Inainte, iulie 1962 (Anul 19, nr. 5398-5423)
1962-07-01 / nr. 5398
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIJIVA 1 ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.M.R. §1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVII - NR. 5398 PAGINI 20 BANI DUMINICA 1 IULIE 1962 In întrecere pentru s Pregătirile au fost terminate Invățînd din experiența acumulată in anii trecuți, in acest an, consiliul G.A.S. Halinga a luat măsuri din timp pentru repararea utilajului necesar în campania de recoltare a păioaselor. Așa se explică faptul că, de multă vreme combinele au fost reparate și acum sunt scoase în cîmp, pe tarlalele cu griu și orz. In fiecare zi inginerii gospodăriei de stat Halînga verifică lanurile de orz și griu pentru a stabili momentul optim pentru recoltare. De îndată ce lanurile de păioase se vor dovedi bune pentru recoltat, mecanizatorii vor porni cu toate forțele la muncă. NICOLAE C. MARIN coresp. * Paralel cu executarea lucrărilor de Întreținere a culturilor, membrii gospodăriei colective „23 August" din comuna Bugiulești, raionul Oltețu, se pregătesc intens în vederea strîngerii recoltei de păioase. In acest scop a fost pusă în stare de funcțiune batoza pe care o posedă gospodăria. Consiliul de conducere al gospodăriei a luat din timp măsuri pentru aprovizionarea cu saci și asigurarea spațiului necesar depozitării griului. Magaziile au fost reparate din vreme, iar in aceste zile se dezinfectează. Pentru a evita aglomerarea muncilor în această perioadă, colectiviștii se străduiesc să termine toate lucrările de întreținere a culturilor. DINU BADESCU cere«». la timp al recoltei Au terminat recoltatul orzului organizîndu-și bine munca folosind combinele și secerătorile și legători lucrătorii G.A.S. Leu au reușit să termine în scurt timp recoltatul celor 100 hectare de orz. Totodată, ei au strîns imediat paiele au executat arătură pe întreaga suprafață recoltată și au și însămînțat cu culturi duble mai bine de 60 ha. S-au evidențiat în mod deosebit, prin depășirea zilnică a sarcinilor de plan : combinerul lancu Mircea, șeful de brigadă Ion Fugaciu și tractoristul Ion St. Badea. In cursul zilei de mîine, lucrătorii gospodăriei vor începe recoltatul celor 890 hectare cu griu. CHERA ILIE organizator de partid Ö< BtUACL £(ifteÖ-LtCLtlL dată, ea p^așlta a țintua Colectiviștii din comuna Urzica, raionul Corabia, sunt de mult pregătiți pentru a strînge recolta de păioase. Pină acum toate lucrările de întreținere a culturilor au fost aplicate. In aceste zile colectiviștii au început să aplice și cea de-a patra prașilă la porumb. In orice caz, zilele acestea ei vor începe din plin recoltatul păioaselor, pentru că, din observațiile făcute în lan, tarlalele cu griu din soiul de înaltă productivitate au ajuns la coacerea deplină Lucrul acesta impune colectiviștilor din Urzica să-și organizeze în așa fel munca încît recoltatul păioaselor să se termine în cel mult opt zile lucrătoare. Dovedind multă hărnicie, colectiviștii de aici efectuează toate muncile la timp. Dovadă o constituie faptul că pînă în prezent au recoltat orzul la vreme și au terminat și cea de a treia prașilă. In mod deosebit, la toate lucrările din actuala campanie agricolă efectuate pînă acum s-au evidențiat colectiviștii din brigada a patra. ION COCOCI coresp. — Frumos porumb avem! — spune tov. C. Costescu, președintele gospodăriei colective „Calea fericirii“ din comuna Orevița, raionul Vințu Mare. De acord cu el sunt și tovarășii Eustațiu Năvligu și Ion Vlăduț, care au ținut să se fotografieze în mijlocul acestui frumos Ian de porumb. Foto : E. TRIFAN treivte? pittii lanuri !S-ar părea că nu exista nici un motiv să compari Înălțimea lanurilor de orz și griu ale gospodăriei colective „9 Mai" din Vânători, raionul Calafat cu mărimea nămeților de zăpadă căzuți in iarna trecută. Și totuși este, deoarece colectiviștii din Vânători au dirijat mustul zăpezilor mari ca să fie supt de griu, ca acesta să crească mare, cu spic bogat... ■— Spic cu vrabia— spune Petre Siminico, președintele gospodăriei colective. Ceea ce am văzut apoi in cîmp ne-a amintit de un tablou de iarnă. Ce contrast ! Vara, la recoltat, să-tî amintești de un tablou de iarnă. Și totuși așa este. Astă iarnă pe nămeții cei mari ne-am nimerit prin Vânători. Alunei, oamenii croiau pirtii prin nămeți, cu lopeți de lemn, cu cărpătoare, dădeau zăpada in vițtul „munților“ de gheață și își croiau drum pre colectivă, la sfatul popular , pe toate ulițele. Acum, impinziți in șiruri lungi, ca de cocori, pe marginea tarlalelor de griu, croiesc „pîrtie“ prin lanurile mari. De data aceasta „pirtia“ o fac cu secerile. ...Oameni mulți la secerat. Peste 500 colectiviști din Vinători. In prima zi ei au strîns recolta de orz de pe 40 de hectare. A doua zi au pornit să croiască „pîrtie" prin lanurile mari de Tabloul insă, un griu, este redat in întregime. In largul lanului de griu, ajuns de tot la coacerea deplină combinerii Florea Drinceanu, Constantin Dindere, Marin Lică, Dinu Zaharia, Constantin Buzatu și fratele lui, Nie Buzatu, toți șase combineri de aici ml nu iese mașinile. A Început și recoltatul arnului. „Putia in lanuri a fost croită cu o 7.1 Înainte. Acum se recoltează cu combinele. Cînd cocoșii anunță zorii zilei, colectiviștii din Vînători și combinerii silit in cîmp Zumzetul ca de bondar al motoarelor și vizeiul combinelor sînt acompaniate de cintecul melodios al flăcăilor și fetelor din Vinători. E cintecul belșugului, al fericiri. Toți colectiviștii sînt plini de bucurie , și Petre Lipanu, Elena Vărzaru, Alexandru Ciucă din brigada însii și Marin Nicolae, Ion Simistroc din brigada a doua tot colectiviștii din Vinători. In cintecul lor plin de bucurie mulțumesc partidului că i-a învățat să facă ceea ce au făcut: gospodăria colectivă izvor al bunăstării. Dar pe colectiviștii din Vinători și pe mecanizatorii din brigada permanentizată aici nu-i interesează numai recolta din acest an. Tot de pe acum ei se îngrijesc de asigurarea recoltelor bogate ce au plănuit să obțină în anul viitor. Aceasta este explicația faptului că în urma combinelor, miriștile eliberate de paie sunt imediat arate. De altfel, lucrul este organizat in două schimburi. Combinerii mai sus amintiți recoltează griul ziua, iar colectiviștii string paiele și sacii în urma lor. Noaptea, tractoriștii din schimbul doi efectuează arături adinei de vară Merită să amintim aici că tractoristul Tudor Tartanu efectuează alături în fiecare noapte pe suprafețe mai mari de 5 ha. Cit despre calitatea lucrului — o apreciază colectiviștii: — Lucru bun, tovarăși. Noi mulțumim tractoriștilor care muncesc alături de noi pe tarlalele unite. 1.H POPESCU ii ::Citiți în pag. IV-a : :: — „Problema dezarmării ge jenerale și totale are o inseri: I! natale covîrșitoare pentru II || destinele păcii in lume”. |: — Cuvîntarea radiodifuzată I| II a lui Ben Khedda, președinte || || le Guvernului Provizoriu al || |: Republicii Algeria. II — Republica Ghana ia cea || |j de-a doua aniversare a pro- i| II clamării sale. ji — „Să se abroge legea Mc | P Carran". || a ii Fruntași la recoltat și întreținerea culturilor zilele acestea, membrii gospodăriei colective ,,16 Februarie" na Gatane Vechi, raionul din comuBăilești, desfășoară cu multă însuflețire lucrările agricole din campania de vară. Ei au secerat orzul de pe 23 ha. și au început seceratul și treieratul griului de pe suprafața de peste 400 ha., precum și recoltarea mazărei de pe suprafața de 23 ha. Totodată au cosit finul de pe 120 ha., lucerna și ovăzul de pe suprafața de 30 ha. O dată cu strînsul recoltei de păioase și plante furajere colectiviștii cin Catane Vechi execută lucrările de întreținere a culturilor de primăvară. Pînă de curînd ei au aplicat prașila a patra pe lotul de 150 ha. cultivate cu porumb pentru 5000 kg. boabe la ha. în cultură neirigată. In toate acțiunile de strîngere a recoltei și de întreținere a culturilor s-au evidențiat numeroși colectiviști. Cele mai bune rezultate le-au obținut brigăzile de cîmp 2, 4, 5 și 6, conduse de tov. Șt Ghinea, Stan Gh. Luca, Marin I. Radu și M. Ungureanu, precum și colectiviștii Ion Mărgărit, Gh. Ionașcu, Ion D. Ștefan, I. Chimișliu și mulți alții. In munca politică de mobilizare a colectiviștilor la efectuarea lucrărilor agricole de vară s-au evidențiat agitatorii Marin Pădeanu, Șt. Cotigă, M. Radu, Șt. Petcușin, Andrei Marin și alții, care sunt și fruntași în Colectivul de muncă de la Uzina de mașini și unelte agricole ,,7 Noiembrie" din Craiova a reușit să-și îndeplinească sarcinile de pian pe semestrul I al anului 1962. Printre cei care au depus o muncă susținută la îndeplinirea pianului se numără și tinerii : Ion Tănăsescu, Marica Aurora, Ghiță Oprea, Gheorghe lonescu, Ilinca Popescu, Viorel Teică, Florea Zaharia, Gheorghe Enache și Ion Trîncă din fotografia alăturată. Sonda 305 produce din nou Sondorii secției complexe Craiova luptă zi de zi pentru a înfăptui Directivele celui de-al III-lea Congres al P.M.R. în ceea ce privește sporirea producției de țiței. Sub directa îndrumare a organizației de partid, sondorii din brigada parcului 114 au reușit după o muncă însuflețită, să obțină rezultate remarcabile în extracția țițeiului și totodată au făcut ca sonda 305 să producă din nou. Datorită faptului că sonda a fost inundată de un strat de apă, sondorii și conducerea secției au intervenit de urgență pentru a salva sonda de la pericolul ce o amenința. In acest scop a fost adusă brigada de intervenție condusă de Gagiu Bogdan care a acordat o atenție deosebită cerințelor secției în Îndeplinirea sarcinilor de plan, depunînd toate eforturile și aplicînd metode avansate la instrumentația sondei, finind cont și de propunerile muncitorilor in ce privește folosirea celor mai eficace metode de lucru pentru ca sonda să producă, s-a trecut de la exploatarea naturală la exploatarea prin gaz list. După ce au fost terminate toate instalațiile, s-a făcut prima probă de injectare a gazelor și pistonare pentru a forța sonda să producă. Folosind mai multe metode, sonda a început să producă cu intermitență. Totuși, mai era ceva de făcut, pentru ca sonda să producă un continuu. Dar iată că pe magistrala ce urcă către parcul 114 își fac apariția inginerii : Nestor Baicu — șeful secției, Gheorghe Vulcănescu, Iuliza Emil și secretarul organizației P.M.R. — Cfrian Constantin. După ce și-au spus părerile asupra sondei, inginerul șef a dat dispoziții să se instaleze o conductă de abur pentru a permite încălzirea la distribuitor și în capul de erupții. Depunînd toate eforturile, mecanicii și sondorii din brigadă au reușit ca numai in două zile să termine instalația de încălzire, iar la prima probă, sonda 305 a început să producă In continuu, răcind în felul acesta ca sonde să prindă iarăși viață. Printre cei care s-au evidențiat în această acțiune putem enumeră echipa de mecanici condusă de tov. Jinga Nicolae, brigada de intervenție condusă de Iov. Gagiu Bogdan, tovarășii: Dumitrescu Constantin, Cenușoiu Constantin și Boceanu Gheorghe — ajutori de brigadieri, Hondor Dumitru, Văcăroiu Ion și Duță Alexandru — mecanici cazangii și Popescu Ion — electrician, GH. VIRTAN, coresp. In plenara consiliului agricol raional MASURI OPERATIVE Zilele acestea la reședința raionului Gilort a avut loc plenara consiliului agricol raional, la care au participat președinți de sfaturi populare comunale, președinți ai gospodăriilor agricole colective, ingineri și specialiști din agricultura raionului. In cadrul plenarei a fost prezentat un material de analiză, în care inginerul Motocii Pantelimon, președintele consiliului agricol raional a făcut o succintă analiză a mersului lucrărilor de întreținere a culturilor și a pregătirii în vederea strîngerii recoltei de păioase. Din materialul prezentat s-a desprins faptul că în aceste zile colectiviștii din raionul Gilort lucrează cu toate forțele la aplicarea celei de-a treia prașile la porumb, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, cartofi și alte culturi. Punînd un accent deosebit pe strîngerea la timp și fără pierderi a recoltei din acest an, plenara a stabilit că cu forțele existente în raion, recolta de păioase de pe suprafața de 13.500 hectare va putea fi strînsă în maximum șase zile lucrătoare. In acest scop au fost stabilite toate măsurile, așa incit cele 29 de batoze și 10 combine să funcționeze cu întreaga lor capacitate de lucru. In felul acesta, zilnic in raionul Gilort vor putea fi recoltate 400 hectare de păioase. De fapt, acesta constituie angajamentul tuturor oamenilor muncii din agricultura raionului Gilort. Măsuri concrete au fost stabilite de plenara consiliului agricol raional și in ce privește asigurarea fondului de semințe, efectuarea arăturilor odinei de vară, însilozarea unor cantități tot mai mari de furaje pentru hrana animalelor în timpul iernii etc. G. NICOLAE coresp.. Schimb de experiență Zilele acestea a avut loc un schimb de experiență organizat la cercul de citit din circumscripția electorală nr. 127 Craiova, de către comitetul orășenesc al femeilor in colaborare secția de invățământ a statului popular orășenesc. Au participat președintele comisiilor de femei din circumscripțiile electorale ale cartierului nr. 9, cadrele didactice de la școala elementară nr. 1, precum și numeroase femei din cartier. Cu acest prilej s-a discutat asupra metodelor folosite pentru atragerea a cu mai mulți cetățeni și in special femei la cercul de citit. MARINACHE MARIA coresn. In prima etapă a campionatului republican de călărie — obstacole desfășurată pe hipodromul din parcul Poporului din Craiova s-a înregistrat o participare numeroasă. In ziua a doua a concursului, la proba de categorie ușoară s-au înscris nu mai puțin de 70 de concurenți Dar iată rezultatele tehnice pînă la închiderea ediției. In prima probă de categorie ușoară (obstacolele sînt înălțate la 1,20 m.) rezervată juniorilor, cel mai bun din 26, s-a dovedit Anghel Donescu de la Steaua, cu calul Stejar. Cu zero puncte penalizare și 31 ,8/10, Donescu a ocupat primul loc Tot Donescu a ocupat locul doi cu calul Sebeș, dar cu un timp mai slab, respectiv 35"1/10. Pe locul trei s-a clasat sibianul Hant Weis. Cel mai bun rezultat dintre călăreții craioveni l-a înregistrat Emilia Podaru, cu Ropot, care s-a clasat pe locul PORT Participare numeroasă în campionatul de călărie cinci după baraj, s-a Ieri după-amiază disputat tot proba, de categorie ușoară barema A. La această probă s-au înregistrat nu mai puțin de 70 participări. Concursul continuă astăzi cu probele de categorie semimijlocie și dresaj. E. ZAMFIRESCU In fotografia alăturată , cal și călăreț sărind peste obstacolul inălțat la peste 1 metru. Colectivul C.C.L. „Alimentara“ Craiova a primit steagul de unitate fruntașă pe țară Lucrătorii O.C.L. „Alimentara“ din Craiova, au trăit ieri clipe de adîncă bucurie. Intr-o adunare festivă ce a avut loc în sala clubului „1 Mai“, li s-a înmînat steagul de unitate fruntașă pe țară din ramura alimentară pentru succesele deosebite obținute în muncă în cursul anului 1961. Luptînd pentru ridicarea nivelului de servire a populației, pentru obținerea de cit mai multe economii la cheltuielile de circulație, colectivele de muncă din unitățile acestei organizații comerciale, îndrumate de către organizația de partid și sprijinite de comitetul sindicatului au reușit să depășească planul la desfacere pe anul trecut cu aproape 9 milioane lei și să înregistreze un volum de economii la cheltuielile de circulație in valoare de 468.000 lei față, de 100.000 lei cu a fost angajamentul. Continuînd să muncească cu avint tot mai sporit în întrecere, printr-o mai bună organizare a muncii, aprovizionarea la timp cu produse alimentare, prin găsirea unor metode de servire a oamenilor muncii la un nivel tot mai superior, înființarea a încă șapte unități moderne etc., lucrătorii O.C.L. „Alimentara" din Craiova au încheiat primul semestru din acest an depășind planul de desfacere cu 8.187.000 lei și realizînd economii peste plan (pe cinci luni) la cheltuielile de circulație de 275.000 lei și beneficii peste plan în valoare de 523.000 lei. Printre unitățile fruntașe care au obținut cele mai bune realizări în întrecere se numără : magazinul nr. 105 condus de comunista Maria Ungureanu, magazinul cu autoservire nr. 3 condus de tov. Constantin Dumitrescu, magazinul nr. 1 condus de tov. Cristea Georgescu și altele. A. POPESCU Planul semestrial îndeplinit înainte de termen Noi întreprinderi din orașul Tr. Severin au îndeplinit planul semestrial înainte de termen. Astfel, la O.C.L. Comerț mixt planul de producție a fost îndeplinit cu opt zile înainte de termen în proporție de 103,18 la sută, întrecerea socialistă care s-a desfășurat într-un ritm susținut a influențat și asupra cheltuielilor de circulație, la acest capitol economisindu-se peste plan suma de 186.000 lei. In întrecere s-au evidențiat colectivele unităților de textile conduse de Elena Catană, Maria Peșter, Dumitru Șerban, cele de la unitățile conduse de Ion Cimpeanu, Vasile Jianu, etc. ¥ Și la IOIL Tr. Severin planul i triaj a fost îndeplinit cu șase zile înainte de termen. In această perioadfost date peste plan sortimente de mobilă în valoare de 250.000 lei In mod deosebit s-au evident secția de tîmplărie nr. 1 condusă de comunistul Nicolae Preda și secția poligrafie condusă de comunistul Constantin Lungu. N. NACU, coresp CP • o Libertate scump plătită Puține popoare sunt acelea care și-au plătit atit de scump libertatea ca poporul algerian. Puține sunt popoarele care au dovedit atita eroism ca acest popor. Cei peste 130 de ani de robie colonială și cei aproape opt ani de război necruțător n-au fost în stare să înfrîngă năzuința de viață liberă a fiecăruia din fiii săi Războiul, care a durat nici mai mult nici mai puțin de 2894 de zile, a fost lung și sîngeros, și după „socotelile“ de la Paris trebuia să se sfirșească cu înfrîngerea patrioților algerieni. împotriva poporului răsculat a fost aruncată o armată de pradă cu un efectiv de 600.000 de oameni, înzestrată cu mijloace de luptă din cele mai moderne. Fiecare zi de război costa Franța 3 miliarde de franci, iar Algeria — numeroase victime. Dar, socotelile colonialiștilor au dat greș, poporul algerian a luptat și a învins. In urma tratativelor de la Evian— desfășurate în urmă cu două luni și jumătate. — Franța a fost nevoită să recunoască independența Algeriei și integritatea teritoriului ei. Ea s-a declarat de acord cu crearea unui stat național suveran, cu toate atributele suveranității in politica internă și externă și a recunoscut guvernul provizoriu drept singurul reprezentant cu puteri depline al poporului algerian. Nu se poate vorbi însă de suferințele prin care a trecut populația Algeriei, fără a aminti și de dezmățul teroriștilor O.R.S. puși in slujba celor mai înverșunați colonialiști și a căror lozincă de căpătâi era : „Algeria franceză!“. Aceștia și-au intensificat acțiunile criminale îndeosebi in timpul tratativelor de la Evian și după aceea: „Ei ( — participanții la tratative — n.r.) pot semna orice vot. Aceasta nu privește O.A.S., care va zădărnici acordurile!“ — se spunea în manifestele și în radioemisiunile-pirat ale ultracolonialiștilor. A doua zi după încheierea cu succes a acestor tratative, bandele O.A.S. au pornit la atac in Alger și în Oran. Ele au jefuit depozite de armament, au ucis sute de locuitori pașnici din cartierele arabe au organizat atacuri banditești asupra băncilor, au atacat soldați ai armatei franceze și membri ai forțelor de menținere a ordinei. Nu puține au fost zilele in care au pierit mai mulți oameni decât înainte de acordului încheierea de încetare a focului. Dar tactica „pămintului pîrjolit" adoptată colonialiștii de altra n-a putut abate poporul algerian din calea sa... In dimineața acestei zile însorite, în Algeria se deschid 6500 centre de votare. Cei peste 6 milioane de algerieni care au trecut virsta de 21 de ani se vor prezenta în fața urnelor pentru a cere cu hotărîre independența Algeriei. Mult singe și multe lacrimi au curs pentru a apropia această zi. Astăzi, la Alger și Oran, Djelfa și Brezina, Valién și Tin-Zaouaten, Amguid și Edjele, in cele mai îndepărtate oaze și cătune este sărbătoare cum n-a fost niciodată. Speranța s-a împlinit la capătul unor sacrificii greu de descris. Independența Algeriei nu mai este un vis, ori Fata Morgana în care nu credea nici cămila din Sahara. Independența Algeriei este un fapt real, care nu mai poate fi contestat de nimeni. Victoria este de partea eroicului popor algerian. ION CUCUI Hre teme !»