Inainte, iunie 1961 (Anul 18, nr. 5061-5086)

1961-06-01 / nr. 5061

PROLETARI DIN TOATE TARTLE. UNTȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI REGI ȘI AL SFATULUI POJ> ANUL XVII­­ NR. 5061 4 PAGINI 20 BANI AL OLTENIA AL P.M.R. REGIONAL I 1 IUNIE 1961 Pe fiecare șantier — lucrări de cea mai bună calitate înfăptuind­ politica partidului nos­tru, muncitorii, inginerii și tehnicienii de pe șantierele lucrărilor de investiții din regiunea Oltenia, participă cu a­­vînt sporit la obținerea de noi și im­portante realizări, în ceea ce priveș­te darea în folosință înainte de ter­men a construcțiilor industriale și so­­cial-culturale, îmbunătățirea calității acestora și reducerea prețului de cost. Urmare a entuziasmului oamenilor muncii din activitatea de proiectare și construcții din regiunea Oltenia, s-a reușit să se dea oamenilor muncii în folosință în anul trecut și primul tri­mestru din acest an peste 1100 de a­­partamente-locuințe, o fabrică de pro­duse lactate, una de cherestea, o sec­ție de parchete, numeroase obiective de investiții pentru transporturi ru­tiere și feroviare, lucrări de artă etc.­­—Datorită măsurilor luate în urmărirea c­­oncretă a executării investițiilor, în anul 1960, volumul acestora a cres­cut la lucrările de construcții cu 14 la sută față de nivelul atins în anul 1959. Invățînd din experiența anilor tre­cuți, beneficiarii, constructorii și pro­iectanții, sub îndrumarea organelor de parid și cu sprijinul organelor de stat, au ajuns la concluzia că lupta pentru calitatea construcțiilor, înce­pe de la proiectare, în acest sens co­lectivul direcției de sistematizare, arhitectură și proiectarea cons­­strucțiilor (D.S.A.P.C.) și-a organizat mai bine activitatea subordonînd-o în întregime intereselor de fiecare zi ale activității de pe șantiere, — pro­bleme legate de calitatea proiectelor, confortul, frumosul, utilul. Urmare, trimestru de trimestru, s-a îmbunătățit activitatea în domeniul întocmirii docu­mentațiilor. In anul 1960, față de anul 1959, această problemă s-a îmbunătă­țit apreciabil. La data de 31 decembrie 1960 a fost acoperit cu documentații 71 la sută din planul de investiții pe anul 1961 și 92,8 la sută din planul de investiții pentru trimestrul 1 al anului. Legătura mai strînsă între benefi­ciarul de investiții, constructor și pro­iectant a dus la crearea și pregătirea din timp a condițiilor optime menite să asigure înviorarea activității de construcții pe șantierele regiunii Ol­tenia, reușindu-se ca în felul acesta întreprinderile republicane și unitățile Sfatului popular regional, să realizeze un volum de construcții mai mare decît cel înfăptuit în aceiași perioa­dă a anului trecut cu 48 la sută. La șantierul blocuri 140 apartament, or­ganizația de partid a dat indicații co­muniștilor să organizeze un proces de finisare modern pentru două aparta­mente care au devenit unitate etalon model în realizarea viitoarelor lucrări de finisaj. De asemenea, pe multe șan­tiere aparținînd Trustului regional de construcții, Întreprinderii nr. 4 Con­strucții și montaje schele s-au realizat multe lucrări de calitate. Numeroși muncitori, ingineri și teh­nicieni și-au făcut din titlul de cons­tructor un titlu de onoare. Popularizînd experiența unor asemenea constructori, organizațiile de partid și sindicat, au reușit să stimuleze activitatea de pe șantiere. Rezultatele bune obținute în ultima vreme în ceea ce privește îmbunătăți­rea activității pe șantierele de cons­trucții la multe întreprinderi, dovedesc tn mod incontestabil rezervele existen­te în ceea ce privește organizarea și conducerea șantierelor, intensificarea preocupărilor pentru luarea celor mai eficiente măsuri menite să ducă în mod nemijlocit la realizarea unor pro­iecte de calitate și în general la contribuție colectivă pentru îmbunătă­­­țirea calității producției. Cu toate acestea, trebuie arătat că mai sînt o seamă de deficiențe în ca­drul șantierelor din regiunea Oltenia, atît în domeniul subordonării muncii politice de masă rezolvării sarcinilor economice, cît și în ceea ce privește preocuparea și conducerilor organizațiilor de masă tehnico-administrative în mobilizarea maselor largi de oameni ai muncii la organizarea și conducerea activității de construcții de pe fiecare șantier. In ceea ce privește calitatea documentațiilor, au fost cazuri în care C.T.S. al Sfatului popular regional a avizat proiecte insuficient studiate cum sînt blocurile de 97 și 69 apartamente de la Craiova. La aceste două blocuri de locuințe C.T.S. a avizat ca­ încăl­zirea centrală a blocului de 97 apar­­tamente să se facă de la centrala ter­mică a blocului de 18 apartamente din strada 6 Martie, soluție care duce la­­ scumpirea lucrării. Unele conduceri ale unităților de construcții au dat dovadă de superfi­cialitate în ceea ce privește luarea măsurilor concrete în urmărirea cali­tății. Deși prin decizia comitetului exe­cutiv al Sfatului popular regional Ol­tenia, Trustul regional de construcții a fost obligat să ia măsuri pentru în­tocmirea proiectului de organizare de șantier și a serviciului de control teh­nic al calității, din lipsă de preocupare pentru recrutarea cadrelor teh­nice­ in­­ginerești, acest serviciu n-a fost în­ființat, iar pe șantiere n-au fost ela­borate grafice cu eșalonarea în timp a lucrărilor de construcții. Asemenea defecțiuni și rămîneri în urmă au fost întîlnite la­­ lucrările de construcții din Tg. Cărbunești, Tr. Severin, Vînju Mare etc. La starea necorespunzătoare din unele șantiere a influiențat în mod ne­gativ lipsa dirigațiilor de șantier, cît și superficialitatea unora care nu au o calificare corespunzătoare și nu sînt îndrumați să se ocupe cu întreaga răs­pundere de mersul lucrărilor. Multe din rămînerile în urmă în ceea ce privește superficialitatea unor conduceri și cadre tehnico-inginerești față de îmbunătățirea calității con­strucțiilor pe șantiere, intensificarea muncii cu cadrele, se datoresc lipsei de preocupări a organizațiilor de par­tid din aceste unități. Organizația de partid de la Trustul regional de con­strucții nu a analizat cu toată răs­punderea în cadrul unei adunări a co­muniștilor, felul cum conducerea teh­­nico-administrativă se ocupă de mun­ca cu cadrele, de stabilitatea acestora în întreprindere. Asemenea cazuri mai există și pe unele șantiere ale I.C.M.S. nr. 4 Tg. Cărbunești și I.R.C.F.L. Craiova. Cu toate că în activitatea de con­strucții s-a înregistrat »rezultate bune trebuie spus însă că nu în suficientă măsură organele și organizațiile de masă s-au ocupat cu toată răspunde­rea de organizarea activității muncito­rilor de pe șantiere. Urmare, munca patriotică pe unele șantiere nu sprijină activitatea constructorilor, nu este or­ganizată la nivelul actualelor cerințe. De pildă, la Craiova o seamă de lu­crări au întîrziat prin faptul că demo­lările la vechile clădiri s-au efectuat cu întîrziere. Astfel la școala cu 16 clase din strada Pavlov au întîrziat lucrările cu 45 de zile din cauza de­molărilor. Din aceeași cauză au în­tîrziat lucrările și la blocul din strada Vasile Roaită, la subsolul căruia se găsesc centrala termică și stația de hidrofoare care deservește și blocul de 97 apartamente. Datorită acestui fapt, deși blocul de 97 apartamente va fi terminat în luna iulie și predat be­neficiarului, darea lui în folosință va întîrzia încă 2-3 luni de zile. Rămînerile în urmă manifestate în ceea ce privește organizarea mai bună și coordonarea lucrărilor de aprovi­zionare tehnico-materială a șantiere­lor, predarea amplasamentelor în ter­men au influențat negativ realizarea sarcinilor de plan în unitățile de con­strucții. De pildă, numai în cadrul T.R.C.L. aceste minusuri au făcut ca lunar să se înregistreze o pierdere e­­valuată la costul a circa 25 de apar­tamente lunar, producție ce s-ar fi putut realiza în condițiile punerii la dispoziție a amplasamentelor și mate­rialelor necesare la termenele stabi­lite. Constructorii din regiunea Oltenia au reușit să capete în primul an al pla­­nului de șase ani o experiență bo­gată în domeniul mobilizării construc­torilor la rezolvarea în condiții cît mai bune a problemelor care le im­pun munca și viața de pe șantier. Este necesar ca această experiență să fie valorificată din plin, sarcină care tre­buie îndeplinită de către comuniști, de către organizațiile de partid, sindicat și U.T.M. In colaborare cu constructorii și be­neficiarii de lucrări, proiectanții de la D.S.A.P.C. trebuie să se ocupe cu și mai multă răspundere și atenție de studierea unor noi tipuri de apartamen­te care să satisfacă într-o mai mare măsură cerințele de confort ale lo­catarilor. De asemenea, va trebui ca în termenul cel mai scurt să fie valo­rificate toate resursele existente pen­tru a se asigura în mod nemijlocit schițele și detaliile de sistematizare pentru orașele Olteniei, lucru ce va duce la amplasarea și construirea unor noi obiective social-culturale și de locuințe menite să contribuie la în­florirea vieții economice și social-cul­­turale a regiunii, îmbunătățirea muncii pe șantiere, intensificarea preocupărilor pentru o calitate superioară, impun în primul rînd o muncă politică concretă, o pre­ocupare permanentă pentru educarea cu simț de răspundere a constructori­lor de pe șantiere, pentru creșterea într-un spirit nou, socialist, a genera­ției noi de constructori cărora le re­vine măreața sarcină de a da viață h­otărîrilor Congresului­­ al lll-lea al partidului. isii in producție de la OHtiuTC CFR din Craiova, s-au situat și muncitorii Petre Dinuț și Năstase Ianițoiu. Iată-i in clișeul de. Udă lățind ultimele analize la stropitorul camerei de luni a locomotivei. 100 TONE CIMENT ALB PESTE PLAN Vizitînd de curînd fabrica de ciment Gura Văii din raionul Tr. Severin, am putut vedea că și aici munca se desfășoară în ritm susținut. Harnicii cimentiști și-au pus ca obiectiv principal în întrecerea socialistă, obținerea unei producții sporite de ciment și de ca­litate superioară. Făcînd bilanțul realizărilor obținute în cursul lunii mai, cimentiștii se pot mîndri. Astfel, planul producției globale a fost realizat cu sută la sută, iar al producției marfă în proporție de 105 la sută. Trebuie menționat că la ehneher s-a obținut o depășire de 3 la sută, la calcar cu 2 la sută și la ciment cu 5 la sută. Cele mai frumoase rezultate însă au fost obținute la sortimentul ciment alb din care s-a dat peste plan 100 tone. Calitatea cimentului alb, în urma analizelor de laborator s-a dovedit a fi superioară Datorită aplicării metodelor avansate de muncă, a ridicării calificării muncitorilor, a mecanizării proceselor de­ producție și a mai bunei organi­zări la locul de muncă, productivitatea a crescut cu 3,5 la sută, fața de sarcina de plan. In întrecerea socialistă numeroși muncitori s-au situat printre fruntași. Iată cîțiva dintre ei: Marinică Tăn­a­se, Constantin Trușculescu de la cup­­torul de clincher, Stelian Colibășeanu de la atelierul mecanic, Vasile Răchi­­țan de la moara de brut și Ilie Mărgean de la moara de ciment care și-au depășit­­ normele de lucru între 5-10 h sută. C. D. O­o ® ■ Cronica lucrărilor agricole 111a . Dornici de a obține recolte cît mai bogate în acest an, oamenii muncii de pe ogoarele raionului Balș se stră­duiesc să execute lucrările de întreți­nere a culturilor la timp și în bune condiții agrotehnice. Pînă zilele tre­cute, în întreg raionul fuseseră privite de buruieni peste 21.000 ha cu păioa­­se, din care numai în gospodăriile co­lective 3339 ha, iar în întovărășirile agricole 10.911 ha. Prașila I-a la floa­­rea-soarelui a fost terminată pe în­­trega suprafață de 2414 ha, iar pra­șila doua la această cultură a fost executată pe o suprafață de 1278 ha. sporit La sfecla de zahăr, prașila I-a a fost terminată la vreme, iar prașila a doua a fost executată pe aproape întreaga suprafață cu această cultură. De asemenea, prașila I-a la porumb se află într-un stadiu avansat. In multe unități a început executa­rea și a celei de-a doua prașile la cul­tura porumbului. Fruntașe la executa­rea lucrărilor de întreținere a culturi­lor sînt gospodăriile colective din Greci, Braneț, Iancu Jianu, zălești, Balș și altele. La g.a.c. Popîn­­din Greci, de pildă, au fost terminate pra­­șilele a întîia și a doua pe întreaga suprafață de 30 ha, cu floarea-soare­­lui, 40 ha cu sfeclă de zahăr, iar la porumbul­­ pentru boabe prașila întîia a fost executată pe toate cele 214 ha. S-a mai executat prașila întîia pe su­prafața de 25 ha cu porumb pentru siloz, 100 ha fasole și 105 ha dovleci în cultură intercalată. Numai în ziua de 24 mai 1100 colec­tiviști din Greci au ieșit la executarea lucrărilor de întreținere a culturilor. N. RIPEANU (Corespondența participă la concursul nostru). hArnicia COLECTIVIȘTILOR ^ 1* Membrii gospodăriei colective 1 . „Zorile socialismului” din satul­­ j Booveni, comuna Foișor — raionul­u I Segarcea, sînt hotărîți ca în acest­­ an să obțină recolte mari la toa­te culturile. De aceea, ei se stră­duiesc să execute la timp lucrările de întreținere a culturilor. Pînă de­­ curînd ei au terminat executarea­­ primei prașile pe cele 89 ha cu­­ porumb, 8 ha cu sfeclă de zahăr, 1 10 ha cu legume și zarzavaturi. La sfecla de zahăr au executat­­­­ și cea de-a doua prașilă. Totodată , colectiviștii au confecționat circa­­ 50.000 bucăți arabi necesari pentru­­ roșii.­­ Paralel cu executarea lucrărilor­­ agricole din cîmp, la g.a.c. din­­ Bpoveni se dă­­ deosebită atenție­i și ridicării adăposturilor necesare a­­nimalelor. Astfel, au fost procurate mate­riale și s-a început construirea unui grajd cu o capacitate de 100 ca-­i capete vite mari. DURÎITRU LAZAR— coresp. * ^ Muncind cu multă însuflețire, i membrii gospodăriei colective „Dez­­­­robirea" din comuna Ștefan cel Mare, raionul Corabia, au reușit ca zilele trecute să termine prașil a doua la cultura de porumb, pe în­treaga suprafață de 350 mw. In efectuarea acestei lucrări s-au evidențiat în mod deosebit colec­tiviștii din brigada VI-a condusă­­ de candidatul de partid Marin Tu­­dorică, cei din brigada opta con­­­­dusă de Dimulescu Alexandru, cei­­ din brigada 13-a condusă de Ion­­­­ Țu­rlacu și alții. TOM A MUȘAT—coresp. i LA COLECTIVA DIN RADOMIR În aceste zile membrii gospodăriei colective „30 Decem­brie“ din comuna Radomir raionul Caracal se preocupă atît de executarea la vreme­a lucrărilor de întreținere a culturilor cît și de ridicarea construcțiilor pentru sectorul zootehnic, îmbunătățirea îngrijirii și hrănirii animalelor. Pînă de curînd ei au terminat plivitul celor 186 ha. cu grîu, 30 ha. cu orz și 10 ha. cu ovăz. De asemenea, au executat prașila I-a pe 300 ha. cu porumb, 43 ha. cu floa­rea-soarelui, 20 ha. cu sfeclă de zahăr, iar prașila II-a pe întreaga suprafață cultivată cu sfeclă , de zahăr și floarea-soarelui. Faptul că gospodăria colectivă a încheiat contracte pen­tru a vinde statului însemnate cantități de produse agri­cole vegetale și animale, a dat posibilitate ca încă din primul trimestru să se repartizeze drept avans pentru zilele-muncă însemnate sume, de bani. Astfel, pe lunile ianuarie, februarie și martie,­ s-a­ repartizat drept avans , suma de 25.000 lei revenind cîte 5 lei la ziua-muncă. Nu este lipsit de importanță să amintim că sporirea canti­tăților de produse vegetale și animale vîndute , statului pe bază de contract, va da posibilitate gospodăriei colec­tive din Radomir să realizeze în acest an un venit de 1.075.000 lei. Din această sumă 237.725 lei vor proveni din sectorul zootehnic. Cele mai bune succese la executarea lucrărilor de în­treținere a culturilor, le-au obținut colectiviștii Ilie Ște­fan, Ilie L. Țuțu, Marin Mirloi, Dincă Gheorghe, Marin Crăciun și alții. In momentul de față cele 323 familii ale colectivei din, Radomir continuă executarea lucrărilor de întreținere a culturilor, dau zot cu ridicarea construcțiilor necesare și se­ pregătesc intens în vederea apropiatei campanii de re­coltare. MARIN ST. ILIESCU - coresD. Grafie și gingășie Pe scena Casei de cultură a sin­dicatelor din Craiova, micii artiști de la cercurile practice de vioară, pian, acordeon și balet, de pe lin­gă această instituție de cultură, au cinstit ziua lor în cint și dans. S-au întrecut in măiestria cîntuJ­lui și dansului peste 80 de mici­­ vlăstare, ce cresc sub cerul senin­­ al patriei noastre, sub calda pă­­­­t­rintească grijă a partidului. O confirmare a acestei afirmații i a fost spectacolul închinat Zilei in­­t­­ernaționale a copilului — care a cuprins pe cei mai talentați, anti- a­­­cipăm­ poate virtuoși artiști ai ar­­­­cușului sau ai pasului ce zboară lin­a­­ pe scenele teatrului liric. Au indulat spectatorii, măiestria,­­ precizia cu care au interpretat­­ acordeon Georgescu Marian clasa­­a V-a, școala medie nr. 1, Mincu Ni­­colae, clasa VIlI-a, școala medie nr. 2. Strunele viorii au vibrat duios în minutele talentate ale mi­cuțului Schultz Richard, care cu multă sensibilitate a interpretat un studiu din metodă și bine cunoscu­ta melodie populară — perinița. Și Geta Șeicaru și-a arătat măiestria la instrumentul mult îndrăgit. E.­­ o fetiță foarte talentată.­­ Revelația spectacolului a consti­­­­tuit-o totuși, evoluția micilor co­­­­regrafi. Cu vii tplauze a fost pri­mită apariția fetițelor de numai 3-4 ani, care abia au deprins pașii de balet. Au incintat mult gingă­șia și grația lor in „dansul bebelu­șilor". Inspirat dans/ Și cele mai mărișoare, intre 4-5 anișori s-au în­trecut in „dansul păpușelelor”. Mi­cuțele Du­oiu Valerien, Buză Doina, în mișcări grațioase au mimat dan­sul cu păpușica. Jocul zglobiu, in aer liber, jocul cu mingea in miș­cări sprintene, săltărețe, sigure, a fost interpretat de fetitele de la grădiniță. Și pionierii s-au­­ întrecut in jocuri pionierești. De relevat sînt mișcările grațioase ale pionierelor Tunari Octaviana și Băcanui Dora. Grația și gingășia micilor artiști au fost răsplătite cu multe fiori și aplauze frenetice. P. MONDGC o­ft ca Sosirea în țara noastră a președintelui Republicii Indonezia Președintele Republicii Indonezia, dr. Sukarno, a sosit miercuri în Capi­tală. înaltul oaspete face o vizită de prietenie în țara noastră. Președintele Indoneziei este însoțit de miniștri și alte persoane oficiale, de ziariști. La ora 12, avionul cu care călătorește președintele dr. Sukarno, escortat de avioane cu reacție romînești, și-a făcut apariția deasupra aeroportului Otopeni. Numeroși bucureșteni au venit să salute pe înaltul oaspete. Pe aero­port erau arborate drapelele de stat ale R. P. Romíne și Republicii Indone­zia, alături de portretele președintelui Republicii Indonezia, dr. Sukarno și președintelui Consiliului de Stat al R. P. Romíne, Gheorghe Gheorghiu-Dej, era scrisă în limbile indoneziana și romină urarea „Trăiască prietenia dintre poporul indonezian și poporul român". In întîmpinarea președintelui dr. Sukarno pe aeroport se aflau tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej,­ președintele Consiliului de Stat al R. P. Române, Ion Gheorghe Maurer, președintele C­onsiliului de Miniștri al R. P. Ro­mâne, Gheorghe Apostol, prim-vicepreș­edinte al Consiliului de Miniștri, Ște­fan Voitec și Avram Bunaciu, vicepre­ședinți ai Consiliului de Stat, general de armată Leontin Sălăjan, ministrul Forțelor Armate, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe și alte persoane oficiale. .Au fost de față Sukrisno, ambasadorul Republicii Indonezia la Bucu­rești și membrii ambasadei, tineri in­donezieni care studiază în țara noastră, precum și Pavel Silard, ambasadorul R. P. Romano la Djakarta. In aplauzele celor prezenți, înaltul oaspete a fost întimpinat la coborîrea din avion de conducătorii statului nostru. Președintele dr. Sukarno se sa­lută cordial cu tovarășii Gheorghe Gh­eorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer. Comandantul gărzii de onoare ali­niate pe aeroport a prezentat raportul președintelui dr. Sukarno. Au fost in­tonate imnurile de stat ale Republicii Indonezia și R. P. Romîne. Președintele dr. Sukarno, împreun­ă cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, au trecut apoi în revistă garda de on­oare. După ce oaspetelui i-au fost prezentate persoanele oficiale venite în întîmpinarea sa, cei prezenți au primit defilarea gărzii de onoare. Un grup de pionieri au înconjurat pe înaltul oaspete și persoanele care îl însoțesc, oferindu-le flori. Apoi, dr. Sukarno a luat loc în mașină, împreună cu tovarășii Gheor­ghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer. Coloana de mașini, însoțită de o escortă de motocicliști, s-a îndreptat spre reședința rezervată înaltului oaspete. Pe traseu numeroși bucureșteni au salutat pe președintele Indo­neziei. ", * : (Agerpres). D­ILEMA teza lui). Ce să fac cu ea. Să arunc in sus, sau să șui­­ (Fotografia participă la con­cursul nostru). Foto: FI. Mocanu (Citiți pagina III-a consacrată Zilei internațio­nale a copilu­ După seceta care a bîntuit și în re­giunea Oltenia de la începutul anului și pînă către sfîrșitul lunii aprilie, au urmat ploi abundente î­n toată țara. In urma acestor ploi toate semănăturile de primăvară făcute în ultima epocă și care fuseseră prinse de secetă au răsărit în bune condiții chiar și în gospodăriile țăranilor muncitori cu gospodărie individuală, unde lucrările d­e pregătire a terenului nu s-au făcut după toate regulile agrotehnice cele mai potrivite. Apa căzută din ploi favorizează creșterea și dezvoltarea plantelor cultivate, dar a­rută în ace­lași timp creșterea și dezvoltarea bu­ruienilor într-un grad și mai mare, deoarece acestea din firmă sînt mai capace, adică au o putere mai mare fie folosire­a elementelor nutritive, a apei, a aerului, căldurii față de plan­tele cultivate. Culturile de porumb sînt invadate de diferite specii de mohor care împin­­gesc cu mii de plante la metru pătrat întreaga suprafață cultivată, datorită condițiilor optime din acest an. In a­­fară de mohor, apar piscuri de pală­midă, susai, boz și chiar de pir și cos­­trei acolo unde a­­răturile de vară și de toamnă nu s-au făcut în cele mai bune condiții agrotehnice. De a­­cee­a acțiunea de combatere a buruieni­lor trebuie dusă cu mai multă aten­ție și energie în acest an în toate cul­turile agricole. Prășitul este o lucrare importantă de îngrijire a plantelor semănate la dis­tanțe mari, între rînduri cum sînt: porumbul, floarea-soarelui, sfecla, car­­tof­ii. Prășitul se face cu scopul, în primul rînd, de a distruge buruienile, apei de a afina solul. Un sol afinat inmgazinează mai multă apă din ploi, dar în același timp are posibilitatea ca o parte din apa care se află în exe­­ces să se piardă prin încătrare in a­­profunzime, formînd o rezervă în stra­nii subarabi­ ai solului. Prin prășit­­ se aerisește solul. Această aerisire dă posibilitatea ca o parte din apa care umple spațiul pentru aer să se evapo­reze și astfel se­ păstrează un raport armonic între apă și aer care este a­­tit de­ necesar pentru creșterea și dez­voltarea­ plantelor. Prin aerisire se încălzește solul, încît procesele fizice și chimice din sol se petrec mu­lt­­ r­­ai activ, apoi activitatea microorganisme­lor se desfășoară mai intens. Microor­ganismele nitrificatoare, adică acele viețuitoare mici care transformă ele­mentele nutritive greu asimilabile azotat sau alte substanțe nitrice folo­în­sitoare plantelor, lucrează activ în solul în care temperatura este în jurul a 37 grade C. Cu ajutorul prașilelor se astupă crăpăturile formate în ur­ma secetelor de vară pe solurile grele și­­ argiloase cum sînt lăcoviștile,­ cer­noziomurile, aluviunile argiloase etc. De asemenea, prășitul distruge crustă care se formează în urma ploilor re­pezi de vară pe solurile grele care sînt sărace în materie organică, și carciu și au o structură de agregat nestabilă. Pe solurile pe care se for­mează ușor crustă sau crăpături, este n­ecesar să executăm urasite mai­ nu­­­meroase, adică ori de cîte ori apar crustă sau crăpă­­­­turi, deoarece aces­tea împiedică aerisirea solului, gîtuiesc plantele, ajută la evaporarea sau la pierderea întregii cantități de apă în­­ profunzimea solului. Tot prin praștie se combat insectele, deoarece se răs­colește solul și se expune la soare. In acest fel se distrug ouăle și larve­le multor insecte vătămătoare. Plantele prășitoare și în special po­rumbul și sfecla de zahăr neprășite la timp sînt ușor înăbușite de buruieni, sînt stînjelnite în creștere și chiar re­colta poate fi compromisă. La stațiu­nea experimentală din Studina a ICAR, s-a urmărit experimental, ce se întîm­­plă cu porumbul neprășit și s-au ob­ținut următoarele rezultate: — Porumbul neprășit și neprivit a dat o producție de 305 kg boabe la hectar în timp ce porumbul prășit de trei ori a dat o producție de 2.100 kg boabe la hectar. In această experiență s-a cultivat porumb romînesc de Slu­­dina, pe un­ agrofond neîngrășat, anul 1944. Deși anul 1944 a fost in­fa­vorabil culturii porumbului în perde­le neprășite, producția a fost extrem de slabă, adică de șapte ori mai mică față de recolta obținută de pe terenul u­nde s-a prășit de trei ori în timpul vegetației. Așa, dar, buruienile trebuie distruse, cînd sînt mici, chiar în pe­rioada­­ de­ încolțire, căci atunci, înain­te de­ formarea rădăcinilor actinei sînt plăpînde și se pot distruge ușor prin plivitul­­ chimic sau manual și prin praștle. Prima lucrare de întreținere la porumb trebuie executată la 3-4 zile după semănat, cînd boabele sînt abia încolțite. Lucrarea se face în cele mai bune condiții cu grapa reglabilă trac­tată de tractor cu viteza de 10-12 km. pe oră. îndată , după răsărirea po­rumbului, cînd plantele au 1-2 frun­ze, se face a doua lucrare cu grapa reglabilă de-a curmezișul rîndurilor cu­ aceeași viteză a tractorului. In a­­cest fel, se mobil­iz­­azii terenul, pe o adîncime de 4-5 cm., sînt distruse bu­ruienile abia încolțite, se încălzește stratul afinat prin care străbat­ ușor plăntuțele de porumb care odată ajun­se la suprafața solului se dezvoltă vi­guros și uniform. La cîteva zile după a doua grupă, cînd porumbul are 2-3 frunze, se lucrează cu sapa rota­tivă acționată de tractor cu viteza de 4-6 km. pe oră. Lucrarea se face de-a lungil rîndurilor și cu viteză mică pentru ca să nu acopere cu pămînt plantele abia răsărite. Lucrarea cu sapa rotativă se face după ce s-a ridicat rouă, deoarece plantele, dimi­neața au multă apă și se rup ușor. Cînd plantele ajung la 4-6 frunze se lucrează cu cultivatorul tractat sau mai bine cu cel purtat în fața trac­torului cu viteza mică (4-6 km. pe oră). Trebuie avut grijă să punem niște apărători de tablă la cuțitele cultivatorului dinspre rîndul de­­ po­rumb, pentru ca în timpul lucrului să nu acoperim cu pămînt plantele. La cîteva zile după această lucrare se repetă sapa rotativă de-a lungul rîndurilor, dar cu viteza mărită de 10-12 km. pe oră, pentru că de aceas­tă dată plantele sînt bine înrădăci­nate și mai rezistente la rupere. Lu­crarea cu cultivatorul suspendat se repetă la 2-3 săptămîni pînă ce po­rumbul ajunge la 1 m. înălțime și acoperă bine terenul. Este indicat ca după lucrarea întîia și a doua cu cultivatorul suspendat, să se lucreze manual cu sapa pe rînd pentru ca să distrugem buruienile rămase nevătă­mate de piesele sapei rotative, sau ale cultivatorului. De asemenea, viteza tractorului la lucrarea a doua și treia cu cultivatorul suspendat trebuie a să fie maximă, adică 12 km. pe oră, piesele laterale să fie chiar niște cor­­măru­țe pentru ca să arunce puțin pa­­­mînt pe rîndul plantelor în scopul de a înăbuși buruienile. Prima prașilă este potrivit să se faca la adîncimea de 8-10 cm., iar ce­lelalte să se facă superficial, la 5-6 cm., motivate de faptul că la începu­­vegetației, porumbul își­­ dezvoltă rsdăcinile primare vertical c­îme, mai tîrziu unele din­spre adîn­­rădăcini cresc lateral și aproape de suprafața­ ­ Gpntipuarg în pag.. 2­ al IN VEDEREA OBȚINERII UNOR PRODUCȚII MARI Cele mai bune metode de îngrijire a culturilor conf. dr. V. STRATULA

Next