Inainte, septembrie 1966 (Anul 23, nr. 6689-6714)

1966-09-01 / nr. 6689

Proletari din toate țările, uniți-văl ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P. C. R. Și AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Pe treptele marilor construcții ale cetății chimiei de la porțile Craiovei. Prevederile cincinalului în dezbatere = La Combinatul chimic Craiova : Respectarea termenelor de punere în funcțiune ^ Dezvoltarea industriei chimice — sarcină de bază in cincinal. ^ Propunerile oamenilor — catalizatori ai cifrelor de plan. H5 S-a îmbunătățit sau nu disciplina ?­­ Obiectiv cu sarcini concrete, calificarea și specializarea cadrelor. Actualul plan cincinal acor­dă o deosebită importanță dezvoltării industriei chimice, pe baza unei tehnici înain­tate prevăzînd ritmuri înalte în ceea ce privește crește­rea producției. Factorul de­terminant al acestei ramuri îl constituie industria petro­chimică și îngrășămintele chimice, la care concură în proporții corespunzătoare și Combinatul chimic Craiova. Ca și în anii trecuți, anul acesta colectivul de munci­tori, ingineri și tehnicieni de aci a avut în centrul preo­cupării respectarea termene­lor de punere în funcțiune, organizarea superioară a pro­ducției, pregătirea și speciali­zarea cadrelor. Din materialul prezentat și din discuțiile purtate de vor­bitori cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan, a reieșit că preocuparea colectivului pen­tru punerea în funcțiune a existat în mod continuu, în a­­ceastă direcție făcîndu-se e­­forturi substanțiale atît de conducerea combinatului chi­mic, cît și de către minis­terul tutelar. Totuși, rezulta­tele obținute pînă în prezent nu sînt la nivelul pretențiilor, fapt care a determinat ca la ședința de dezbatere a cifre­lor de plan această proble­mă să constituie un prilej de mobilizare a tuturor forțelor pentru înlăturarea impedi­mentelor care intervin în pu­nerea la timp în funcțiune a obiectivelor construite în complexul chimic craiovean. Din analiza făcută a reieșit că la fabricile la care colecti­vele își aduc aportul lor pre­țios în desfășurarea procesu­lui de producție, se pot obține rezultate bune. Astfel ana­lizată, situația pe sortimente duce la concluzia că la fabri­cile de acid azotic, azotat de amoniu și oxigen planul este îndeplinit și chiar depă­șit. Dar pe total combinat planul este nerealizat. Din discuții a reieșit că această nerealizare este provocată în primul rînd de neintrare în funcțiune a unor fabrici, ca­re au jenat și procesul de producție al altor fabrici ce așteptau materii prime de la acestea. Pentru înlăturarea defici­ențelor ivite de-a lungul li­niilor tehnologice, cu această ocazie s-a luat o serie de măsuri printre care înlocui­rea mantalelor la aparatele de la cabinele de spălare cu azot lichid ; înlocuirea a cinci schimbătoare de căldură la instalațiile de spălare cu MEA ; modificarea regimu­lui tehnologic la instalația MEA ; montarea de răcitoare la aspirația pompelor de con­dens etc. Așadar, preocupări există. Cu astfel de preocu­pări, întreg acest colectiv de muncă a fost animat de do­rința vie a realizării și de­pășirii sarcinilor de plan. Toate propunerile făcute au izvorît din dorința oamenilor de a interveni cu aportul lor în procesul de producție pen­tru grăbirea lui, ca niște a­­devărați catalizatori, pentru realizarea sarcinilor de plan supuse dezbaterilor. O problemă spinoasă la Combinatul chimic Craiova, încă de la intrarea în func­țiune a primelor fabrici, a constituit-o disciplina. Din re­ferat a reieșit că în ultimul timp situația s-a îmbunătă­țit. In comparație cu primul trimestru, numărul avariilor a scăzut simțitor. Ținem să precizăm că atît timp cît se vorbește de avarii tehnice și se citează un număr de 1838 zile-au absențe nemo­tivate în timp de șapte luni, înseamnă că nu se poate vorbi de o îmbunătățire a discipli­nei. Credem că și discuțiile purtate în acest sens n-au fost suficiente. Ar trebui ca aceas­tă latură — disciplina în pro­ducție — să fie în viitor o preocupare permanentă a R. POPESCU (Continuare în pag. 3-a) DE CALITATE ȘI LA TERMEN cu Situîndu-se printre secțiile pondere în viața Sche­lei de extracție Craiova, secția construcții montate a obținut pe perioada de la în­ceputul anului și pînă în pre­zent însemnate realizări și de­pășiri la planul fizic de con­strucții și montaje. Acesta es­te rezultatul efortului comun depus de colectivul de munci­tori prin realizarea unor lu­crări de calitate și la terme­nul stabilit. Astfel, printre cele 25 de turle ridicate în a­­ceastă perioadă 10 au fost con­struite din materiale recupe­rabile, la care s-au obținut e­­conomii în valoare de 571.000 lei. De asemenea, importante economii au fost obținute prin recuperarea conductelor mon­tate de gaze și gaz lift. Aplicarea unor măsuri pri­vind ușurarea efortului fizic și mărirea productivității muncii au avut efectul scontat. Secția construcții montate a fost do­tată cu un excavator pentru săpat și astupat șanțuri. Un fapt concret privind eficiența acestui utilaj îl constituie cele 25 zile lucrate, în care s-au săpat 3960 mc, înlocuindu-se un număr de 40 muncitori ca­re au fost folosiți la alte lu­crări. Executarea lucrărilor de prim ordin în timpul minim a­fectat, aprovizionarea cu ma­terialele necesare, folosirea judicioasă a timpului de lu­cru, au constituit factorii e­­sențiali care au dus la scur­tarea termenelor de execuție, în această perioadă costul in­vestițiilor s-a redus cu 1.783.878 lei, iar prețul de cost a scăzut, obținîndu-se econo­mii de 70.000 lei. Echipele de mecanici și montori conduse de Scurtu Ni­­colae și Jinga Nicolae, cea de t­­iliști condusă de Șerban Va­sile sînt cele care depășesc lu­nă de lună sarcinile de plan. TRAIAN ROȘIANU, coresp. INTERVIUL NOSTRU . Toamna bate la ușă Animalele au adăposturi­­ corespunzătoare : în majoritatea unităților a­­gricole din regiunea noastră există condiții favorabile pen­tru creșterea diferitelor spe­cii de animale. Ținînd cont de acest lucru, cît și de fap­tul că din sectorul zootehnic se pot realiza venituri sporite, conducerile unităților agrico­le acordă, de la an la an, o atenție tot mai sporită acestui sector. Pentru a obține rezul­tatele scontate, pe lîngă o bună îngrijire și o hrană con­sistentă, animalelor trebuie să li se asigure și adăposturi co­respunzătoare. întrucît vara e pe sfîrșite și toamna cu zilele scurte și reci se apropie, am voit să vedem în ce stadiu se află construcțiile zooteh­nice în unitățile agricole din regiunea noastră. în acest scop am solicitat un interviu tovarășului GEORGE GRIGO­­RIU, șeful secției irigații și construcții a ARCAP Oltenia. — Ce măsuri au fost între­prinse pentru a se asigura animalelor condiții de adă­­postire corespunzătoare ? — In funcție de creșterea efectivelor de animale ale fie­cărei unități agricole, uniunile regională și raionale au între­prins un studiu sprijinind conducerile unităților în ve­derea reașezării planului de construcții. Astfel, în anul 1966, din planul de 223 lucrări, pînă acum au fost terminate 21 de obiective iar într-un stadiu avansat se găsesc 84. Au fost luate măsuri să fie terminate, lucrările începute din anul 1965, în lucru fiind un număr de încă 207 obiec­tive, în noile construcții vor fi adăpostite 26.000 capete bo­vine și 52.000 capete ovine. In ceea ce privește vechile con­strucții, s-a trecut la îmbună­tățirea condițiilor de cazare prin tăvănirea interioară, re­parații curente, precum și re­pararea padocurilor. în a­­ceastă acțiune au obținut rezultate bune raioanele Băilești, Calafat, Corabia, Vînju Mare și altele, care au acordat o mare importanță a­­cestei acțiuni. La indicațiile Uniunii Na­ționale sunt, în curs de intro­ducere grafice, în care sunt prevăzute lucrările necesare și termenele de execuție — în ce ritm s-au desfășu­rat construcțiile ? Care este actualul lor stadiu ? — In perioada care s-a scurs, ritmul construcțiilor a fost lent, determinat și de următoarele cauze : nu s-a acordat toată atenția cuve­nită din partea unor consilii de conducere ale cooperative­lor agricole ; lipsa materiale­lor de construcție și, in spe­cial a materialului lemnos; lipsa, în unele unități agri­cole, a fondurilor necesare. Stadiul actual al lucrărilor nu este mulțumitor. Există intr-adevăr, raioane unde preocuparea pentru construc­țiile zootehnice a fost meri­torie. Cu toate acestea, sunt ra­ioane unde construcțiilor zoo­­tehnice nu li se acordă încă atenția cuvenită­ în raionul Gorj, din cele patru grajduri planificate pentru animale de muncă, nu a­ fost început nici VIRGIL TĂTARU (Continuate in pag. 3 a) ANUL XXII NR. 6689 JOI 1 SEPTEMBRIE 1966 4 PAGINI 25 BANI BILANȚ ESTIVAL In zilele acestei veri, oamenii muncii din orașele și satele re­giunii Oltenia au avut prilejul să-și petreacă în mod folositor și plăcut timpul liber, participînd la numeroase acțiuni cultural-artis­­tice cu caracter estival. Un succint bilanț pe această te­­mă este pilduitor. Printre altele, trebuie consemnate organizarea a peste 1050 de serbări cîmpenești și a 200 de duminici cultural-spor­tive, antrenarea a 180 de comune din regiune la „Dialoguri pe ace­eași scenă“, realizarea unui ade­vărat record de spectatori (3.000.000) la cinematografe. In ultimele două luni, în regiune au fost organizate peste 600 de excursii colective, la care au participat 70.000 de turiști. Pe teme ale muncii cu filmul Dialog : Gorj-Hațeg La Tg. Jiu s-a desfășurat un schimb de experiență pe teme ale muncii cu filmul în­tre lucrătorii din unitățile cinematografice ale raionu­lui Gorj și raionului Hațeg, regiunea Hunedoara. Pe lîn­gă dezbaterea fructuoasă a unor probleme legate de munca cu filmul la sate, au avut loc cu acest prilej și manifestări model : un con­curs „Să învățăm din filme“ la Tg. Jiu, un lectorat pe marginea filmelor tehnice la întreprinderea mecanică Sa­­du, un medalion cinemato­grafic cu tema „Lumea eroi­lor lui Liviu Rebreanu evo­cată în cinematografie“ la Peștișani, un simpozion ci­nematografic la precum și o întîlnire Tismana, între spectatorii din Stănești și un grup de cineaști de la Stu­dioul „Ardina-film“. » Vizita în Grecia a tovarășului Ion Gheorghe Maurer Miercuri dimineață a părăsit Capitala, plecînd la președintele Consiliului Atena, de Miniștri al Republicii Socia­liste România, Ion Gheorghe Maurer, însoțit de ministrul a­­facerilor externe, Corneliu Mănescu, care, răspunzînd in­vitației primului ministru al Regatului Greciei, va face o vizită oficială în Grecia. împreună cu președintele Consiliului de Miniștri a ple­cat, de asemenea, Alexandru Bălăci, vicepreședinte al Co­mitetului de Stat pentru Cul­tură și Artă, precum și un grup de consilieri și experți. Pe aeroportul Băneasa erau prezenți tovarășii Gheorghe A­­postol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraș, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Iosif Banc, Petre Blajovici, Florian Dănă­­lache, Janos Fazekas, Constan­ța Crăciun, Gheorghe Gaston Marin, Roman Moldovan, mi­niștri. Au fost de față Spyros A­­damopoulos, însărcinatul cu a­­faceri ad-interim al Greciei la București și membri ai amba­sadei. (Agerpres) Sosirea la Atena ATENA 31. — Trimișii spe­ciali Agerpres, Gh. Secuiu și C. Alexandroaie, transmit­ miercuri la amiază delegația guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, a sosit în capitala Greciei, împreună cu președintele Con­siliului de Miniștri au sosit Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Alexandru Bălăci, vicepreședinte al Co­mitetului de Stat pentru Cultură și Artă, precum și un grup de consilieri și experți. Pe aeroportul Helenikon, pavoazat cu drapele de stat ale României și Greciei, oaspe­ții români au fost întîmpinați de Stephanos Stephanopoulos, primul ministru al Regatului Greciei, Ioannis Toumbas, mi­nistrul afacerilor externe, T. Rentis, ministrul adjunct de externe, A. Arghyropulo, am­basadorul Greciei la Bucu­rești, și de alte persoane ofi­ciale. în întîmpinare au venit, de asemenea, Mircea Bălănescu, ambasadorul Republicii So­cialiste România la Atena, membri ai ambasadei și agen­ției noastre economice. După prezentarea persoane­lor oficiale aflate pe aeroport, premierul român a primit ra­portul comandantului gărzii de onoare. Fanfara militară a intonat imnurile de stat ale României și Greciei. Premierul Ion Gheorghe Maurer, împreună cu primul ministru al Greciei, Stephanos Stephanopoulos, au trecut în revistă garda de onoare. Adresînd tovarășului Ion Gheorghe Maurer și celorlalți oaspeți români un cuvînt de bun sosit, premierul Stephanos Stephanopoulos a spus : „Cu mare plăcere vă asigur. Exce­lență, că vizita domniei voas­tre și a domnului ministru al afacerilor externe se va desfă­șura sub semnul celei mai mari bunăvoințe. Sîntem (Continuare în pag. 4-a) Mașina cu comandă electronică Zilele acestea, la Uzina constructoare de mașini agri­cole „7 Noiembrie“ Craiova a fost dat în exploatare un nou utilaj. E vorba de ma­șina de găurit prin coordo­nate, care a fost instalată în secția sculărie. Fiind un agregat complex și prevă­zută cu comandă electronică, această mașină permite exe­cutarea pieselor la un înalt nivel calitativ, cu precizia lu­crărilor de ordinul micro­nilor. Datorită aparatului cu care este dotată, mașina execută toate lucrările de profil nece­sare fabricării S.D.V.-urilor, avînd în același timp o pro­ductivitate cu mult sporită față de mașinile clasice de găurit. MATEI FLOREA, coresp. IN ZIARUL Folcloriști revistei „R­­ai muri" (pag. 2-a) Chibzuință în chel­tuirea fondurilor de investiții (pag. 2-a). Construcții obș­tești la sate (pag. 3-a) Autocritică formală și cîteva lipsuri de principiu (pag. 3-a) Lectură cine­getică sub sem­nul meditației­­ 1dSű Sibil Pe banda de 500.000 FRIGIDERUL „FRAM La nivelul celor mai severe norme de calitate montaj—frigiderul cu seria Agregatul realizat recent la I. M. Sadu — o treaptă importantă în perfecționarea frigiderului de uz casnic, în cursul lunii septembrie a.c. pe banda de montaj a în­treprinderii mecanice Sadu va intra frigiderul „Fraîn" cu se­ria 500.000. Semnificația acestui fapt sporește în dimensiuni dacă vom aminti că de la 10.500 frigidere fabricate în 1960, întreprinderea gorjeană pro­duce anul acesta 140.000 bu­căți, urmînd, potrivit preve­derilor cincinalului dezbătute recent de colectivul de mun­că al acesteia, să ajungă în 1970 la o producție anuală de 180.000 frigidere. Recent, cunoscutului frigider i s-a adus o seamă de îmbu­nătățiri constructive. Ing. Ra­du Socolovschi, șeful serviciu­lui laborator și ing. Dorin Staicu, directorul întreprinde­rii, ne-au relatat interesante a­­mănunte în acest sens. „Agregatului omologat — reți­nem precizarea făcută de șeful laboratorului — i s-au adus o seamă de îmbunătățiri care fa­vorizează fierberea soluției a­­moniacale și rectificarea vapo­rilor de amoniac, în urma pro­belor de tip. Institutul de pro­iectări și cercetări electroteh­nice București consemnează în buletinele emise că noul agre­gat al frigiderului „Fram" co­respunde celor mai severe norme internaționale de cali­tate. Echipat cu noul agregat, „Fram"-ul funcționează nor­mal la o temperatură de 32 grade C­ (temperatura came­rei). în medie, consumul de e­­nergie electrică se reduce cu 20 la sută, iar temperatura în cuvă (interiorul frigiderului) se îmbunătățește cu 2 grade C. Un alt avantaj pentru cumpă­rători constă și în aceea că, în stadiul actual, frigiderul nos­tru este și mai ușor". „Personal aș dori să asigur publicul cumpărător — ne-a declarat ing. D. Staicu — că frigiderele pe care le livrează întreprinderea noastră sînt e­­xecutate cu multă atenție. Au o durabilitate mare și pot funcționa normal 6 pînă la 10 ani, ba chiar și mai mult cu condiția să fie bine întreținute și utilizate rațional". X. LAGOS In parcul dinspre faleza Du­nării, un localnic In virstă se opun locului. Privi cu atenție rondul de flori aflat în față. Privirile i se încruntară. Din nebăgare de seamă, cineva, probabil vreun copil, călcase cu picioarele o floare... Bătrînul se aplecă ușor și se strădui să pună floricica în poziție verticală. Trebălui cu mîinile vreo cinci-șase minute, fărîmiță și mai bine pămîn­­tul din jur. Aruncă la coș două pietricele, descoperite întîmplător printre straturile de flori... Plecă apoi bodoc găsind ceva de neînțeles... Un fapt mărunt în aparen­ță. Plimbarea făcută la Cala­fat pe aleile minunatei faleze de pe malul Dunării oferă oricui multe posibilități de încîntare și satisfacție, mai ales în lunile iulie Vara, sau august, orașul este foarte frumos... Peste tot locul în­tâlnești curățenia, spiritul gos­podăresc, gustul pentru fru­musețe. In plus de aceasta, întâlnești localnici, ca bă­trînul arătat mai sus, cu o ati­tudine nouă, plină de grijă față de bunul public. Această atitudine ce caracterizează pe toți cetățenii Calafatului poate fi o lecție plină de învăță­tură pentru unii din alte orașe, care neglijează uneori cele mai elementare noțiuni de cim­­ilizație. Tot la Calafat mai întâlnești insă și un alt aspect. Natura lui nu te bucură de astă dată Mai de­grabă te întristează pînă la decepție. Să zicem că vrei, ca și mine, să servești o prăjitură. Firesc e să bei și un suc. Unde să le găsești ? Aaa, uite colo „COFETĂRIA pe colț, vizavi de Casa raio­nală de cultură... — Vă rog frumos, un suc rece ! — N-avem !... răspunde prom­pt vînzătoarea. — De ce ? — Pentru că... la noi nu e suc. Nu l-am mai văzut de multă vreme la culoare. — Dați-mi o baclava, o sava­rină sau o prăjitură cu frișcăr — iertați-ne, dar in afară de ce se vede... n-avem... N-avem altceva... Mă uit în jur, decepționat. Mă năpădește dezgustul. O unitate prost gospodărită și la fel de prost aprovizionată. Și închipuiți-vă că e singura co­fetărie în tot Calafatul. Păcat de frumusețea orașului t Pete mari pun pe ea cei care au in sarcina lor rezolvarea proble­melor de alimentație publică. Oare, ei nu aud, nu văd ni­mic ?... M. STANESCU

Next