Inainte, martie 1962 (Anul 19, nr. 5293-5319)
1962-03-01 / nr. 5293
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL F.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL I ANUL XVII NR. 5293 J 4^ | JOI 1 MARTIE 1962 | ---------------- Veniți alături de noi! Veni din noi! In raionul Balș s-a încheiat colectivizarea agriculturii Luptînd pentru înfăptuirea Directivelor celui de-al III-lea Congres al P.M.R., organele și organizațiile de partid, sfaturile populare și celelalte organizații de masă, oamenii muncii de pe ogoarele raionului Balș au înfăptuit colectivizarea agriculturii raionului. Mergând cu încredere pe calea arătată de partid, calea belșugului și bunăstării, 21.896 familii, ceea ce reprezintă 98,1 la sută din numărul familiilor de țărani muncitori din raion, s-au unit în 36 gospodării colective unde își lucrează înfrățite 57.591 ha., adică 98,7 la sută din suprafața colectivizabilă a raionului. Acest succes de o însemnătate deosebită demonstrează încă o dată încredere deplină a țărănimii muncitoare în politica înțeleaptă a partidului nostru, creșterea conștiinței socialiste a țărănimii muncitoare, justețea politicii partidului de întărire continuă a alianței muncitorești-țărănești. Un rol hotărîtor în înfăptuirea colectivizării raionului l-a constituit munca politică de masă desfășurată de către organele și organizațiile de partid, munca culturală desfășurată în comune, precum și numeroasele vizite organizate la gospodăriile colective fruntașe din raionul Balș și din regiunea noastră, unde țăranii întovărășiți au avut putința să se convingă cu ochii lor de viața fericită și îmbelșugată a colectiviștilor. Prin colectivizarea deplină a agriculturii raionului Balș, se deschid în fața acestuia minunate perspective de dezvoltare. Cu puteri unite și cu ajutorul tehnic și primit în permanență din material partea statului, țărănimea colectivistă de aci va spori de la an la an producția agricolă vegetală și animală, va contribui la creșterea nivelului de trai al întregului popor muncitor. Chemarea colectiviștilor din raionul Balș către țăranii întovărășiți și cu gospodării individuale din raionul Olteț Țărani muncitori din comunele și satele raionului Olteț! Cu inimile pline de bucurie, noi țăranii colectiviști din raionul Balș, sărbătorim astăzi unul dintre cele mai mărețe evenimente din viața noastră, încheierea procesului de colectivizare a agriculturii raionului. Suntem minăm și fericiți că trăim aceste zile minunate, cînd uniți într-o mare familie pășim cu toții pe drumul bunăstării și fericirii noastre și a copiilor noștri. Urmînd cu încredere politica înțeleaptă a partidului nostru scump, Partidul Muncitoresc Român, un număr de 21.896 familii ne am organizat în 36 gospodării agricole colective și am adunat laolaltă o suprafață de 57.591 hectare și un număr mare de atelaje. Prin unirea noastră în gospodării colective, ne-am hotârît să muncim cu fermitate și vrednicie pentru a obține recolte tot mai mari, să dăm pâmîntului mai multe întrebuințări, să-l folosim mai chibzuit și după toate regulile agrotehnice înaintate, să creăm pe lingă fiecare gospodărie colectivă puternice ferme de vaci, crescătorii de porci, de păsări, stupi de albine și altele. Suntem convinși că numai făcând din gospodăriile noastre colective, gospodării puternice, ne vom ridica permanent nivelul de viață, ne vom hrăni mai bine, ne vom face case noi în care să se găsească tot ce-i trebuie unui om civilizat, demn de societatea noastră socialistă, vom face satele noastre tot mai frumoase, mai înfloritoare în care să fie numai belșug și fericire. In această zi de mare sărbătoare, gîndurile noastre se îndreaptă spre noi dragi vecini și frați țărani muncitori din raionul Oltețu, care ne cunoaștem prin suferințele pe care le-am îndurat împreună sub biciul moșierilor și chiaburilor cînd munceam din zori pînă în noapte și nu ne alegeam cu nimic, eram flămînzi și goi, noi și familiile noastre. De aceea, astăzi, la marea noastră sărbătoare, cînd ne-am cununat cu belșugul — gospodăria agricolă colectivă — gîndul ni-l îndreptăm spre noi și vă chemăm alături de noi, alături de milioanele de familii ale țăranilor muncitori din patria noastră care au pășit cu încredere în marea familie colectivistă. TARANI MUNCITORI DIN RAIONUL OLTET ! Veniți alături de noi cu toată încrederea ! Veniți în marea familie a țăranilor colectiviști ! Porniți mai repede și cu încredere pe drumul arătat de partidul nostru scump ! Veniți cu hotărîre, cu dragoste și cu puteri unite, să facem ca să rodească tot mai mult ogoarele pe care le muncim, ca în casele noastre să pătrundă belșugul și să se statornicească fericirea pe care am dorit-o din totdeauna ! Suntem siguri că dacă astăzi la noi în Balș este mare sărbătoare, nu peste mult timp și voi, veți raporta Partidului că v-ați alăturat țărănimii colectiviste din patria noastră și că împreună cu toții vom munci să dăm un avînt mai mare agriculturii, vom munci pentru făurirea unei vieți îmbelșugate, pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii, pentru înflorirea și întărirea scumpei noastre patrii, REPUBLICA POPULARA ROMINA ! ADUNAREA REPREZENTANȚILOR COLECTIVIȘTILOR DIN RAIONUL BALȘ ■ Uliu >lllll' æ lllll> †11111' >llli> >HIII> >11111' ș w § §ș # §§£ £ § îi#Ii3? •lllll' In activitatea de săpare a sondelor — viteze ridicate Recent a avut loc la Zătreni conferința organizației de sindicat prilejuită de adunarea de dare de seamă și alegeri. Cu această ocazie, harnicii sondori și-au luat următoarele angajamente : — vom spori viteza de săpare a sondelor la forajul de explorare cu 5 la sută față de prevederile planului; — vom extinde forajul cu turbina pînă la 76 la sută din întregul volum de foraj; — vom spori productivitatea muncii planificată cu 7,5 la sută față de realizările anului 1961; — vom reduce prețul de cost la forajul de explorare cu 1,1 la sută față de prevederile planului, iar peste prețul de cost planificat vom obține economii în valoare de cel puțin 670.000 lei. Muncitorii, inginerii și tehnicienii din cadrul întreprinderii de foraj Zătreni și-au stabilit pentru realizarea angajamentelor luate în lumina Directivelor C.C. al P.M.R. cu privire la întrecerea socialistă, măsuri eficiente care să asigure înfăptuirea înainte de termen a prevederilor de plan, eliminarea forajului steril și reducerea prețului de cost. lățind calitatea, obținem mai multe economii Muncitorii, maiștrii și tehnicienii din secția 11-a a Uzinelor mecanice Tr. Severin au făcut o temeinică analiză a resurselor de care dispun, stabilind că obiectivul principal al întrecerii socialiste trebuie să-l constituie calitatea producției, creșterea productivității muncii și obținerea de cît mai multe economii. In urma acestei analize, colectivul a hotărît să descarce unele materiale în secție, să organizeze mai bine transportul în cadrul secției, economisind astfel 1400 lei. In cadrul atelierului de debitare, unele repere vor fi confecționate din tabla rămasă de la piesele mai mari debitate la ghilotină. In felul acesta, lunar se va face o economie de 4800 kg. metal. Îmbunătățirea calități constituie preocuparea de căpetenie și a colectivului din atelierul de confecții. Aci se va extinde tăierea la fierăstrăul mecanic, care pe lingă îmbunătățirea calității asigură și reducerea consumului de oxigen cu un metru cub pe vagon, cu 1 kg. de carbit și cu 1 kg. electrozi, aducînd atelierului de sudură economii în valoare de 1620 lei. In cadrul aceleiași secții, se va îmbunătăți procesul tehnologic de sudură, aplicîndu-se sudura electrică prin „pas de pelerin“ la traversele frontale. Prin noul procedeu, la atelierele debitare, confecții și sudură și la atelierul de asamblare șasiu se vor reduce toleranțele cu 30 la sută, productivitatea muncii va crește cu 5 la sută, iar producția de vagoane va spori cu 3 la sută-ALEX. CHICITA ILIE ENACHE GH. BOESCU corespondenți Comuna Rocșoreni — o mare familie . Peste noapte, spre surpriza tuturor, mantia argintie se mai îngroșase cu un sfirtar iar acum, dimineața, cerul continua să cearnă în văzduh fulgi mărunți de zăpădă. Manea Romul, președintele sfatului popular comunal din Rocșoreni, intră în biroul secretarului comitetului comunal de partid — Ce facem, tovarășe Bodin? Văd că zăpada asta își găsi tocmai acum să cadă, cînd avem și noi inaugurarea. Le-am promis oamenilor că vine brigada artistică a casei raionale de cultură, că vin lăutarii să ne distreze așa cum se cuvine și acum iată-ne in încurcătură cu vremea asta. — N-ai auzit că autocamionul trimis de la Strehaia nici n-a putut urca măcar dealul — răspunse secretarul — și s-a întors cu încărcătură cu tot ?! La Secu doar cu tractorul poți trece... Către orele 10, sala căminului cultural se umpluse pină la refuz. Un mare număr de focșoreni și invitați din comunele învecinate au venit să ia parte la inaugurarea gospodăriei agricole colective. In așteptarea începerii festivității, mulți se strinseseră in jurul aparatului de radio al căminului. Cineva a mai făcut rost de citeva baterii și astfel „înviorat", aparatul de radio a pornit să-și reverse in sală cintecele sale ,pline de armonie și frumusețe. Grupuri, grupuri, rocșorenii se strinseseră la vorbă. Printre ei se aflau comuniștii Gheorghe Bologa, Ovidiu Bărbulescu, Gheorghe Mănescu, Ion Bunica, Ion Guiu. Ei sînt cum s-ar zice, „veteranii“, au făcut primii cereri pentru înființarea gospodăriei. — Avem multe posibilități de dezvoltare și dacă am fi înființat colectiva mai din vreme, apoi astăzi am fi ajuns departe — le spunea celor de față Constantin Buzata, tehnicianul agronom al comunei. Aici merge foarte bine și cultura cerealelor, și legumicultura, dar mai ales pomicultura și viticultura. Creșterea vitelor, va fi și ea o sursă de mari venituri pentru noi. — E drept, cunoaștem și noi că așa este — interveni in discuție Ovidiu Bărbulescu, unul dintre cei mai harnici și pricepuți gospodari ai satului. Am obținut noi cînd eram întovărășiți cu 500-600 kg cereale mai mult la hectar decit atunci cînd ne munceam peticite de pămint singuri, d-apoi acum dnd avem la dispoziție tractoare, cînd avem semințe de soi, cînd avem din plin ajutorul statului! Ne rămîne doar să muncim cu hărnicie pentru ca, in cițiva ani să facem o gospodărie puternic dezvoltată, să ne facem traiul și mai fericit. Știți doar ce ne-a învățat Consfătuirea pe țară a țăranilor colectiviști... — Dacă vom planta cu pomi fructiferi o suprafață doar de 50 ha pe terenurile degradate, vă dați seama ce venituri mari vom avea in plus? — intră în vorbă un altul dintre cei prezenți. Sute de mii de leii — răspunse tot el. — Vom avea o viață frumoasă — adăugă tînărul inginer agronom repartizat doar de citeva zile la Rocșoreni. Așa au ajuns la bunăstare și colectiviștii din Valea Rea, din Cîrciu, pe care i-au vizitat cu toții, ca să nu .............................. mai vorbim de cei din raioanele Segarcea, Calafat sau Corabia ; mulți dintre ei gătesc acum la aragaz, au aparate de radio, și-au făcut case, și-au luat mobilă, motociclete. Asta-i traiul la care și noi o să ajungem. Ovidiu Văduva, unul dintre focșorenii care au făcut cereri pentru colectivă ceva mai recent, trăgea cu urechea la grupul care discuta. Se bucura sincer auzindu-i. Ar fi vrut să vorbească și el, dar parcă ii era greu deoarece s-a hotărît abia la urmă să facă și el cererea. Iși aduse aminte că de-atitea ori îl sfătuiseră comuniștii Ștefan Boáii, Ion Stoica și Constantin Buzatu. Cînd ei se străduiau să-i dovedească că in colectivă-i adevărata bunăstare, el le dădea același răspuns : „mai stau, nu mă grăbesc, intîi să se mai înscrie și alții /" Vizita făcută la colectiviștii din Valea Rea, conferințele audiate la căminul cultural, dezbaterea Statutului model al G.A.C., calculele comparative au izbutit să-l convingă , să-l facă să înțeleagă că locul lui e alături de cei mulți — în marea familie a colectiviștilor. Acum, privindu-i pe acești oameni simți nevoia să se veselească. N îmboldi pe vecinul de alături și o întrebă: — Nu mai vin, mă Gheorghe, lăutarii ? — Nu, nene Văduva, văd că nu veniră... Către orele 11 oamenii se așezară pe scaune. Dumitru I. Popescu și Constantin Buzata continuau să-și fumeze pe îndelete țigările, își ocupară și ei locurile. Festivitatea de inaugurare începu. După ce se prezentă informarea comitetului de inițiativă, oamenii s-au înscris la cuvînt, bucurindu-se sincer de perspectiva vieții luminoase ce li se deschide in față. Au ascultat apoi sfaturile secretarului comitetului raional de partid și într-o atmosferă entuziastă aproape toți rocșorenii — 277 de familii cu 973 ha teren — s-au unit pentru totdeauna in marea familie a gospodăriei colective. Ca președinte l-au ales pe omul cel mai iubit, pe cel mai harnic și priceput dintre ei, pe comunistul Gheorghe Bologa. Și in bucuria aceasta generală, oamenii și-au amintit și de muzică. Cîntecul a prins să se reverse in case și pe ulițele satului. N-au venit lăutarii. Dar ei, colectiviștii, tot au jucat. Au cintat și au jucat pînă noaptea tirziu... Al. STANESCU I civiLtWUlCLlti 'lllll> 'lllll' UHU' <HIN' HIM' > ZI DE ZI — Haideți băieți! E ora 13 , cred că tovarășa directoare ne așteaptă — se auzi vocea tîrărului Stochină Cornel. — Să mergem ! — răspunseră în cor ceilalți tineri care se adunaseră în grup în mijlocul comunei Greci din raionul Strehaia. Oare unde vroiau să meargă acești tineri ? La căminul cultural, care in anul trecut a fost dat în folosință. El este un nou prilej de mîndrie pentru întreaga populație a comunei Greci, care a contribuit la realizarea acestei construcții. Asemănător se petrec lucrurile aproape zi de zi în comuna Greci. La căminul cultural, tinerii se antrenează în partide de șah, participă la audiții de radio sau la o citire în colectiv. In dorința de a se organiza o orchestră a artiștilor amatori, la acest cămin cultural s-au adus și instrumente muzicale, un acordeon, o chitară și patru viori. ION GHEORGHIȚA, coresp. (Corespondența participă la concursul nostru) . Preocuparea de seamă a muncitorilor de la fabrica de placaj din cadrul C.I.L. Tg. Jiu este „calitatea". Ei se străduiesc să dea produse de bună calitate care să le facă cinste ln clișeu: la mașina de îmbinat furnire maistrul Georgescu Constantin utemist, explică unor muncitoare cum să lucreze pentru a obține produse de calitate. Măsuri pentru o mai bună deservire a populației Urmînd indicațiile cuprinse în Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste, colectivul de meșteșugari din cadrul cooperativei meșteșugărești „Flamura roșie“-Craiova, s-a angajat ca în acest an să aplice în practică o serie de măsuri tehnico-organizatorice menite să ducă la o mai bună deservire a populației. In cinstea conferinței regionale a cooperației meșteșugărești, acest colectiv raportează că a și îndeplinit unele din măsurile stabilite la începutul anului. Astfel, a fost deschis un curs de croială după noua linie a modei la care participă șefii de unități, șefii de echipă și croitorii care doresc să se familiarizeze cu noutățile modei. In același timp au fost create și echipe tip pe faze de operații în toate unitățile cooperativei. Tot pentru o bună deservire a populației, încă de la 1 ianuarie s-a introdus lucrul în două schimburi, asigurînndu-se astfel pe lingă o deservire mai rapidă folosirea rațională a spațiului și a utilajelor existente in fiecare secție. In clișeu, șeful de echipă Constantin Gr. Văduva discutînd cu strungarul Ion Bărboi asupra executării unei piese. - ---- Muncitorii din atelistul de strungărie din cadrul schelei de extracție din Bilteni acordă o deosebită atenție calității pieselor ce le execută. Vești de la I. M. Rovinari Angajamentele prind viață Recent, colectivul de muncă din cadrul sectoarelor carieră și subteran de la I. M. Rovinari a făcut bilanțul realizărilor obținute în cursul lunii ianuarie. Astfel, s-a constatat, că la producția globală planul a fost depășit cu 5,6 la sută, iar la producția marfă cu 3,8 la sută. Dând viață angajamentelor luate, colectivul de mineri a reușit să obțină în prima lună a anului economii în valoare de 168.000 lei. Se mută în locuințe noi în vederea îmbunătățirii necontenite a condițiilor de viață ale muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor din cadrul I. M. Rovinari, pentru acest an se prevede a se da în folosință o suprafață locuibilă de 600 m.p. din care 480 m.p. în cadrul coloniei I. M. Rovinari și 120 m. p. în orașul Tg. Jiu. Ca urmare a acestor prevederi, recent patru familii de mineri de la I. M. Rovinari s-au mutat în locuințe noi. Este vorba de familiile tovarășilor Petre Popescu — tractorist, Vasile Runcianu — miner, ing. Nicolae Păsărin și Toma Turceanu. . .Tot în aceste zile, în cadrul coloniei Rovinari a început construcția a două blocuri cu 16 apartamente și a școlii de opt clase. CONSTANTIN POPA, coresp. >lUil> .lin >aili> >iii> >uai> til> • >lü> 'IIH>‘ Uliii' 'ill' 'ill' Iliül' 'Ilül' » 'HÍ' 'ül' 'Ilii!' 'ill' 'Ili' 'Hi' 'ill' nil' >UUl' 'ill "111; ill' Ü 'ill' 'ill' 'Hill' 'ill' 'ill' » üli' >ÍH' <HHI' Ulii 'Hill' 'HUI' nil' ill' 'ii >ili' >iil' oil' 'iii' 'II1U> La Craiova a avut loc: Tragerea la sorți pe țară a obligațiunilor C.E.C. cu cîștiguri ieri după amiază, in sala de spectacole a Casei de cultură a sindicatelor din Craiova, a avut loc tragerea la sorți pe țară a obligațiunilor C.E.C. 5 la sută cu ciștiguri, organizată la Craiova de către Casa centrală de economii și consemnațiuni a R.P.R. ca stimulent pentru rezultatele deosebite obținută in muncă de către lucrătorii Direcției regionale C.E.C. Oltenia. E locul să amintim că Direcția regională C.E.C. Oltenia și-a realizat planul pe anul trecut în proporție de 119 la sută, iar în acest an, numai de la 1 ianuarie și pînă la 20 februarie, planul a fost depășit cu 47 la sută. Cu acest prilej, tov. Ioana Stancoveanu, vicepreședinte al comitetului executiv al Sfatului popular regional Oltenia, a vorbit despre importanța pe care o are C.E.C.-ul in viața economică a statului nostru. A urmat apoi tragerea la sorți după care festivitatea s-a terminat cu vizionarea unui frumos film artistic. Navigatorii fluviali nu este de plăcut să faci o călătorie obișnuită sau o excursie pe Dunăre. Vasele „Cerna-Vodă“, „Rîndunica“ și „Tr. Amăgurele“ ale Direcției regionale a navigației civile Tr. Severin îți asigură un confort ireproșabil. Colectivul de muncă al acestei unități navale, îndrumat de organizația de partid, a depus eforturi susținute pentru îmbunătățirea condițiilor de transport a pasagerilor dunăreni cât și pentru creșterea randamentului activității portuare. Rezultatele muncii n-au intinat să iasă la iveală. Iată citeva cifre grăitoare care oglindesc strădania navigatorilor și a muncitorilor docheri. In anul trecut planul de transport fluvial la călători-kilometri fost depășit cu 23 la sută, iar în activitatea portuară planul la mii tone manipulate a fost realizat în procent de 105,8 la sută. Procentul de mecanizare a fost depășit cu aproape trei procente. Aceste realizări au dus la reducerea prețului de cost cu 13,3 la sută, obținîndu-se economii peste plan în valoare de 1.400.000 lei. Rezultatele obținute sunt intr-adevăr oglinda muncii entuziaste organizată pe baza Directivelor C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste. Succesele navigatorilor și docherilor de la D.R.N.C. Tr. Severin nu s-au oprit aci. întrecerea socialistă continuă, mai bine organizată, iar rezultatele sînt mai semnificative. Acest lucru îl demonstrează faptul că pe prima lună a anului planul producției globale a fost realizat în procent de 141 la sută, iar indicele de mecanizare a operațiilor de încărcare- descărcare în porturi a crescut cu patru procente drn folosirea de noi utilaje. Dar să facem cunoștință și cu fruntașii întrecerii socialiste care și-au adus o contribuție însemnată la obținerea acestor succese. Printre ei se numără comunistul Dumitru Bobicică — comandant al navei „Tr. Măgurele“ împreună cu întregul echipaj, utemistul Marian Bordea — lăcătuș, Ion Văduva — dochor. Constantin Trandafir — comandant al navei „Rîndunica“ și mulți alții. Harnicul colectiv al D.R.N.C. Tr. Severin este hotărît ca și anul acesta să-și îndeplinească în mod ritmic planul de producție la toți indicii, să asigure condiții mai optime călătorilor dunăreni și excursioniștilor. C. POPESCU Mărțișorul, simbol al primăverii.