Inainte, iunie 1961 (Anul 18, nr. 5061-5086)
1961-06-01 / nr. 5061
PROLETARI DIN TOATE TARTLE. UNTȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI REGI ȘI AL SFATULUI POJ> ANUL XVII NR. 5061 4 PAGINI 20 BANI AL OLTENIA AL P.M.R. REGIONAL I 1 IUNIE 1961 Pe fiecare șantier — lucrări de cea mai bună calitate înfăptuind politica partidului nostru, muncitorii, inginerii și tehnicienii de pe șantierele lucrărilor de investiții din regiunea Oltenia, participă cu avînt sporit la obținerea de noi și importante realizări, în ceea ce privește darea în folosință înainte de termen a construcțiilor industriale și social-culturale, îmbunătățirea calității acestora și reducerea prețului de cost. Urmare a entuziasmului oamenilor muncii din activitatea de proiectare și construcții din regiunea Oltenia, s-a reușit să se dea oamenilor muncii în folosință în anul trecut și primul trimestru din acest an peste 1100 de apartamente-locuințe, o fabrică de produse lactate, una de cherestea, o secție de parchete, numeroase obiective de investiții pentru transporturi rutiere și feroviare, lucrări de artă etc.—Datorită măsurilor luate în urmărirea concretă a executării investițiilor, în anul 1960, volumul acestora a crescut la lucrările de construcții cu 14 la sută față de nivelul atins în anul 1959. Invățînd din experiența anilor trecuți, beneficiarii, constructorii și proiectanții, sub îndrumarea organelor de parid și cu sprijinul organelor de stat, au ajuns la concluzia că lupta pentru calitatea construcțiilor, începe de la proiectare, în acest sens colectivul direcției de sistematizare, arhitectură și proiectarea consstrucțiilor (D.S.A.P.C.) și-a organizat mai bine activitatea subordonînd-o în întregime intereselor de fiecare zi ale activității de pe șantiere, — probleme legate de calitatea proiectelor, confortul, frumosul, utilul. Urmare, trimestru de trimestru, s-a îmbunătățit activitatea în domeniul întocmirii documentațiilor. In anul 1960, față de anul 1959, această problemă s-a îmbunătățit apreciabil. La data de 31 decembrie 1960 a fost acoperit cu documentații 71 la sută din planul de investiții pe anul 1961 și 92,8 la sută din planul de investiții pentru trimestrul 1 al anului. Legătura mai strînsă între beneficiarul de investiții, constructor și proiectant a dus la crearea și pregătirea din timp a condițiilor optime menite să asigure înviorarea activității de construcții pe șantierele regiunii Oltenia, reușindu-se ca în felul acesta întreprinderile republicane și unitățile Sfatului popular regional, să realizeze un volum de construcții mai mare decît cel înfăptuit în aceiași perioadă a anului trecut cu 48 la sută. La șantierul blocuri 140 apartament, organizația de partid a dat indicații comuniștilor să organizeze un proces de finisare modern pentru două apartamente care au devenit unitate etalon model în realizarea viitoarelor lucrări de finisaj. De asemenea, pe multe șantiere aparținînd Trustului regional de construcții, Întreprinderii nr. 4 Construcții și montaje schele s-au realizat multe lucrări de calitate. Numeroși muncitori, ingineri și tehnicieni și-au făcut din titlul de constructor un titlu de onoare. Popularizînd experiența unor asemenea constructori, organizațiile de partid și sindicat, au reușit să stimuleze activitatea de pe șantiere. Rezultatele bune obținute în ultima vreme în ceea ce privește îmbunătățirea activității pe șantierele de construcții la multe întreprinderi, dovedesc tn mod incontestabil rezervele existente în ceea ce privește organizarea și conducerea șantierelor, intensificarea preocupărilor pentru luarea celor mai eficiente măsuri menite să ducă în mod nemijlocit la realizarea unor proiecte de calitate și în general la contribuție colectivă pentru îmbunătățirea calității producției. Cu toate acestea, trebuie arătat că mai sînt o seamă de deficiențe în cadrul șantierelor din regiunea Oltenia, atît în domeniul subordonării muncii politice de masă rezolvării sarcinilor economice, cît și în ceea ce privește preocuparea și conducerilor organizațiilor de masă tehnico-administrative în mobilizarea maselor largi de oameni ai muncii la organizarea și conducerea activității de construcții de pe fiecare șantier. In ceea ce privește calitatea documentațiilor, au fost cazuri în care C.T.S. al Sfatului popular regional a avizat proiecte insuficient studiate cum sînt blocurile de 97 și 69 apartamente de la Craiova. La aceste două blocuri de locuințe C.T.S. a avizat ca încălzirea centrală a blocului de 97 apartamente să se facă de la centrala termică a blocului de 18 apartamente din strada 6 Martie, soluție care duce la scumpirea lucrării. Unele conduceri ale unităților de construcții au dat dovadă de superficialitate în ceea ce privește luarea măsurilor concrete în urmărirea calității. Deși prin decizia comitetului executiv al Sfatului popular regional Oltenia, Trustul regional de construcții a fost obligat să ia măsuri pentru întocmirea proiectului de organizare de șantier și a serviciului de control tehnic al calității, din lipsă de preocupare pentru recrutarea cadrelor tehnice inginerești, acest serviciu n-a fost înființat, iar pe șantiere n-au fost elaborate grafice cu eșalonarea în timp a lucrărilor de construcții. Asemenea defecțiuni și rămîneri în urmă au fost întîlnite la lucrările de construcții din Tg. Cărbunești, Tr. Severin, Vînju Mare etc. La starea necorespunzătoare din unele șantiere a influiențat în mod negativ lipsa dirigațiilor de șantier, cît și superficialitatea unora care nu au o calificare corespunzătoare și nu sînt îndrumați să se ocupe cu întreaga răspundere de mersul lucrărilor. Multe din rămînerile în urmă în ceea ce privește superficialitatea unor conduceri și cadre tehnico-inginerești față de îmbunătățirea calității construcțiilor pe șantiere, intensificarea muncii cu cadrele, se datoresc lipsei de preocupări a organizațiilor de partid din aceste unități. Organizația de partid de la Trustul regional de construcții nu a analizat cu toată răspunderea în cadrul unei adunări a comuniștilor, felul cum conducerea tehnico-administrativă se ocupă de munca cu cadrele, de stabilitatea acestora în întreprindere. Asemenea cazuri mai există și pe unele șantiere ale I.C.M.S. nr. 4 Tg. Cărbunești și I.R.C.F.L. Craiova. Cu toate că în activitatea de construcții s-a înregistrat »rezultate bune trebuie spus însă că nu în suficientă măsură organele și organizațiile de masă s-au ocupat cu toată răspunderea de organizarea activității muncitorilor de pe șantiere. Urmare, munca patriotică pe unele șantiere nu sprijină activitatea constructorilor, nu este organizată la nivelul actualelor cerințe. De pildă, la Craiova o seamă de lucrări au întîrziat prin faptul că demolările la vechile clădiri s-au efectuat cu întîrziere. Astfel la școala cu 16 clase din strada Pavlov au întîrziat lucrările cu 45 de zile din cauza demolărilor. Din aceeași cauză au întîrziat lucrările și la blocul din strada Vasile Roaită, la subsolul căruia se găsesc centrala termică și stația de hidrofoare care deservește și blocul de 97 apartamente. Datorită acestui fapt, deși blocul de 97 apartamente va fi terminat în luna iulie și predat beneficiarului, darea lui în folosință va întîrzia încă 2-3 luni de zile. Rămînerile în urmă manifestate în ceea ce privește organizarea mai bună și coordonarea lucrărilor de aprovizionare tehnico-materială a șantierelor, predarea amplasamentelor în termen au influențat negativ realizarea sarcinilor de plan în unitățile de construcții. De pildă, numai în cadrul T.R.C.L. aceste minusuri au făcut ca lunar să se înregistreze o pierdere evaluată la costul a circa 25 de apartamente lunar, producție ce s-ar fi putut realiza în condițiile punerii la dispoziție a amplasamentelor și materialelor necesare la termenele stabilite. Constructorii din regiunea Oltenia au reușit să capete în primul an al planului de șase ani o experiență bogată în domeniul mobilizării constructorilor la rezolvarea în condiții cît mai bune a problemelor care le impun munca și viața de pe șantier. Este necesar ca această experiență să fie valorificată din plin, sarcină care trebuie îndeplinită de către comuniști, de către organizațiile de partid, sindicat și U.T.M. In colaborare cu constructorii și beneficiarii de lucrări, proiectanții de la D.S.A.P.C. trebuie să se ocupe cu și mai multă răspundere și atenție de studierea unor noi tipuri de apartamente care să satisfacă într-o mai mare măsură cerințele de confort ale locatarilor. De asemenea, va trebui ca în termenul cel mai scurt să fie valorificate toate resursele existente pentru a se asigura în mod nemijlocit schițele și detaliile de sistematizare pentru orașele Olteniei, lucru ce va duce la amplasarea și construirea unor noi obiective social-culturale și de locuințe menite să contribuie la înflorirea vieții economice și social-culturale a regiunii, îmbunătățirea muncii pe șantiere, intensificarea preocupărilor pentru o calitate superioară, impun în primul rînd o muncă politică concretă, o preocupare permanentă pentru educarea cu simț de răspundere a constructorilor de pe șantiere, pentru creșterea într-un spirit nou, socialist, a generației noi de constructori cărora le revine măreața sarcină de a da viață hotărîrilor Congresului al lll-lea al partidului. isii in producție de la OHtiuTC CFR din Craiova, s-au situat și muncitorii Petre Dinuț și Năstase Ianițoiu. Iată-i in clișeul de. Udă lățind ultimele analize la stropitorul camerei de luni a locomotivei. 100 TONE CIMENT ALB PESTE PLAN Vizitînd de curînd fabrica de ciment Gura Văii din raionul Tr. Severin, am putut vedea că și aici munca se desfășoară în ritm susținut. Harnicii cimentiști și-au pus ca obiectiv principal în întrecerea socialistă, obținerea unei producții sporite de ciment și de calitate superioară. Făcînd bilanțul realizărilor obținute în cursul lunii mai, cimentiștii se pot mîndri. Astfel, planul producției globale a fost realizat cu sută la sută, iar al producției marfă în proporție de 105 la sută. Trebuie menționat că la ehneher s-a obținut o depășire de 3 la sută, la calcar cu 2 la sută și la ciment cu 5 la sută. Cele mai frumoase rezultate însă au fost obținute la sortimentul ciment alb din care s-a dat peste plan 100 tone. Calitatea cimentului alb, în urma analizelor de laborator s-a dovedit a fi superioară Datorită aplicării metodelor avansate de muncă, a ridicării calificării muncitorilor, a mecanizării proceselor de producție și a mai bunei organizări la locul de muncă, productivitatea a crescut cu 3,5 la sută, fața de sarcina de plan. In întrecerea socialistă numeroși muncitori s-au situat printre fruntași. Iată cîțiva dintre ei: Marinică Tănase, Constantin Trușculescu de la cuptorul de clincher, Stelian Colibășeanu de la atelierul mecanic, Vasile Răchițan de la moara de brut și Ilie Mărgean de la moara de ciment care și-au depășit normele de lucru între 5-10 h sută. C. D. Oo ® ■ Cronica lucrărilor agricole 111a . Dornici de a obține recolte cît mai bogate în acest an, oamenii muncii de pe ogoarele raionului Balș se străduiesc să execute lucrările de întreținere a culturilor la timp și în bune condiții agrotehnice. Pînă zilele trecute, în întreg raionul fuseseră privite de buruieni peste 21.000 ha cu păioase, din care numai în gospodăriile colective 3339 ha, iar în întovărășirile agricole 10.911 ha. Prașila I-a la floarea-soarelui a fost terminată pe întrega suprafață de 2414 ha, iar prașila doua la această cultură a fost executată pe o suprafață de 1278 ha. sporit La sfecla de zahăr, prașila I-a a fost terminată la vreme, iar prașila a doua a fost executată pe aproape întreaga suprafață cu această cultură. De asemenea, prașila I-a la porumb se află într-un stadiu avansat. In multe unități a început executarea și a celei de-a doua prașile la cultura porumbului. Fruntașe la executarea lucrărilor de întreținere a culturilor sînt gospodăriile colective din Greci, Braneț, Iancu Jianu, zălești, Balș și altele. La g.a.c. Popîndin Greci, de pildă, au fost terminate prașilele a întîia și a doua pe întreaga suprafață de 30 ha, cu floarea-soarelui, 40 ha cu sfeclă de zahăr, iar la porumbul pentru boabe prașila întîia a fost executată pe toate cele 214 ha. S-a mai executat prașila întîia pe suprafața de 25 ha cu porumb pentru siloz, 100 ha fasole și 105 ha dovleci în cultură intercalată. Numai în ziua de 24 mai 1100 colectiviști din Greci au ieșit la executarea lucrărilor de întreținere a culturilor. N. RIPEANU (Corespondența participă la concursul nostru). hArnicia COLECTIVIȘTILOR ^ 1* Membrii gospodăriei colective 1 . „Zorile socialismului” din satul j Booveni, comuna Foișor — raionulu I Segarcea, sînt hotărîți ca în acest an să obțină recolte mari la toate culturile. De aceea, ei se străduiesc să execute la timp lucrările de întreținere a culturilor. Pînă de curînd ei au terminat executarea primei prașile pe cele 89 ha cu porumb, 8 ha cu sfeclă de zahăr, 1 10 ha cu legume și zarzavaturi. La sfecla de zahăr au executat și cea de-a doua prașilă. Totodată , colectiviștii au confecționat circa 50.000 bucăți arabi necesari pentru roșii. Paralel cu executarea lucrărilor agricole din cîmp, la g.a.c. din Bpoveni se dă deosebită atenției și ridicării adăposturilor necesare animalelor. Astfel, au fost procurate materiale și s-a început construirea unui grajd cu o capacitate de 100 ca-i capete vite mari. DURÎITRU LAZAR— coresp. * ^ Muncind cu multă însuflețire, i membrii gospodăriei colective „Dezrobirea" din comuna Ștefan cel Mare, raionul Corabia, au reușit ca zilele trecute să termine prașil a doua la cultura de porumb, pe întreaga suprafață de 350 mw. In efectuarea acestei lucrări s-au evidențiat în mod deosebit colectiviștii din brigada VI-a condusă de candidatul de partid Marin Tudorică, cei din brigada opta condusă de Dimulescu Alexandru, cei din brigada 13-a condusă de Ion Țurlacu și alții. TOM A MUȘAT—coresp. i LA COLECTIVA DIN RADOMIR În aceste zile membrii gospodăriei colective „30 Decembrie“ din comuna Radomir raionul Caracal se preocupă atît de executarea la vremea lucrărilor de întreținere a culturilor cît și de ridicarea construcțiilor pentru sectorul zootehnic, îmbunătățirea îngrijirii și hrănirii animalelor. Pînă de curînd ei au terminat plivitul celor 186 ha. cu grîu, 30 ha. cu orz și 10 ha. cu ovăz. De asemenea, au executat prașila I-a pe 300 ha. cu porumb, 43 ha. cu floarea-soarelui, 20 ha. cu sfeclă de zahăr, iar prașila II-a pe întreaga suprafață cultivată cu sfeclă , de zahăr și floarea-soarelui. Faptul că gospodăria colectivă a încheiat contracte pentru a vinde statului însemnate cantități de produse agricole vegetale și animale, a dat posibilitate ca încă din primul trimestru să se repartizeze drept avans pentru zilele-muncă însemnate sume, de bani. Astfel, pe lunile ianuarie, februarie și martie, s-a repartizat drept avans , suma de 25.000 lei revenind cîte 5 lei la ziua-muncă. Nu este lipsit de importanță să amintim că sporirea cantităților de produse vegetale și animale vîndute , statului pe bază de contract, va da posibilitate gospodăriei colective din Radomir să realizeze în acest an un venit de 1.075.000 lei. Din această sumă 237.725 lei vor proveni din sectorul zootehnic. Cele mai bune succese la executarea lucrărilor de întreținere a culturilor, le-au obținut colectiviștii Ilie Ștefan, Ilie L. Țuțu, Marin Mirloi, Dincă Gheorghe, Marin Crăciun și alții. In momentul de față cele 323 familii ale colectivei din, Radomir continuă executarea lucrărilor de întreținere a culturilor, dau zot cu ridicarea construcțiilor necesare și se pregătesc intens în vederea apropiatei campanii de recoltare. MARIN ST. ILIESCU - coresD. Grafie și gingășie Pe scena Casei de cultură a sindicatelor din Craiova, micii artiști de la cercurile practice de vioară, pian, acordeon și balet, de pe lingă această instituție de cultură, au cinstit ziua lor în cint și dans. S-au întrecut in măiestria cîntuJlui și dansului peste 80 de mici vlăstare, ce cresc sub cerul senin al patriei noastre, sub calda pătrintească grijă a partidului. O confirmare a acestei afirmații i a fost spectacolul închinat Zilei internaționale a copilului — care a cuprins pe cei mai talentați, anti- acipăm poate virtuoși artiști ai arcușului sau ai pasului ce zboară lina pe scenele teatrului liric. Au indulat spectatorii, măiestria, precizia cu care au interpretat acordeon Georgescu Marian clasaa V-a, școala medie nr. 1, Mincu Nicolae, clasa VIlI-a, școala medie nr. 2. Strunele viorii au vibrat duios în minutele talentate ale micuțului Schultz Richard, care cu multă sensibilitate a interpretat un studiu din metodă și bine cunoscuta melodie populară — perinița. Și Geta Șeicaru și-a arătat măiestria la instrumentul mult îndrăgit. E. o fetiță foarte talentată. Revelația spectacolului a constituit-o totuși, evoluția micilor coregrafi. Cu vii tplauze a fost primită apariția fetițelor de numai 3-4 ani, care abia au deprins pașii de balet. Au incintat mult gingășia și grația lor in „dansul bebelușilor". Inspirat dans/ Și cele mai mărișoare, intre 4-5 anișori s-au întrecut in „dansul păpușelelor”. Micuțele Duoiu Valerien, Buză Doina, în mișcări grațioase au mimat dansul cu păpușica. Jocul zglobiu, in aer liber, jocul cu mingea in mișcări sprintene, săltărețe, sigure, a fost interpretat de fetitele de la grădiniță. Și pionierii s-au întrecut in jocuri pionierești. De relevat sînt mișcările grațioase ale pionierelor Tunari Octaviana și Băcanui Dora. Grația și gingășia micilor artiști au fost răsplătite cu multe fiori și aplauze frenetice. P. MONDGC oft ca Sosirea în țara noastră a președintelui Republicii Indonezia Președintele Republicii Indonezia, dr. Sukarno, a sosit miercuri în Capitală. înaltul oaspete face o vizită de prietenie în țara noastră. Președintele Indoneziei este însoțit de miniștri și alte persoane oficiale, de ziariști. La ora 12, avionul cu care călătorește președintele dr. Sukarno, escortat de avioane cu reacție romînești, și-a făcut apariția deasupra aeroportului Otopeni. Numeroși bucureșteni au venit să salute pe înaltul oaspete. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale R. P. Romíne și Republicii Indonezia, alături de portretele președintelui Republicii Indonezia, dr. Sukarno și președintelui Consiliului de Stat al R. P. Romíne, Gheorghe Gheorghiu-Dej, era scrisă în limbile indoneziana și romină urarea „Trăiască prietenia dintre poporul indonezian și poporul român". In întîmpinarea președintelui dr. Sukarno pe aeroport se aflau tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al R. P. Române, Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Române, Gheorghe Apostol, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Ștefan Voitec și Avram Bunaciu, vicepreședinți ai Consiliului de Stat, general de armată Leontin Sălăjan, ministrul Forțelor Armate, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe și alte persoane oficiale. .Au fost de față Sukrisno, ambasadorul Republicii Indonezia la București și membrii ambasadei, tineri indonezieni care studiază în țara noastră, precum și Pavel Silard, ambasadorul R. P. Romano la Djakarta. In aplauzele celor prezenți, înaltul oaspete a fost întimpinat la coborîrea din avion de conducătorii statului nostru. Președintele dr. Sukarno se salută cordial cu tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer. Comandantul gărzii de onoare aliniate pe aeroport a prezentat raportul președintelui dr. Sukarno. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Indonezia și R. P. Romîne. Președintele dr. Sukarno, împreună cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, au trecut apoi în revistă garda de onoare. După ce oaspetelui i-au fost prezentate persoanele oficiale venite în întîmpinarea sa, cei prezenți au primit defilarea gărzii de onoare. Un grup de pionieri au înconjurat pe înaltul oaspete și persoanele care îl însoțesc, oferindu-le flori. Apoi, dr. Sukarno a luat loc în mașină, împreună cu tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer. Coloana de mașini, însoțită de o escortă de motocicliști, s-a îndreptat spre reședința rezervată înaltului oaspete. Pe traseu numeroși bucureșteni au salutat pe președintele Indoneziei. ", * : (Agerpres). DILEMA teza lui). Ce să fac cu ea. Să arunc in sus, sau să șui (Fotografia participă la concursul nostru). Foto: FI. Mocanu (Citiți pagina III-a consacrată Zilei internaționale a copilu După seceta care a bîntuit și în regiunea Oltenia de la începutul anului și pînă către sfîrșitul lunii aprilie, au urmat ploi abundente în toată țara. In urma acestor ploi toate semănăturile de primăvară făcute în ultima epocă și care fuseseră prinse de secetă au răsărit în bune condiții chiar și în gospodăriile țăranilor muncitori cu gospodărie individuală, unde lucrările de pregătire a terenului nu s-au făcut după toate regulile agrotehnice cele mai potrivite. Apa căzută din ploi favorizează creșterea și dezvoltarea plantelor cultivate, dar arută în același timp creșterea și dezvoltarea buruienilor într-un grad și mai mare, deoarece acestea din firmă sînt mai capace, adică au o putere mai mare fie folosirea elementelor nutritive, a apei, a aerului, căldurii față de plantele cultivate. Culturile de porumb sînt invadate de diferite specii de mohor care împingesc cu mii de plante la metru pătrat întreaga suprafață cultivată, datorită condițiilor optime din acest an. In afară de mohor, apar piscuri de palămidă, susai, boz și chiar de pir și costrei acolo unde arăturile de vară și de toamnă nu s-au făcut în cele mai bune condiții agrotehnice. De aceea acțiunea de combatere a buruienilor trebuie dusă cu mai multă atenție și energie în acest an în toate culturile agricole. Prășitul este o lucrare importantă de îngrijire a plantelor semănate la distanțe mari, între rînduri cum sînt: porumbul, floarea-soarelui, sfecla, cartofii. Prășitul se face cu scopul, în primul rînd, de a distruge buruienile, apei de a afina solul. Un sol afinat inmgazinează mai multă apă din ploi, dar în același timp are posibilitatea ca o parte din apa care se află în execes să se piardă prin încătrare in aprofunzime, formînd o rezervă în stranii subarabi ai solului. Prin prășit se aerisește solul. Această aerisire dă posibilitatea ca o parte din apa care umple spațiul pentru aer să se evaporeze și astfel se păstrează un raport armonic între apă și aer care este atit de necesar pentru creșterea și dezvoltarea plantelor. Prin aerisire se încălzește solul, încît procesele fizice și chimice din sol se petrec mult rai activ, apoi activitatea microorganismelor se desfășoară mai intens. Microorganismele nitrificatoare, adică acele viețuitoare mici care transformă elementele nutritive greu asimilabile azotat sau alte substanțe nitrice foloînsitoare plantelor, lucrează activ în solul în care temperatura este în jurul a 37 grade C. Cu ajutorul prașilelor se astupă crăpăturile formate în urma secetelor de vară pe solurile grele și argiloase cum sînt lăcoviștile, cernoziomurile, aluviunile argiloase etc. De asemenea, prășitul distruge crustă care se formează în urma ploilor repezi de vară pe solurile grele care sînt sărace în materie organică, și carciu și au o structură de agregat nestabilă. Pe solurile pe care se formează ușor crustă sau crăpături, este necesar să executăm urasite mai numeroase, adică ori de cîte ori apar crustă sau crăpături, deoarece acestea împiedică aerisirea solului, gîtuiesc plantele, ajută la evaporarea sau la pierderea întregii cantități de apă în profunzimea solului. Tot prin praștie se combat insectele, deoarece se răscolește solul și se expune la soare. In acest fel se distrug ouăle și larvele multor insecte vătămătoare. Plantele prășitoare și în special porumbul și sfecla de zahăr neprășite la timp sînt ușor înăbușite de buruieni, sînt stînjelnite în creștere și chiar recolta poate fi compromisă. La stațiunea experimentală din Studina a ICAR, s-a urmărit experimental, ce se întîmplă cu porumbul neprășit și s-au obținut următoarele rezultate: — Porumbul neprășit și neprivit a dat o producție de 305 kg boabe la hectar în timp ce porumbul prășit de trei ori a dat o producție de 2.100 kg boabe la hectar. In această experiență s-a cultivat porumb romînesc de Sludina, pe un agrofond neîngrășat, anul 1944. Deși anul 1944 a fost infavorabil culturii porumbului în perdele neprășite, producția a fost extrem de slabă, adică de șapte ori mai mică față de recolta obținută de pe terenul unde s-a prășit de trei ori în timpul vegetației. Așa, dar, buruienile trebuie distruse, cînd sînt mici, chiar în perioada de încolțire, căci atunci, înainte de formarea rădăcinilor actinei sînt plăpînde și se pot distruge ușor prin plivitul chimic sau manual și prin praștle. Prima lucrare de întreținere la porumb trebuie executată la 3-4 zile după semănat, cînd boabele sînt abia încolțite. Lucrarea se face în cele mai bune condiții cu grapa reglabilă tractată de tractor cu viteza de 10-12 km. pe oră. îndată , după răsărirea porumbului, cînd plantele au 1-2 frunze, se face a doua lucrare cu grapa reglabilă de-a curmezișul rîndurilor cu aceeași viteză a tractorului. In acest fel, se mobilizazii terenul, pe o adîncime de 4-5 cm., sînt distruse buruienile abia încolțite, se încălzește stratul afinat prin care străbat ușor plăntuțele de porumb care odată ajunse la suprafața solului se dezvoltă viguros și uniform. La cîteva zile după a doua grupă, cînd porumbul are 2-3 frunze, se lucrează cu sapa rotativă acționată de tractor cu viteza de 4-6 km. pe oră. Lucrarea se face de-a lungil rîndurilor și cu viteză mică pentru ca să nu acopere cu pămînt plantele abia răsărite. Lucrarea cu sapa rotativă se face după ce s-a ridicat rouă, deoarece plantele, dimineața au multă apă și se rup ușor. Cînd plantele ajung la 4-6 frunze se lucrează cu cultivatorul tractat sau mai bine cu cel purtat în fața tractorului cu viteza mică (4-6 km. pe oră). Trebuie avut grijă să punem niște apărători de tablă la cuțitele cultivatorului dinspre rîndul de porumb, pentru ca în timpul lucrului să nu acoperim cu pămînt plantele. La cîteva zile după această lucrare se repetă sapa rotativă de-a lungul rîndurilor, dar cu viteza mărită de 10-12 km. pe oră, pentru că de această dată plantele sînt bine înrădăcinate și mai rezistente la rupere. Lucrarea cu cultivatorul suspendat se repetă la 2-3 săptămîni pînă ce porumbul ajunge la 1 m. înălțime și acoperă bine terenul. Este indicat ca după lucrarea întîia și a doua cu cultivatorul suspendat, să se lucreze manual cu sapa pe rînd pentru ca să distrugem buruienile rămase nevătămate de piesele sapei rotative, sau ale cultivatorului. De asemenea, viteza tractorului la lucrarea a doua și treia cu cultivatorul suspendat trebuie a să fie maximă, adică 12 km. pe oră, piesele laterale să fie chiar niște cormăruțe pentru ca să arunce puțin pamînt pe rîndul plantelor în scopul de a înăbuși buruienile. Prima prașilă este potrivit să se faca la adîncimea de 8-10 cm., iar celelalte să se facă superficial, la 5-6 cm., motivate de faptul că la începuvegetației, porumbul își dezvoltă rsdăcinile primare vertical cîme, mai tîrziu unele dinspre adînrădăcini cresc lateral și aproape de suprafața Gpntipuarg în pag.. 2 al IN VEDEREA OBȚINERII UNOR PRODUCȚII MARI Cele mai bune metode de îngrijire a culturilor conf. dr. V. STRATULA