Inainte, februarie 1960 (Anul 17, nr. 4648-4671)
1960-02-02 / nr. 4648
ANUL XVI — NIi, 4648 4 PAGINI 20 BANI MART 2 FEBRUARIE 1060 Pentru întreprinderile industriei locale MATERII PRIME din regiune ! Documentele plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958 accentuează în mod deosebit asupra valorificării resurselor locale, iar cele ale plenarei C.C. al P.M.R. din 3-5 decembrie 1959 trasează ca sarcină sfaturilor populare să dezvolte acele întreprinderi locale care au asigurată materia primă în regiune. Rezultă clar, cît de mare importanță se acordă valorificării surselor de materii prime locale, ca bază de aprovizionare a industriei locale. Regiunea noastră dispune de o mare varietate de bogății naturale, care valorificate în mod chibzuit pot contribui din plin la dezvoltarea economiei locale. Există mari depozite naturale de argilă, bună pentru fabricarea cărămizilor și țiglelor. Această argilă constituie materia primă pentru 11 fabrici de cărămidă care funcționează ca unități ale industriei locale. La Sisești, raionul Tr. Severin și Oboga, raionul Balș, există mari cantități de argilă, din care se pot fabrica cahle de teracotă. Piatra de calcar care se găsește la Suseni, raionul Tg. Jiu și Vîrciorova, raionul Str. Severin este o altă bogăție naturală care servește ca materie primă industriei locale. Piatra de calcar existentă în regiune și-a găsit o utilizare sporită în special în anul 1959, cînd s-au pus în funcțiune noi capacități de producție a varului la Cernele, raionul Craiova și Preajba, raionul Tg. Jiu. Trebuie amintite de asemenea și resursele locale de piatră de munte care se exploatează la cariera Meria I.R.I.L. Tg. Jiu, agregatele de rîu și de carieră — pietriș, balast, nisip, precum și papura pentru împletituri, stuful pentru elemente de stufit, sorgul pentru mături, scoicile pentru nasturi și alte resurse de materii prime locale care se folosesc în mod curent în industria locală a regiunii noastre. In cadrul unor întreprinderi ale industriei locale se prelucrează deșeurile de la întreprinderile republicane. Plăpumile și saltelele produse la I.O.I.L. „11 Iunie” Craiova sunt rezultat al folosirii deșeurilor de bumbac de la fabrica de textile „Independența”. Din ștraifurile de tablă de la „Fructul romînesc” Craiova, I.O.I.L. „11 Iunie” a realizat capsule pentru stiele de băuturi răcoritoare. Cele arătate mai înainte sunt de natură să dovedească că, în general, sfaturile populare care au în subordonare întreprinderi de industrie locală au dovedit preocupare pentru lărgirea bazei de aprovizionare a acestora cu materii prime din resursele locale ale regiunii. Au existat însă și cazuri cînd sfaturile populare au acceptat în mod cu totul nejust ca întreprinderile de industrie locală să-și realizeze producția pe bază de materii prime aduse din alte regiuni, aprovizionate pe plan central, sau chiar din import. Multă vreme, întreprinderile „11 Iunie” Craiova, și „1 Mai” Tr. Severin au produs diverse produse zaharoase folosind materia primă adusă din alte regiuni, pe cîtă vreme chiar la Tr. Severin există fabrica de interes republican„Donca Simo”, care asigură foarte bine necesarul regiunii Craiova și al altor regiuni cu produse zaharoase de foarte bună calitate. In condițiile dotării tehnice ale întreprinderilor arătate, produsele au fost de calitate inferioară, nu s-au putut desface datorită prețului de cost ridicat și ca atare au contribuit la scăderea rentabilității industriei locale. La fel de nerentabile s-au dovedit apele gazoase produse pe baza acidului carbonic adus de la București, Ploești, Buziaș, materie primă care, datorită cheltuielilor de transport a costat 12.000 lei în loc de 6090 lei tona. Datorită unor materii prime auxiliare, ca litarga și cărbunele, ce se aduceau de la Căpeni, regiunea Stalin și Filipeștii de Pădure, sau argila albă ce se aducea de la Medgidia, regiunea Constanța, cahlele de teracotă au devenit nerentabile. Această situație a impus sfaturilor populare să-și sporească preocuparea pentru descoperirea și utilizarea unor —.................—noi resurse locale, spre a se renunța la cea mai mare parte a materiilor prime aduse din alte regiuni. Așa de pildă, la arderea cărămizilor și pietrei de calcar, s-a trecut la utilizarea lignitului de la Rovinari, renunțîndu-se la cărbunii de la Căpeni și Filipeștii de Pădure. In cursul semestrului 11-1959 aceasta s-a răsfrînt pozitiv asupra reducerii prețului de cost al cărămizilor și varului. Prețul mediu de cost la cărămizi a fost redus de la 421,97 lei mia de bucăți în 1958, la 346,66 lei mia de bucăți în 1959, iar la var prețul de cost a fost redus de la 533,94 lei tona în 1958, la 313 lei tona în 1959. Trebuie subliniată în mod deosebit preocuparea unor sfaturi populare raionale pentru folosirea în cadrul industriei locale a unor combustibili locali. Prin folosirea rumegușului de lemn la arderea pietrei de calcar, I.R.I.L. Novaci a realizat în 1959 var la un preț de cost de 164,80 lei tona, iar I.R.I.L. Plenița, folosind paie pentru arderea țiglelor solzi a realizat mia de bucăți la un preț de cost de numai 1192 lei. Prețuri scăzute la materialele de construcție au realizat și I.R.I.L. Craiova, Tg. Jiu și Gilort, care au folosit alți combustibili locali, foarte ieftini. In lumina sarcinilor trasate de documentele plenarei C.C. al P.M.R. din 3-5 decembrie 1959, preocuparea sfaturilor populare pentru lărgirea bazei de aprovizionare a industriei locale cu materii prime din regiune trebuie să crească, luîndu-se măsuri pentru orientarea activității industriei locale spre acele produse care au asigurate materii prime locale. Deoarece la materialele de construcție combustibilii au fost cei care au influențat asupra unor prețuri de cost ridicate, este necesar ca în industria locală să se meargă pe linia utilizării de combustibili locali ieftini, care să ducă la reducerea prețului de cost. La fabrica de var de la Vîrciorova există condiții de a se înlocui cărbunii cu rumeguș de lemn de la fabrica de cherestea din Tr. Severin, datorită cărui fapt tona de var se va putea realiza la circa 200 lei, în loc de 401 lei cît s-a realizat în 1959. Același combustibil se poate folosi și la fabrica de produse ceramice din Mofleni, fiind necesar de a se renunța la cărbunii scumpi aduși din regiunea Stalin. Este bună inițiativa de a se construi la Cernele o fabrică de bioxid de carbon, care să folosească ca materie primă gazele rezultate de la arderea pietrei de calcar. Bioxidul de carbon se va obține la un preț de cost de numai 1800 lei tona, ceea ce înseamnă că la o producție de 300 tone anual se va obține un beneficiu mult mai mare față de prețul de vînzare oficial și o economie de 10.200 lei pe tonă față de prețul de cost realizat anul trecut. Vor trebui luate însă măsuri din vreme pentru construirea fabricii și darea ei în funcțiune. De asemenea, este necesar ca în cadrul I.R.I.L. „Victoria” Craiova și I.R.I.S. Tg. Jiu să se ia măsuri în vederea producției de plăci de izolație pentru pereți despărțitori, confecționate, prin aglomerarea cu ipsos a cojilor rezultate de la decorticarea orezului și deșeurilor de la prelucrarea cînepii. Lărgirea bazei de aprovizionare a industriei locale cu materii prime din regiune este unul dintre cei mai importanți factori, care pot contribui în mod hotărîtor la reducerea prețului de cost cu peste 3,4 milioane lei în 1960 față de anul trecut. De aceea, sfaturile populare trebuie să lupte pentru realizarea în industria locală în acest an, a unui beneficiu de peste 28 milioane lei. Luptînd pentru rentabilizarea fiecărei întreprinderi de industrie locală, sfaturile populare din regiunea noastră au datoria de a răspunde prin realizări corespunzătoare sarcinilor trasate de documentele plenarei C.C. al P.M R. din 3-5 decembrie 1959 privind îmbunătățirea conducerii economiei locale ÎN INTERIORUL ZIARULUI: — Pentru o conducere competentă a economiei locale. Preocupare corespunzătoare pentru atragerea de noi venituri la bugetul local (pag. 2-a). — La școala serală „7 Noiembrie". Ce arată notele din catalog ? (pag. 2-a). — Constructorii și maistrul lor (pag. 3-a). — La uzina ,,7 Noiembrie". Mașini și unelte agricole de tot mai bună calitate (pag. 3-a). — Experiența mea în creșterea păsărilor (pag. 3-a). — Lansarea cu succes a unei rachete balistice sovietice de mare putere. Racheta a atins suprafața Oceanului Pacific în regiunea stabilită (pag. 4-a). — Pentru dezarmare și coexistență pașnică. Vizita oamenilor de stat sovietici în India (pag. 4-a). — Anastas Mikoian va pleca Ia Havana (pag. 4-a). — In legătură cu situația din Paraguay (pag. 4-a). — O declarație a lui J- Nehru (pag. 4-a). Printre fruntașii în producție de pe șantierul Combinatului de a industrializare lemnului Preajba-Jiu se află și membrii brigăzii de fierari betoniști condusă de tov. Gheorghe Ilie care își depășesc în permanență sarcinile de plan cu 35 la sută. Iată în clișeul de față un aspect din viața brigăzii. Cîțiva fierari betoniști, împreună cu șeful de brigadă, studiază un nou desen al armăturii la care lucrează. Vești din întrecere TG. JIU (de la subredacția noastră voluntară)* Colectivul fabricii de confecții „Tudor Vladimirescu” din Tg.1 Jiu, pe baza succeselor obținute anul trecut în producție, în vederea traducerii în viață a sarcinilor ce decurg din documentele plenarei C.C. al P.M.R. din 3—5 decembrie 1959, la începutul anului acesta a chemat la întrecere socialistă celelalte întreprinderi cu același profil de fabricație din regiunea noastră. Luptînd pentru a da viață angajamentelor ce și le-au luat, muncitorii și tehnicienii fabricii au reușit ca pe primele două decade ale lunii ianuarie să realizeze peste plan circa 1.000 bucăți diferite confecții. * Datorită aplicării metodelor înaintate de muncă, în special a metodei forajului cu turbina, sondorii Trustului de foraj Tg. Jiu au reușit să foreze pe primele două decade ale lunii ianuarie aproape 1.000 metri peste plan. * Pînă în ziua de 20 ianuarie a.c., colectivul de muncitori și tehnicieni de la fabrica „Unirea” din Tg. Jiu a reușit să realizeze circa 500 tone produse refractare peste plan și de bună calitate. GH. URSU Printr-o bună organizare a muncii (De la subredacția noastră voluntară). De multe ori, ceferiștii de la Depoul de locomotive Craiova s-au întrebat ce măsuri să aplice spre a înlătura greutatea ce o întîmpinau în muncă din cauza centralei termice, care nu putea să asigure, cu capacitatea ce o avea, alimentarea cu apă a posturilor pentru punerea în presiune a locomotivelor. Din această cauză, deseori se întîmpla ca lucrările de reparații la locomotive să nu fie de cea mai bună calitate, sau se depășea timpul de imobilizare în reparații a acestora. Problema respectivă a constituit un punct important și în ședința de alegere a organelor de conducere A.S.I.T. Act, comunistul Petre Pripas, inginerul Gheorghe Burtea și alții au arătat că problema aceasta va putea fi rezolvată. Astfel, în urma discuțiilor și a studiului care a urmat după ședință, s-a ajuns la concluzia că prin organizarea procesului de spălare a locomotivelor și pe timp de noapte, se va reuși să se asigure o cantitate de aburi suficientă, pentru ca locomotivele să se poată pune în presiune în timpul zilei. In acest fel, cu aceeași capacitate a termocentralei, se rezolvă o problemă importantă, legată de îmbunătățirea calității reparațiilor la locomotive și de îndeplinirea planului de reparații. In primele 25 de zile ale lunii ianuarie a.c., ca urmare a aplicării noului sistem de organizare a lucrului, s-a reușit ca toate reparațiile să fie executate la timp și de bună calitate, respectînd și chiar micșorînd timpii de imobilizare. Printre muncitorii care acordă o deosebită atenție îndeplinirii planului la timp și execută reparații de bună calitate, se află tov. Dumitru Stănică, Marin Tudor și Virgil Popescu, cu membrii echipelor ce le conduc i MARIN ILIESCU Gospodăriile agricole colective din regiunea noastră se dezvoltă incontinuu. Din fonduri proprii ele își cumpără autocamioane fabricate în țara noastră. In clișeu, primul lot de 20 autocamioane din cele 100 comandate , a și sosit. Scriitorii în mijlocul cititorilor Șezători literare în regiunea noastră Ț Un tmp de scriitori de la revista „Luceafărul” și anume: academician Mihai Beniuc, Dan Deșliu, Dumitru Corbea, Mihu Dragomir, Ion Brad, Teodor Balș, H. Zincă, P. Vintila, I. D. Bălan, V. Ripeanu și N. Stoian, vor participa timp de cinci zile, începîmd din 3 februarie a.c., la mai multe întilniri cu oameni ai muncii din orașul și regiunea Craiova. Iată programul acestor întîlniri, în cadrul cărora scriitorii oaspeți și o parte din scriitorii craioveni, vor citi in fața oamenilor muncii din lucrările lor. In ziua de 3 februarie a.c. orele 16, la uzina „Electroputere”. In aceeași zi, vor mai avea loc două întîlniri și anume: la orele 16 la uzina „7 Noiembrie”, iar la orele 19 la Filarmonica de stat „Oltenia”. In ziua de 4 februarie la orele 16, la întreprinderea de extracție Țicleni și la clubul Uzinelor mecanice din Tr. Severin. La orele 19, la Casa raională de cultură din Tr. Severin. In ziua de 5 februarie, la Casa raională de cultură din Strehaia. In ziua de 6 februarie, la Casa raională de cultură Tg. Jiu și în comuna Poiana Mare. In ziua de 7 februarie, la Casa raională de cultură din Filiași, la aG.A.S. Segarcea și la G.A.C. din Dăbuleni. Redacția revistei „Luceafărul” organizează în ziua de 3 februarie la orele 10, la școala medie „Frații Buzești” din Craiova și o consfătuire la care vor participa cadre didactice. Schimb de experiență Intre fumători Din inițiativa comitetelor sindicale ți a conducerilor tehnico-administrative de la uzinele „Electroputere” și „7 Noiembrie” din Craiova, între turnătoriile celor două uzine a început ieri un schimb de experiență care va dura două săptămâni. In acest timp, șase turnători fruntași în producție de la uzina „Electroputere” vor lucra în turnătoria bzinei „7 Noiembrie” iar alți șase turnători fruntași de la uzina „7 Noiembrie” vor lucra în turnătoria uzinei „Electroputere”. Scopul acestui schimb de experiență îl constituie îmbunătățirea calității pieselor turnate și reducerea procentului de rebuturi. La S.M.T.Bechet reparațiile au luat sfîrșit feri, la S.M.T. Bechet, raionul Gura Jiului, au luat sfîrșit reparații1e mașinilor și uneltelor agricole. Astfel, în afară de tractoarele care se află la Centrul mecanic, Craiova au fost reparate și puse la punct: 97 tractoare, 145 pluguri de tractor, 13 remorci și altele. In realizarea planului de reparații s-au evidențiat: Gh. Stolojan, N. Ghiță, Ștefan Coteț, N. Ionescu și alții. Matineu literar In cadrul sărbătoririi centenarului marelui scriitor A. P. Cehov, duminică 31 ianuarie a.c. s-a organizat un matineu literar de către Consiliul regional A.R.L.U.S. în colaborare cu Biblioteca centrală regională. La această manifestare s-a vorbit despre viața și opera genialului scriitor rus. Apoi, elevii școlii medii nr. 3 au prezentat dramatizări din opera lui A. P. Cehov. In aceeași zi s-a desfășurat un concurs „Drumeții veseli” pe tema „Schițele și nuvelele lui Cehov” — concurs organizat de Biblioteca centrală regională în colaborare cu școala profesională a T.R.C.L. Peste 16.500 kg. fier vechi adunat în două zlle In cinstea conferinței organizației Orășenești U.T.M. Craiova, tinerii din localitate au intensificat acțiunea pentru stifingerea fierului vechi în cursul zilelor de sâmbătă 30 și duminică 31 ianuarie a.c., un număr de peste 2600 elevi din școlile craiovene au participat la această acțiune, reușind să realizeze o cantitate de peste 16.500 kg. fier vechi care va fi trimis pentru topire S-au evidențiat în mod deosebit elevii școlii medii nr. 3 care au strins 4500 kg. fier vechi, cei de la școala medie nr. 2, școala elementară nr. 3 și de la alte școli din Craiova. Au depășit planul de desfacere Incepind cu ianuarie a.e., colectivul de conducere al O.C.L. produse industrialie din orașul Craiova a luat o serie de măsuri tehniceorganizatorice pentru realizarea și depășirea planului de desfacere la unitățile respective. Ca urmare, la sfârșitul lunii ianuarie a.e. un număr de aproape 60 unități și-au depăși planul de desfacere cu 10 pînă la 72 la sută. Printre unitățile fruntașe se află: nr. 55 care a depășit planul cu 72 la sută; nr. 15 cu 66 la sută; nr. 24 confecții cu 44 la sută și altele.' Folosind cît mai chibzuit resursele locale Gospodăriile colective din raionul Corabia vor construi mai mult și mai ieftin Invățînd din experiența anului trecut și traducînd în viață indicațiile plenarei C.C. al P.M.R. din 3—5 decembrie 1959, gospodăriile colective din raionul Corabia au prevăzut în planurile lor de producție ca în acest an să ridice noi construcții ieftine și trainice, folosind la maximum resursele locale. In cadrul adunărilor generale de dare de seamă pe 1959 colectiviștii din raionul Corabia au arătat pe larg inepuizabilele resurse ce există pentru ca obiectivele din planurile de producție în ceea ce privește ridicarea de construcții să fie realizate într-un timp scurt și să se asigure astfel cele mai bune condiții pentru adăpostirea animalelor. Colectiviștii au propus de asemenea să se schimbe destinația unor construcții, dîndu-li-se astfel o folosire mai justă și cu scopuri mult mai economice. Astfel, colectiviștii din comuna Cilieni au propus amenajarea unui saivan ce a fost construit în 1956 din materiale scumpe, pentru a fi destinat adăpostită bovinelor, corespunzînd de minune acestui scop. Această propunere s-a bazat pe faptul că în gospodăria lor, colectiviștii pot construi un asemenea saivan mult mai economic, în comparație cu construirea unui grajd. Prin amenajarea saivanului, în scopul folosirii lui ca grajd pentru vite, se va economisi o sumă de 20.000 lei Tot astfel au procedat și colectiviștii din comunele Obîrșia Veche Isbiceni, Gura Padinii și Corabia, care au propus redistribuirea spațiilor construite, în vederea folosirii lor judicioase și cu întreaga capacitate de adăpostire. Procedînd astfel, gospodăriile colective din raionul Corabia vor economisi suma de 250.000 lei, care va fi întrebuințată pentru ridicarea de noi construcții. Construcțiile executate de către gospodăriile colective în anul ce a trecut și la care s-au folosit pe scară largă materiale din resurse locale, precum și procedeei de lucru economice, au demonstrat că sînt crește toate condițiile ca această valoroasă experiență să fie generalizată, fără a prejudicia rezistențele elementelor de construcție. Se impune bineînțeles, ca atunci cînd se execută astfel de lucrări pe suprafețe mari de construcții, să se ia unele măsuri de siguranță și conservare cum sînt: protecția soclului, ranforsarea zidurilor lungi și tencuirea lor etc. Ințelegînd importanța factorului economic în executarea de construcții, în scopul folosirii creditelor în primul rînd pentru procurarea de animale de producție, gospodăriile colective din raionul Corabia au stabilit ca în acest an să execute 60 la sută din obiective numai din chirpici, 25 la sută din paiantă, 10 la sută din pămînt bătut și numai 5 la sută din cărămidă. De asemenea, peste 85 la sută din acoperișul construcțiilor se va executa din stuf, paie și coconi. In scopul realizării unor construcții trainice și ieftine și al refacerii costului la manoperă, în cadrul gospodăriilor colective s-au format din 350 de colectiviști brigăzi și echipe de constructori. Gospodăriile colective vor contribui efectiv cu mijloace proprii pentru transportarea materialului necesar construcțiilor, iar la confecționarea chirpicilor își vor aduce contribuția în mod voluntar toți colectiviștii. . Totalizînd planurile fizice de construcții ale tuturor gospodăriilor colective din raion, rezultă că în acest an se vor ridica grajduri ce satisfac nevoile de adăpostire a 1000 capete vite mari, maternități pentru adăpostirea a 300 scroafe și saivane pentru adăpostirea a 3400 oi. De asemenea, colectiviștii vor mai construi numeroase cotețe de păsări, magazii pentru depozitarea a 1600 tone cereale, pătule pentru înmagazinarea a 1800 tone porumb știuleți; totodată vor mai executa 2500 m.p. șoproane și remize. Ajutați în permanență de cadrele de tehnicieni constructori, colectiviștii studiază în prezent posibilitatea executării unor construcții de mai mare rentabilitate, așa cum sînt: grajduri avînd atașate remize pentru care și mașini agricole, pătule cu șoproane în față, construcții mixte, cotețe puisnuițe și altele, care urmăresc recuperarea unor elemente de construcție fără a stînjeni exploatarea construcțiilor respective, sau a neglija măsurile de igienă și confort. Generalizând experiența acumulată în anul ce a trecut și călăuziți de sarcinile ce decurg din documentele plenarei C.C. al P.M.R. din 3—5 decembrie 1959, colectiviștii din raionul Corabia vor realiza tot mai multe construcții, la un preț de cost tot mai scăzut. Acest lucru este pe deplin posibil, deoarece prin aplicarea unor devize localizate în anul ce a trecut s-au efectuat economii de aproape 2.000.000 lei, atît la materiale de construcție, cît și la manoperă. ION IONESCU ing. constructor din S.M.T. Corabia din Scrisoare dintr-o gospodărie colectivă Cum s-au convins colectiviștii Măceșu de Sus de rentabilitatea creșterii porcilor în baltă La redacția ziarului a sosit o scrisoare din gospodăria colectivă „1907” din comuna Măceșu de Sus, raionul Segarcea. Autorul acestei scrisori a căutat să dea o lămurire privind rentabilitatea creșterii porcilor în baltă. In mod concret, pe baza realizărilor obținute în gospodăria colectivă unde își desfășoară activitatea tov. Florea Mitruș, maistru veterinar face o serie de calcule lămurind neînțelegerea ce a existat în gospodărie privind „nerentabilitatea” creșterii porcilor în baltă. Gospodăria colectivă din comuna Măceșu de Sus a procurat în anul 1959 un număr de 37 scroafe și 44 porci din rasa Mangalița, ce au fost trimiși în balta Nedeiei. Aceste animale fiind bine îngrijite, s-a reușit ca la sfîrșitul anului să se obțină un număr de 230 purcei, precum și un mare spor de creștere în greutate. Gospodăria colectivă a valorificat pe bază de contract, un număr de 44 porci grași pentru care s-a încasat suma de 39.690 lei. In afară de aceasta, gospodăria a mai realizat un spor de creștere în greutate la purcei și scroafe de 9.380 kg., realizînd și de aci un venit de 79.730 lei. Față de aceste venituri, se cade să se cunoască și cheltuielile efectuate de gospodărie. In perioada de creștere a porcilor în baltă, gospodăria a cheltuit cu întreținerea lor 1.135 zile-muncă, ceea ce a calculat la valoarea zilei-muncă realizată în gospodărie echivalează cu 24.830 lei. De asemenea, s-au mai administrat în hrana porcilor la îngrășat și o mică cantitate de concentrate ce se ridică la valoarea de 10.830 lei. Făcînd socoteala cheltuielilor, precum și a veniturilor, rezultă că gospodăria colectivă a realizat un beneficiu de 83.760 lei. Iată deci că, prin creșterea porcilor în baltă se obțin venituri destul de însemnate și deci este rentabili a se continua și pe viitor această acțiune. De fapt, toți colectiviștii din comuna Măceșu de Sus s-au convins de acest lucru, deoarece acum, la întocmirea planului de producție pe anul 1960 ei au propus sporirea numărului porcilor ce vor fi crescuți în baltă. Așa de pildă, noul plan de producție aprobat de adunarea generală prevede ca numărul porcilor ce vor fi crescuți în baltă să sporească la 850 capete, din care 218 scroafe. In vederea aprovizionării cu tineret a crescătoriei din baltă, colectiviștii au mai propus să se înființeze în cadrul gospodăriei (la sat) un nucleu de 58 scroafe din rasa Marele alb. Pentru crearea tuturor condițiilor de adăpostire a porcilor ce vor fi crescuți în baltă, colectiviștii au luat măsuri ca din resurse locale să mai construiască încă o maternitate. De asemenea, ei și-au propus să îngrijească bine scroafele, pentru a realiza în acest an o prolificitate de cel puțin 14 purcei pe cap de scroafă fătătoare. Practica și experiența gospodăriei colective „1907” privind creșterea porcilor în baltă dau un răspuns afirmativ celor care și-au pus întrebarea privind rentabilitatea acestui sistem de creștere a porcilor. Inițiativa celor din Măceșu de Sus trebuie urmată cu curaj și de alte gospodării colective, situate în apropierea bălților Dunării și a altor ape, putîndu-se astfel convinge din propria lor experiență de beneficiile mari ce le aduce creșterea porcilor în baltă. Vor dezvolta sectorul zootehnic Zilele trecute, la gospodăria efectivă „16 Februarie” din comuna Ciupercenii Vechi, raionul Calafat, a avut loc adunarea generală, cu care ocazie colectiviștii au dezbătut și aprobat planul de producție pe anul 1960. Toate propunerile făcute de colectiviști, au fost înscrise in planul de producție, astfel că ei trebuie să lupte pentru realizarea acestor prevederi. Pentru asigurarea unei bogate baze furajere — în afară de extinderea suprafețelor cultivate cu alte furaje, porumbul pentru siloz va ocupa în acest an 100 ha. Colectiviștii din comuna Chipercenii Vechi au propus să dezvolte simțitor și creșterea animalelor de producție. Pînă la sfîrtul acestui an, gospodăria va ajunerească 299 *vaci de lapte, 1459 > 156 scroafe fătătoare, precum ș mare număr de porci la ingrășa purcei. Tot pînă la sfîrșitul ano în gospodărie se vor crește 2000 de păsări. Sectorul zootehnic va aduce gospodăriei colective venituri care să asigure o retribuire mult mai ridicată a zilei-muncă. ION STEFANESCEț coresp.