de fapte și simțăminte ce stăpânesc mulțimea în zile de desnădejde sau de curaj, în zile de sărbătoare sau de primejdie. G. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. IV-a) Revendicările de seamă cuprinse în Proclamația de la Islaz Iată câteva din revendicările importante cuprinse în Proclamația de la Islaz : — Egalitatea drepturilor politice. — Contribuție generală. — Adunarea generală compusă din reprezentanții tuturor stărilor societății. — împuținarea listei civile și ardicarea de orice mijloc de corupere. — Responsabilitatea miniștrilor și a tuturor funcționarilor în funcția ce ocupă. — Libertatea absolută a tiparului. — Orice recompensă să vie de la Patrie prin reprezentanții săi iar nu de la Domn. — Dreptul fiecărui județ de a-și alege dregătorii săile — Emanciparea clăcașilor ce fac proprietari prin despăgubire. — Desrobirea țiganilor. — Instrucția egală și întreagă pentru tot Românul de amândouă sexele. — Desființarea rangurilor titulare ce nu au funcții— Desființarea pedepsei degradatoare cu bătaia. — Convocarea îndată a unei adunări generale extraordinare Constituante, alese, spre a reprezenta toate interesele sau meseriile nației, care va fi datoare a face Constituția țării pe temeiul acestor articole, decretate de poporul român. Guvernul Uniunii Sovietice a redus plata repaus datorate de Republica Populară Română cu SO la sută —Textul scrisorii Generalisimului Stalin adresată lui Dr. Petru Groza— București 9.—Agenția Rador transmite: ^In ziua de 8 Iunie a. c. d. S. I. Kavdaradze ambasadorul Uniunii Republicelor Sa-Generalissimul Stalin cialiste Sovietice în România, a adresat d-lui Dr. Petru Groza Președintele Consiliului de Miniștri al R.P.R. următoarea scrisoare: EXCELENȚA, Am onoare să vă transmit textul scrisorii de răspuns ai Generalissimului Uniunii Sovietice, /, V. STAUN, președintele consiliului de miniștri al Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice, la scrisoarea pe care i-ați adresat-o în legătură cu reducerea sumei de plată în contul repab lui Petru Groza Președintele Consiliului de Miniștri al Republicei Populare Române Stimate Domnule Președinte. Am primit scrisoarea rerațiilor pe care Republica Populară Română le mai datorează Uniunii Sovietice. Primiți vă rog, asigurarea înaltei mele considerațiuni. Ambasadorul U. R. S. S. în România, S. I. RAVDARADZE mi-ați adresat-o în ziua de 4 Iunie a. c. Guvernul Sovietic a examinat rugimintea Guvernului Român privitoare la reducerea sumei pe care statul român o mai datorează Uniunii Sovietice în contul reparațiilor de război. Dorind să ușureze restabilirea cât mai grabnică a economiei naționale a României și ținând seama de relațiile de prietenie ce s’au stabilit între țările noastre Guvernul Sovietic a luat hotărîrea de a reduce suma ce a mai rămas de plătit drept reparații cu începere de la 1 iulie a. c., cu 50 la sută. Ca profund respect Președintele Consiliului de Miniștri al URSS Scrisoarea Generalissimului Stalin I 6 Iunie 1948 I. V. STALIN Femei fruntașe in producție Cum au înțeles muncitoarele dela atelierele C. F. R. Turnu Severin si sprijine opera de întărire A ECONOMIEI NOASTRE NAȚIONALE Femeile muncitoare din țara noastră, alături de muncitorime, au făcut eforturi mari pentru depășirea normei de producție, conștiente că producând mai mult, grăbesc procesul de refacere a țării și îmbunătățesc condițiunile de viață ale poporului muncitor. Pretutindeni femeile muncitoare au stat în muncă alături de bărbați, în bătălia producției. In întrecerile in muncă. In campania muncii voluntare, veste tot, ele s’au atașat efortului comun și roadele muncii lor sunt demne de laudă. La atelierare CFR, secția II vagoane, femeile depășesc norma de producție ■. La atelierele CF R. din T.Severin, secția II-a vagoane, la filetarea buloanelor, lucrează tovarășele: Bădescu, Bercea, Ianăși și Baloșin, care urmând exemplul femeilor muncitoare din alte fabrici din țără, prin (Continuare în pag. III-a) FIGURI de REVOLUȚIONARI de la 1848 Nicolae Bălcescu Popa Radu Șapcă Printre figurile cele mai luminoase ale istoriei noastre din secolul al 19-lea este fără îndoială cea a scriitorului și istoricului Nicolae Bălcescu, sufletul mișcării revoluționare de la 1848. El a fost printre primii care acum un secol au știut să vadă just rezolvarea problemei sociale care se punea din ce în ce mai acut la noi în țără, și înscrierea în Proclamația de la Islaz din 9 Iunie 1848 a reformei emancipării clăcașilor și a împroprietăririi lor se datorește lui în cea mai mare măsură. Dar lupta revoluționarului Nicolae Bălcescu era începută încă din 1840 când deși făcea parte din armată s-a răsculat în contra opresiunii și asupririi și alături de (Continuare în pag. III=a) Era în anul 1848. Pe meleagurile noastre începuse să bată din ce în ce mai puternic vântul revoluției. Din negura in care secolele de asuprire aruncaseră un întreg popor, încep să se ridice figuri de luptători vajnici și neînfricați, care in momentele de grea cumpănă au știut să țină sus credința într'un viitor fericit și o viață mai bună a întregului popor. O astfel de figură este Popa Radu Șapcă din Celeiul Romanațului. In stâna lui de oi, așezată într’un ostrov dosnic din fața satului, s’a plămădit acum 100 de ani planul de acțiune al revoluționarilor, și cu el in frunte au pornit să recucerească drepturile și libertățile pierdute în mâinile stâpânitorilor. Popa Radu Șapcă a fost acela care pe câmpia de la Islaz, unde se adunase o mare mulțime, a binecuvântat începutul revoluției cu următoarele cuvinte: „Izbăvește Doamne și mântue pe tot omul care suferă, ridică și însuflețește pe acest popor, care moare ca să facă să trăiască pe asupritorii lui. Sapă l de abuzul clădii de ticăloasa iobăgie, de podvoada drumurilor și a șoselelor, de acele munci ale faraonilor. Și apoi a jurat împreună cu tot poporul, pe steagul tricolor al libertății, folosit ca steag al revoluției, să lucreze și să moară pentru înfăptuirea reformelor și aducerea la îndeplinire a celor stabilite în Proiedul de Constituție întocmit de Nicolae Bălcescu, (Continuare în pag. III-a) I. Câmpineanu, a P. Raicu DEPUTAȚII PE TEREN Aleșii poporului in fruntea luptei deschise împotriva ignoranței și stării de înapoiere economică In lupta pe care poporul muncitor o duce pentru lichidarea înapoierii economice a serii, luptă în care fiecare muncitor își are locul său de combatant așa cum fiecare își are locul său precis de muncă, deputații din Marea Adunare Națională se găsesc in primele rânduri. In mandatul lor, ei văd o sarcină precisă și permanentă de muncă și luptă, care trebue să fie cât mai organizată, cât mai adâncită și mai intensă. Nicolae Lăcraru Mandatul nu=l desparte pe deputat de poporul care l-a ales, nu=l transformă în element izolat care să îndeplinească un rol pur reprezentativ la centru și cu aceasta să-și considere misiunea încheiată. Tipul parlamentarului burghezo-moșieresc a cărui caracteristică era îndemânarea retorică și demagogică, dispărut. Deputații actuali, conștienți de nădejdile pe care poporul și clasa muncitoare și le-a pus în ei, își dau toate silințele ca prin munca, prin lupta și exemplul lor în acțiunile întreprinse să ridice nivelul de traiu și conștiința cetățenească întărind astfel regimul democrației populare. Deputații actuali se găsesc mereu în mijlocul muncitorilor in fabrici, in ateliere sau în satele îndepărtate ale județului, între țăranii harnici și muncitori. Ei pătrund în toate preocupările masselor populare și în colaborare cu PMR și cu celelalte forțe democratice ale FDP ului, găsesc mijloacele pentru ridicarea economică, sanitară și culturală a județului respectiv. Băneștiul electrificat prin contribuția locuitorilor și sprijinul deputaților Această mare lucrare de in(Continuare în pag. II-a) Tov. VASILE LUCA a fost decorat cu Ordinul Muncii cl. 1 Cu ocazia împlinirii a 50 de arii tov. Vasile Luca a fost decorat cu Ordinul Muncii cl. I-a. Telegramele de felicitare primite din partea C.C. al P.M.R., din partea guvernului, a Comitetului Executiv al C.G.M. și a Federației Naționale a foștilor deținuți și deportați politici antifasciști, citiți în pagina IV-a. POPULAȚIA orașului CALAFAT a sărbătorit zilele istorice ale Revoluției de la 1848 în cadrul unor entuziaste festivități Serbările desfășurate cu ocazia Centenarului Revoluției de la 1848, au dat Calafatului un aspect necunoscut încă de populația sa, prin festivitățile care au avut loc în acest oraș în ziua de Duminecă 7 Iunie. Deși dimineața nourii cerneau o ploaie măruntă, la toate barierele orașului și răscrucile drumurilor, țărani îmbrăcați în costume băștinașe, călăreți, echipe de călușari însoțite de tarafuri și fanfare, din comunele Basarabi, Golenți, Maglavit, Cetate, Fântâna Banului, Hunia, Poiana Mare, Ciupercenii Vechi și Noul, se întâlneau cu populația orașului, funcționari, elevi și atemiști, pentru ca impreună să participe la desfășurarea serbărilor de aniversare a Revoluției de la 1848, când țăranii, ciocănarii, mărginașii orașelor și tăbăcarii, cereau dreptul la un traiu mai bun. Deschiderea festivităților $1 discursul prof. Ion Lungu deputat de Dolj In fața primăriei, pavoazată cu drapele și verdeață, patru panouri mari prezentau pe conducătorii Revoluției de acum 100 de ani : Nicolae Bălcescu, Magheru, Popa Șapcă și Ana Ipătescu. Deschiderea festivităților a fost făcută de plugarul Naidin Croitoru, primarul comunei Virgil Vasilescu (Continuare în pag. II-a) Imagini de la serbările Centenarului Revoluției de la 1848, ce a avut loc la Calafat PROGRAMUL ANIVERSARII Centurii RMNEI dela 1848 la M In cadrul aniversării Centenarului Revoluției de la 1848, vor avea loc azi 9 iunie 1948, în comuna Islaz din județul Romanați, centrul Revoluției de acum 100 de ani, mari festivități organizate de Ministerul Artelor și Informațiilor. Vor lua cuvântul cu acest prilej , prof. Constantinescu-Iași, din partea Prezidiului Marei Adunări Naționale, tov. Emil Bodnăraș, ministrul Apărării Naționale, din partea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român și prof. Traian Săvulescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri din partea guvernului R.P.R. Festivitatea va avea loc in fața primăriei Islaz pe un platou amenajat ad-hoc, unde vor participa săteni din plășile județelor Romanați și Teleorman va fi prezidată de prefectul județului R fi, Marin Neacșu. După terminarea cuvântările se va da citire PROCLAMAȚIEI după care va urma plearea ștafetelor la Craiova și București, acestea fiind organizat de Ministerul Înv. Public. După amiază la orele 15, vor produce In fata publicul spectator, cele mai bune ediii de dansuri și jocuri române, coruri, muzici, diferite prograni artistice adecuate Revoluției de 1848, etc. iar seara la orele se vor desfășura minunate scuri de arrificii.