Inainte, august 1967 (Anul 24, nr. 6973-6997)
1967-08-01 / nr. 6973
Y A in paga llla: CRONICA ECONOMICA Solemnitatea înmînării unor ordine și medalii Duminică dimineața, a avut loc la Sfatul popular regional Oltenia solemnitatea luminării unor ordine și medalii conferite de Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România cu prilejul Zilei constructorului. La solemnitate au participat numeroși constructori și proiectanți. Au luat parte tov: Gheorghe Paloș — președinte, Gabriel Ciupagea — vicepreședinte, Petre Poroineanu — secretar — al Comitetului executiv al Sfatului popular regional și Petre Gigea, președinte al Comitetului executiv al Sfatului popular al orașului Craiova. Printre constructorii distinși cu Ordinul Muncii clasa a III-a se numără ing. Enăchescu G. Ion, maistrul Molnar I. Ghexa, șeful de echipă Anca J. Constantin, șeful de brigadă Lila D. Constantin, șeful de șantier Safta S. Constantin și alții. Un număr de 17 constructori au primit Medalia Muncii. Tov. Gheorghe Paloș, în numele biroului Comitetului regional de partid și al comitetului executiv al Statului popular regional, a felicitat cordial pe cei distinși și le-a urat succese tot mai mari in realizarea sarcinilor de plan pe anul 1967. In numele celor decorați au luat cuvintul ing. D. Iordache, L. Demeter și Al. Blejan care au mulțumit pentru înaltele distincții acordate. Vorbitorii și-au exprimat recunoștința față de partid și guvern și s-au angajat să-și sporească eforturile în îmbunătățirea activității de construcții, să obțină rezultate de seamă în îndeplinirea planului de investiții în cel de al doilea an al cincinalului. La D.R.T.A. Oltenia Cum se asigură îmbunătățirea stării tehnice a autovehiculelor ? Se știe că orice autovehicul, pentru a i se prelungi „longevitatea“, după un anumit număr de km parcurși trebuie să intre în revizie tehnică ori reparație capitală. Pentru a vedea, însă, cum se face planificarea executării acestora, nu este lipsit de interes să prezentăm succint volumul staționărilor din cursul primului semestru al anului. Astfel, din totalul de 589.051 autovehicule-zile inventar s-au realizat 384.681 autovehicule-zile, ceea ce înseamnă că indicele de utilizare a parcului a fost de 65,3 la sută. Acesta este net superior celui înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, dar cu 0,3 la sută mai mic decît cel planificat pentru 1967. După cum s-a dovedit, nerealizarea integrală a indicelui de utilizare este în strînsă legătură cu faptul că la autobasculante au fost multe imobilizări, în special în primele două luni ale anului, generate de condițiile grele de lucru în șantiere, precum și de slaba pregătire a personalului de bord și de lipsa pieselor de schimb. De altfel, din totalul staționărilor de 204.370 autovehicule-zile, peste 120.000 se datoresc reparațiilor curente, reviziilor tehnice și reparațiilor capitale. In cadrul D.R.T.A., precum și la autobuze și autocoloane, există normative riguroase care reglementează planificarea executării reviziilor tehnice. Se are în vedere, în primul rînd, parcursul efectuat de fiecare autovehicul, acesta fiind urmărit „pas cu pas“ pe baza unui grafic minuțios întocmit și absolut obligatoriu de respectat atunci cînd se ajunge la termenul scadent. Cu toate că acest lucru se presupune că este îndeobște cunoscut, mai sunt locuri unde, fie din cauza pregătirii profesionale necorespunzătoare, fie a neglijenței, reviziile tehnice nu se execută la timp și de bună calitate. Este cazul autobazelor Strehaia (autocoloana Motru), Caracal (autocoloana Stoenești), Tg.Jiu (autocoloana Rovinari) etc. Executarea în bune condiții a reviziilor tehnice duce în mod nemijlocit la reducerea timpului de staționare, și deci la prelungirea duratei de funcționare, contribuind astfel la realizarea sarcinilor de transport și reducerea suilkii de cost. De asemenea, trebuie arătat p mare importantă pentru îmbunătățirea și tehnice a parcului de autovehicule o au reparațiile capitale. Executarea acestora se face în zece întreprinderi de reparații auto din țară, conform unui plan anual, defalcat pe trimestre și luni. De regulă, introducerea în R. K. se face o dată cu îndeplinirea normelor de parcurs. Sunt, însă, și excepții. Astfel, în primul semestru, din cele 1047 autovehicule trimise pentru reparații capitale, o parte, mai ales autobasculante care au lucrat în condiții grele de șantier, au fost cu norma neîndeplinită. Totodată, unele comisii tehnice din autobaze (Tr.-Severin, Strehaia, Caracal etc), nu verifică starea tehnică a autovehiculelor la introducerea în R. K., acestea fiind trimise întreprinderilor reparatoare cu lipsuri ori substituiri de piese, fapt ce atrage după sine aplicarea de penalizări și, implicit, cheltuieli suplimentare la prețul de cost. 1 S. CUCUI (Continuare în pag. a III-a). AVEM NEVOIE DE UTILAJE „DECORATIVE“ ? La sfîrșitul primului semestru, în întreprinderile regiunii se aflau mijloace fixe nefolosite în valoare de 742 milioane lei. Care sînt cauzele acestei situații ? Echipate, an de an, cu noi utilaje, modernizîndu-și zestrea tehnică, aliniindu-o ultimelor cuceriri pe plan mondial — la nivelul de exigență al actualei etape de dezvoltare a industriei noastre — întreprinderile regiunii desfășoară o susținută campanie pentru folosirea la maximum a capacităților productive p rntru a smulge mașinilor întregul lor randament, transformîndu-l în produse, în valori materiale mereu mai mari. Cu atît mai stridente apar, pe fondul acestor succese, cazurile în care mașini, utilaje și aparate prețioase zac în uitare, nefolosite, roase de rugina neiertătoare timpului. Intr-o serie de întreprinderi ale a regiunii stau încă depozitate — magazii super-aglomerate sau, uneori, sub cerul liber, la voia intemperiilor — utilaje care nu produc, utilaje de preț în care s-au înmagazinat energie, inteligență, spirit inventiv și — în ultimă instanță — bani. La 30 iunie a.c., în regiune s-au înregistrat mijloace fixe nefolosite în valoare de 742 milioane lei. Niște „argumente“ ridicate la scara faptelor La Combinatul chimic din Craiova se aflau cu puțin timp în urmă, utilaje disponibile a căror valoare atingea suma de 16 milioane lei. Abia în ultima vreme, conducerea combinatului a luat măsuri de valorificare a unor utilaje și de casare a altora (deși gradul de uzură era, uneori, foarte scăzut). Așa cum arată situațiile statistice ale Băncii de investiții la 31 iulie, s-au înregistrat utilaje disponibile în valoare de 10.486.000 lei. O unitate tînără, care nu lucrează încă la parametrii proiectați, poartă deja o astfel de povară grea, de care — faptele o arată — conducerea nu-i prea convinsă că ar trebui să scape. După părerea tov. ing. Dan Pîrvulescu, șeful serviciului investiții, „la scara valorilor acestui combinat, irosirea cîtorva milioane de lei în utilaje disponibile e un fleac“. Ca argument suprem, același tovarăș ne-a relatat, cu lux de amănunte, faptul că „însuși ministerul nu-și strînge punga, cînd e vorba de utilaje“ și că „tocmai din imperativul respectării termenelor de punere în funcțiune a unor capacități, s-a dat aprobare pentru dotări duble de utilaje, știindu-se bine că multe din ele vor rămîne cliente pe viață ale magaziilor". Ridicate la valoarea faptelor, „argumentele“ de mai sus certifică sensurile a două practici nesănătoase în materie de investiții și de dotare tehnico-materială: serviciul de investiții central este, se pare, cît se poate de generos cînd e vorba să deschidă baierele pungii, iar forul tutelar din Ministerul Industriei Chimice își creează o „portiță de ieșire“ din eventuale impasuri, legalizînd risipa. E dreptă, uneori, supraabundența de utilaje se datorează și capriciilor proiectantului, care schimbă exasperant de mult — și de des — soluțiile de proiectare. „Recordul“ îl deține, de regulă, IPROCHIMBucurești. Un exemplu : la un foarte scurt interval după trimiterea soluției de proiectare — pe baza căreia conducerea combinatului a primit utilajele necesare — proiectantul și-a schimbat radical intențiile. Urmarea , la secția butanul au rămas disponibile, sortite „din fașă“ să devină utilaje „decorative“, fără niciun folos, un răcitor pentru faza all-a, 4 schimbătoare de căldură și o coloană de crotonizare. De patru ani și mai bine, aceste utilaje — achiziționate din import — nu reușesc să amintească cuiva că au costat statul nostru suma de 2.806.961 lei. Cercetînd cauzele pentru care un număr de 259 titluri de utilaje nu-și găsesc folosința în producția combinatului, se desprind și alte situații, cel puțin anacronice. Un uscător de oxigen 0 K 600, de exemplu, stă de 32 de luni în curtea combinatului — și nu la locul care i s-a destinat în hale — pentru că fabrica nu lucrează încă la capacitatea proiectată. Tot așa, elementul de ambalare a ureei, proiectat de IPRAN, a suferit modificai costisitoare, pe parcursul cărora a devenit inapt pentru producție. Un compresor B2S de azot a fost adus din import cu defecțiuni și stă degeaba, etichetat cu titlul : „avariat în termenul de garanție“. De 42 de luni, un bunker uriaș de la secția de catalizatori anorganici așteaptă ca specialiștii să se hotărască dacă sunt sau nu interesați să producă asemenea catalizatori cu ajutorul instalației de minereu deservită de acest compresor. Aceeași situație în ceea ce privește instalația de regenerare a uleiului de avion pentru compresor, deoarece, la puțin timp după livrarea sa, specialiștii s-au gîndit că ar fi bine să asimileze un alt ulei. In timp ce aceste utilaje nu-și află utilizarea cuvenită, sume importante din fondurile întreprinderii se irosesc pe amortismente, dezvăluind o vădită lipsă de grijă pentru soarta dotării tehnice, în loc să ia măsuri corespunzătoare de redresare a situației, să insiste ca ministerul găsească posibilitățile resă distribuirii utilajelor amintite în alte unități sau în alte sectoare ale producției, go:, odarii acestor bunuri de mare valoare produc „argumente“ de felul acelora pe care le-am reprodus la începutul acestui capitol. N-ar trebui ca cineva — totuși — să ia niște măsuri ?... Cum achiziționăm utilaje din import ? Am insistat asupra stării de lucruri de la Combinatul chimic, pentru că exemplele întîlnite aici ni s-au părut semnificative, ilustrînd o situație ce există, din păcate, în destule alte întreprinderi. La „Electroputere", 63 de mașini (majoritatea provenind din import, din 10 țări) se află în aceeași stare de părăsire. Garnituri de utilaje așteaptă, de luni și ani, clipa inaugurării unei noi unități de producție, pentru a veni, astfel, și timpul lor. De ce a trebuit, de pildă, ca un strung-revolver să fie „reținut" aici din 1963 — să mai fie și de azi înainșite — pînă la termenul. AL. FIRESCU Continuare în pag. a III-a) Pe întimnul cîmp din fața depozitului central al Combinatului chimic Craiova duc o existență sedentară multe dintre cele peste 250 de utilaje considerate drept „disponibile“, acoperite de iarba cimpului ți de uitarea gospodarilor combinatului. Obiectivul aparatului fotografic s-a oprit asupra unui singur exemplu : o uriașă coloană de crotonizare. Preferințele care au determinat o asemenea alegere sunt îndreptățite : această coloană a fost importată din străinătate, costă o sumă mare și a fost în stare de... o singură performanță , de 5 ani, stă în aceeași poziție în care o vedeți în clișeul nostru. Oare n-ar fi timpul ca specialiștii combinatului să-și schimbe - la rîndu-le - „poziția“ față de astfel de utilaje de preț ? E ACCENTE Răspunsuri și răspunderi Mai întîi un film de scurt metraj, în numai două secvențe. PARIMO TEMPO : în ziua de 26 iulie, ora 5:38, pe peronul Gării de Nord, cu două minute înaintea pornirii trenului accelerat 103, apare în fața vagonului cu direcția Craiova un bătrînel grăbit, abia trăgîndu-și răsuflarea. După înfățișare - țăran. Obrajii arși de soare, bine arați, pe care poți descifra o adevărată hartă a intemperiilor naturii și ale vieții. Omul se oprește în fața conductorului și-l întreabă nehotărît . Tovarășe, am bilet de personal, se poate să plătesc în tren diferența pentru accelerat ? Uniforma albastră îi răspunde cu o inimă zîmbitoare : Da, moșule, se poate, urcă repede ca pierzi trenul... Bătrînul urca, se așează într-un compartiment, scoate o batistă enormă și își șterge fața transpirată. S-a liniștit și moțăie de torope ah arșiței în așteptarea conductorului. SECUNDO TEMPO . După vreo jumătate de ora feroviarul deschide cu un gest decis ușa compartimentului. Ei, moșule, și acuma scoate banii ! Iți fac proces-verbal de contravenție și mătăsuță îmi dai 45 de lei... Nu i-a venit să creadă urechilor nu numai bătrînului, dar nici nouă, vecinii săi de compartiment, care întîmplător asistaserăm la secvența precedentă. - Bine întreabă nedumerit moșul - dar n-am călcat legea, păcatele mele, doar te întrebai pe peron dacă se poate sa plătesc diferența în tren și-mi răspunse și că da... întocmai, moșule ! Numai că nu m-ai întrebat și cît o să plătești în tren... - Păi era limpede ca bună ziua - intervine un călător - că omul te-a întrebat despre plata diferenței legale, a sumei pe care ar fi plătit-o, dacă ar fi avut timp, la casieria gării. De ce nu i-ai dat un răspuns complet, indicîndu-i și suma ? - Nimic nu-i limpede, dom’le ! - răspunde ritos uniforma albastră. Dacă m-ar fi întrebat mai mult, i-aș fi răspuns mai mult. Și la urma, urmelor, ce te bagi dumneata ? Datorită protestelor indignate ale calatorilor, bătrînul ,,s-a ales“ numai cu „sancțiunea“ de a fi dat jos la Roșiorii de Vede. L-am privit de la fereastra vagonului, în timp ce trenul se îndepărta. Avea în priviri o uriașă nedumerire. ...Monotona tamburina a roților de tren e o expresivă muzică de fundal pentru reflecții. Faptul petrecut adineauri pare minuscul, dar nu se desprinde în ruptul capului de pe retina conștiinței. Oare nu cumva are dreptate ceferistul ? I se poate reproșa ceva, de vreme ce el a răspuns exact la întrebare ? Da, hotărît da ! I se poate reproșa tocmai că răspunsul n-a fost exact. Un răspuns exact țintește în toate implicațiile întrebării. Un răspuns exact nu se limitează la un da sau nu, atunci cînd acestea ascund în spatele lor și altceva decît simpla afirmație sau negație. Un răspuns exact cuprinde o anume încărcătură de răspundere. Fiecare răspuns este echivalent cu o răspundere. Mai mare sau mai mică, mai importantă sau mai puțin importantă. Căci, în clipa cînd răspunzi unui om la o întrebare, determini, poate fără voia ta, o hotărîre. VICTOR BIRLADEANU In pag. a IV-a Reuniunea mișcărilor de eliberare din Africa Comunicatul consfătuirii de la Ramsar IN PAGINA A ll-A * CARNET * M l ION TUCULESCU r/'iiiiimiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiniimiininiiiuiiiiiiiiiimiiiiimiiiiiiiiiiiniiiMiiiiiiniiiitiiniiiniiiiimiiiiiiiiiniiiiiiniiiiiiiiiînniiiiiimiiiiinitlliiiiiiiimnimiiimmiimnimiimiimiiiiiiiimirmiimiiiimiiu CARNE1 DE CAMPANIE Iresă de irosire a recoltei: decalajul dintre recoltat și treierat După cum am mai relatat în ziarul nostru, ritmul recoltatului în săptămâna precedentă s-a intensificat simțitor în întreaga regiune. Recoltatul trebuie însă urmat imediat de treierat, nncit cerealele să ajungă în întregime in cîmp în hambare. In raionul Corabia, la cîteva zile după terminarea Eficostatului a luat sfîrșit și treieratul. In prezent, întreaga recoltă se află depozitată în magazii. Acolo unde munca este bine organizată, incit paralel cu recoltatul se desfășoară din plin și treieratul, decalajul între aceste două lucrări este aproape neînsemnat. Astfel, decalajul între recoltat și treierat reprezintă 0,50 la sută in raionul Băilești și 1,8 la sută în raionul Caracal. Așa ar fi normal să se petreacă lucrurile în toate raioanele. Care este de fapt situația ? Datorită faptului că ariile au fost organizate cu întîrziere, că nu s-a acordat atenția cuvenită folosirii batozelor și combinelor cu întreaga capacitate (este vorba de combinele care au fost folosite la treieratul staționar), în multe raioane s-a creat un decalaj îngrijorător între recoltat și treierat. Astfel, zilele trecute acest decalaj reprezenta nu mai puțin de 39 procente în raionul Gilort, 38 procente în raionul Oltețu, 37 procente în raionul Filiași, cite 27 procente in raioanele Balș și Strehaia, 26 procente în raionul Vînju-Mare, 25 procente în raionul Craiova, 21 procente în raionul Gorj etc. Existența unui asemenea decalaj face ca ritmul treieratului să fie in multe raioane și unități cu totul nesatisfăcător. Potrivit ultimei situații operative primită la Consiliul agricol regional, față de suprafața recoltată, păioasele au fost treierate de pe 98,5 la sută în raionul Băilești, 97,2 la sută în raionul Caracal, 90,7 la sută în raionul Calafat, 87,6 la sută în comunele subordonate orașului Craiova, 70,3 la sută în raionul Craiova, 68,4 la sută în raionul Vînju-Mare, 61 la sută în raionul Balș, 60,4 la sută în raionul Gorj, 57,8 la sută în raionul Tr.-Severin, 53,7 la sută în raionul Filiași, 45,4 la sută în raionul Strehaia, 44,3 la sută în raionul Oltețu, 38,8 la sută în raionul Gilort. Ținînd seama că pe întreaga regiune păioasele au fost treierate de pe 78.8 la sută din suprafața recoltată, înseamnă că raioanele Craiova, Vînju-Mare, Balș, Gorj, Tr.-Severin, Strehaia, Oltețu, Gilort, Filiași, sunt sub media realizată pe regiune. Unii tovarăși cu munci de răspundere înclină să creadă că pentru evitarea pierderilor este în primul rînd necesară terminarea grabnică a recoltatului. Evident, o asemenea necesitate constituie imperativul zilei. Faptele dovedesc însă că dacă recoltezi și lași cerealele pe cîmp fără a le treiera cît mai repede posibil pericolul pierderilor se accentuează. Dăunătorii animali precum și intemperiile pot cauza mari pierderi de recoltă. De aceea nu trebuie să avem liniște pînă ce întreaga recoltă a fost treierată și depozitată la loc sigur. LEGENDA Alb: 100% Hașurat simplu : 87,6-98 5% Hașurat dublu: 60,4-70,3% Gri: 38,8-57,8 cuner cotita Azi: Meci internațional la Craiova Azi, pe stadionul Tineretului, cu începere de la orele 18, UNIVERSITATEA Craiova va întîlni formația olandeză LITARDIA. Suporterii echipei craiovene au deci prilejul să urmărească la lucru echipa lor favorită, cu puțin timp înaintea reluării campionatului, în probe de rodaj Montorii șantierului Energomontaj din cadrul I.S.C.I.-C.E.T. Craiova au terminat ieri toate probele mecanice și electrice la cazanul 7 A și au trecut imediat la efectuarea probelor la cazanul 7 B. Tot ieri s-au pornit probele de rodaj de 24 de ore la acest ultim cazan. Cele două cazane vor deservi grupul I de 345 MW. De remarcat este faptul că lucrările la cele două cazane s-au înscris în graficul de punere în funcțiune datorită unor inițiative ale colectivului de muncă dintre care amintim : specializarea brigăzilor pe operații, pozarea cablelor în fascicole, preansamblarea la sol a subansamblelor mari etc. La cazanele 8 A și 8 B care vor deservi cel de-al doilea grup de 345 MW., lucrările sunt de asemenea avansate efectuîndu-se prezent operații de completări și finisări. ffl Complex medical In comuna Tina, din raionul Oltețu a început construcția unui complex medical modern care va cuprinde : cabinete de consultații pentru adulți și copii, staționar, casă de naștere, trei încăperi pentru farmacie și locuințe pentru medici. Pînă în prezent, s-a turnat fundația și se lucrează la elevație, în acest scop s-au confecționat, pe plan local, o mare cantitate de cărămizi, borduri și s-au procurat diferite materiale necesare construcției. Acest complex urmează să fie dat în funcțiune în anul 1968. RADULESCU IULIAN, coresp. La noua fabrică de pîine din Craiova Conducerea Trustului regional de panificație ne-a comunicat că la noua fabrică de pîine din Craiova au început ieri, înainte de prerecepția provizorie, probele în sarcină la linia întîi de fabricație, iar la celelalte două linii, probele mecanice. Este prevăzut ca în prima decadă a lunii august, linia întîi să funcționeze patru ore pe zi (o producție de trei-patru tone), iar punea care va întruni normele de calitate va fi pusă în vînzare. Policlinica din Tr.-Severin în faza finală de construcție La Tr.-Severin se apropie de sfîrșit construcția uneia din cele mai mari și moderne policlinici din regiunea Oltenia. In prezent, sînt executate finisajele interioare și exterioare în proporție de 90 la sută, fixîndu-se faianța și vopsindu-se tîmplăria. Noua policlinică din Tr.Severin, cu parter și două etaje, va asigura anual un număr de 600.000 consultații. C. BIENCA coresp. JIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIlllllMimmiMliiiimmiHiMiiMimMimi