Inainte, ianuarie 1968 (Anul 25, nr. 7103-7127)
1968-01-03 / nr. 7103
Cuvântarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al G.G. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat, rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăși și prieteni. Cetățeni ai Republicii Socialiste România, încheiem încă un an de muncă rodnică, de creație avîntată pentru ridicarea edificiului luminos al socialismului pe pămîntul României. Anul 1967 a fost pentru poporul român un an de mari victorii în toate domeniile vieții sociale , îndeplinindu-se cu succes prevederile planului de stat, forțele de producție ale țării au continuat să sporească, economia națională s-a dezvoltat în ritm susținut, au fost obținute noi realizări remarcabile în știință, cultură și artă, în înflorirea multilaterală a societății noastre socialiste. Toate acestea au creat condiții pentru adoptarea în cursul anului care a trecut a unor noi și importante măsuri pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii de la orașe și sate. Sărbătorind două decenii de la instaurarea republicii — împlinirea uneia din cele mai arzătoare aspirații ale forțelor progresiste din istoria modernă a României — poporul a făcut bilanțul epocii glorioase a socialismului. Mîndru de ceea ce a înfăptuit cu mintea și cu brațele sale, el privește înainte cu optimism, scrutează cu încredere și entuziasm ziua de mîine, și mai măreață, a patriei noastre socialiste. Conferința Națională a Partidului Comunist Român a pus în fața tuturor cetățenilor sarcini de cea mai mare însemnătate pentru progresul orînduirii socialiste, a deschis noi orizonturi operei de construcție socială ce se înfăptuiește în țara noastră. Concretizînd unele din măsurile preconizate de Conferință, Marea Adunare Națională — forul suprem al țării — a adoptat o serie de legi a căror aplicare va exercita o influență deosebit de pozitivă asupra mersului înainte al economiei și culturii țării, va contribui la dezvoltarea și perfecționarea continuă a democrației noastre socialiste. Sîntem convinși că în anul care vine clasa muncitoare, țărănimea, intelectualitatea, toți oamenii muncii, fără deosebire de naționalitate, își vor consacra energia și forța creatoare realizării sarcinilor mărețe trasate de Conferința Națională, cauzei socialismului în patria noastră, îmbunătățirii continue a vieții materiale și spirituale a întregului popor, asigurării prosperității țării, viitorului fericit al națiunii noastre socialiste. Anul care a trecut a marcat, de asemenea, noi victorii în lupta forțelor înaintate ale omenirii contemporane pentru socialism, pentru progres social și pace. In același timp, viața internațională a cunoscut noi acte agresive ale imperialismului: continuarea și intensificarea războiului din Vietnam, conflictul militar din Orientul Apropiat, alte focare de încordare și primejdie pentru pacea popoarelor. Pătrunsă de spirit de răspundere față de interesele majore ale omenirii, România a desfășurat în cursul anului 1967 o intensă activitate politică internațională ; ea și-a adus din plin contribuția la lupta împotriva politicii agresive a cercurilor imperialiste, pentru apărarea păcii, pentru promovarea principiilor de încredere și colaborare între popoare, pentru egalitate în drepturi și respect față de independența și suveranitatea fiecărei țări, față de dreptul fiecărei națiuni de a urma nestînjenită calea de dezvoltare pe care o dorește. Partidul și guvernul, întregul popor român vor milita și în viitor, din toate puterile, pentru înfăptuirea obiectivelor fundamentale ale politicii noastre externe : întărirea prieteniei și colaborării frățești cu toate țările socialiste, dezvoltarea colaborării și cooperării internaționale cu toate statele, indiferent de orînduirea socială, consolidarea unității mișcării comuniste și muncitorești internaționale — de care depinde forța și coeziunea întregului front antiimperialist. In eforturile pe care le depunem sîntem animați de convingerea că forțele socialismului, democrației și progresului social vor obține noi succese în lupta împotriva imperialismului, a reacțiunii, pentru încetarea războiului din Vietnam, pentru restabilirea păcii în Orientul Apropiat, pentru apărarea păcii în lume. Ingăduiți-mi, dragi tovarăși, cu prilejul Anului Nou, să vă felicit călduros în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat și al guvernului și să vă urez din toată inima, dumneavoastră , muncitorilor, țăranilor, intelectualilor, tuturor cetățenilor Republicii Socialiste România, noi succese în activitatea socială și în viața personală, sănătate, satisfacții și bucurii depline, înfăptuirea tuturor năzuințelor de mai bine. Să ridicăm paharul pentru prosperitatea patriei, pentru bunăstarea și fericirea poporului român, pentru Partidul Comunist — conducătorul încercat al națiunii noastre socialiste — pentru socialism, pentru pace și prietenie între popoare ! La mulți ani ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXV Nr. 7103 MIERCURI 3 IANUARIE 1968 4 PAGINI 25 BANI eummuimmmiimmmmmmmmimHj 1 • 1 | Actualitatea 1 I internațională | | In pag. a IV-a | 1 | j iimmimmmimimmmiimmimmimi Tovarășul Nicolae Ceaușescu a plecat într-o vizită de prietenie în R.S.F. Iugoslavia Marți, 2 ianuarie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, și Niculescu-Mizil, membru Paul al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., a plecat în R.S.F. Iugoslavia, unde, la invitația tovarășului Iosip Broz Tito, președintele R.S.F. Iugoslavia și președinte al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, va face o scurtă vizită de prietenie. La gara Băneasa erau prezenți tovarășii Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraș, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Ilie Verdeț, membri și membri supleanți ai Comitetului Executiv, secretari ai C.C. al P.C.R., vicepreședinți ai Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri, membri ai C.C. al P.C.R. și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești. (Agerpres). OAMENI LA DATORIE In noaptea de Revelion, mii de oameni au ridicat paharul plini de voioșie și speranță — semn al împlinirilor și bunăstării — urîndu-și „La mulți ani“ și dorindu-și în continuare sănătate, clipe de viață fericită, de noi împliniri. Pe mulți, clipa cînd 1967 a predat ștafeta lui 1968 i-a găsit la datorie, întrucît resoartele respective, domeniile de activitate în care lucrau făcea necesară prezența lor la locul de muncă și în cea mai „lungă“ noapte a oricărui an. Am făcut cunoștință cu cîțiva dintre cei pentru care Revelionul s-a contopit cu datoria și fără a căror prezență la locul de muncă organismul social n-ar fi putut funcționa regulat, conform legilor și cerințelor sale permanente. La maternitatea din Craiova, medicii Elena Popescu II și Radu Cuciureanu n-au avut satisfacția ridicării unui pahar de șampanie în cinstea noului an, în schimb, au avut alte satisfacții care, puse în balanță cu clipele de petrecere în tovărășia unor prieteni la un pahar cu vin, atîrnă de multe ori mai mult. Ce s-ar fi întimplat fără prezența lor la datorie ? Fără doar și poate, multe vieți ar fi fost în pericol. 17 internări, șapte nașteri și șapte urgențe au făcut necesară intervenția celor doi medici. N-au lipsit nici cazurile deosebite. O tînără de 18 ani — Lucia Niculescu — a născut o fetiță în greutate mare, fapt ce a dat mult de lucru celor doi medici. La fel s-a intîmplat și cu Stanca Alexandru, care a adus în familie al patrulea copil — un băiețel. Cele mai mari emoții le-au dat medicilor cazul Alexandrinei Merfu, care născut un copil cu asfixie alabastră. A fost nevoie de multă atenție, de reanimare chiar, dar copilul a fost salvat. Oricum, merită să sacrifici o noapte de petrecere, fie ea și de Revelion, pentru a salva viața celor din jur. La poștă, telegraful a transmis toată noaptea. Mesaje, felicitări, urări de mai bine erau înscrise pe bandă cu sutele. Telegrafiștii Silvia Pîrvu, Vasile Urucu, Olimpia Ciurezu și Angela Cojocaru erau la post. „la post era și factorul poștal Dumitru Uliu care, toată noaptea de Revelion a bătut străzile Craiovei, ducînd mesaje la domiciliul destinatarilor. O noapte „albă“ au făcut, la datorie, și telefonistele Maria Angelescu, Ecaterina Opriceanu, Milanca Blajovici, Nicoleta Turcu, Constanța Zbrancă, Gertruda Thorverter, împreună cu supraveghetoarea Florentina Ștefan. Fără telegarfiști sau telefoniste, felicitările sau urările de Revelion n-ar fi ajuns la distanțe de sute de kilometri în mod rapid. Meritând stima și considerația noastră, a tuturor acelora care am petrecut Revelionul la un pahar cu vin, cei care au făcut de veghe în noaptea cea mai „lungă“, noaptea predării ștafetei de către 1967 lui 1968, pentru ca întreg organismul social să funcționeze perfect, le adresăm prin intermediul ziarului tradiționala urare ,,La mulți ani“, multă sănătate și fericire personală. V. CIRJALIU în pag. a IlI-a: Satul contemporan la începutul anului 1968 Cînd noul an anmugurit în ram.. Noul an a nmugurit in ram, intrînd în timp cu noi, în cel de-al treilea deceniu al Republicii. L-am întimpinat cu inimi primitoare, cu urarea glasului și cu sfichiuitul de bice, cu zuruitul buhaiului, cu „tac-tacul“ căpriței tradiționale, cu semnul din priviri și cu jerbele artificiilor, cu pocalele ridicate a închinăciune și cu gindul avintat în zbor, spre este vom avea de împlinit de aci înainte. In limpezimea albastră a nopții de Ajun, in fiecare fereastră — la oraș și la sat — rîdea fericirea, iar în inimile oamenilor adunați la petrecerea după datină a revelionului, băteau spicuri de stea. La multe dintre aceste petreceri minunate de revelion, am fost martor și eu, reporterul, mergînd — tot după datină — sub ninsorile de omăt ale Rîncăei și sub ninsorile de confeti colorate din toate locurile oltenești, cu urarea semenă cu „Leruitorul“ din străbuni . Am venit și noi odată La mulți ani cu sănătate... Am venit și noi odată, să Inserăm în cronica bucuriilor și pe acestea ale începutului de an 1968... în La Porțile de Fier, în locurile care oamenii sudează parcă înălțimile munților cu întreg cuprinsul bolții albastre, flăcăii în bluze albastre au urat pentru soarele inimii și soarele piscurilor cu care intră glorioși în deceniul trei al Republicii. Zece dintre cei care înfrîng apele bătrîne și supun munții, au venit cu plugul „din amonte în aval“ și au urat la batardou pentru faptele fețifrumoșilor de azi, care despică — asemenea Iorgovanului din poveste — căi de lumină în stîncă. Au venit cu plugul, tare-n brâzdare, bun de tăiat matcă-n stei, au învîrtit bice cu sfîrcuri vii de volți, au învîrtit zilnici de ape adînci, au pornit buhaiul cu graiul ca al trenului tras prin noile tunele și au urat din piepturi de betoane : „Dunăre, apă bătrînă Tu, Carpat, vatră străbună Și tu, Țară, mamă bună, La cumpăna clipelor Cînd An Nou se-arată-n zbor, Ceata mea de Plugușor Cu cinci mii de urători Surpă bolțile de cer Strigînd de la Porți de Fier : Tu, popor din țara toată Braț voinic, minte-ncordată Să știi că rodul de lapte Pîrguit în “67 Numai bun va fi — și copt De cules în 68 . Că o să deschidem, încă, Drumuri noi prin stîncă-adîncă, Și-o să facem peste valmași de beton și metal Inaintînd peste creste Ca Novacul din poveste Și sădind încă o gradină De putere și lumină Cum spune cuvîntul lui, Cuvîntul partidului Și cum scrie-n cartea mare, Cartea țării, arzătoare Și cu file de văpăi Chiuiți cu foc, flăcăi î... Și flăcăii — mii la număr — au chiuit în noaptea de revelion, ca într-un cint nestemat, ca într-un imn uriaș către viitorul profilat pe acest imens șantier al patriei. Cînd maestrul bucătar Oprea Petroianu a apărut în pragul ușii, sutele de invitați la petrecerea de revelion de la „Electroputere“ au izbucnit în aplauze , cînd orchestra își termina un cintec de alean sau un dans viu învîrtit, invitații aplaudau fără contenire ; cînd plugarii au intrat în sală cu plugul tras de căluți iuți și nărăvași, crescuți cu volți și fapte, invitații au aplaudat din toată inima. Fiecare a ținut să arate cit de mulțumit este de organizarea ireproșabilă a revelionului. La masa de revelion au luat parte conducătorii întreprinderii, care —■ prin cuvîntul inginerului Alexandru Heinrich, directorul general al uzinei — au arătat întreaga prețuire pentru minunatul efort de un an al oamenilor acestei cetăți a luminii. Oamenii și-au vorbit despre fiecare dintre anii în care au mai zidit o împlinire, o bucurie și despre îndatoririle lor din 1968. Printre oaspeții de onoare ai revelionului s-a numărat și bătrinul pensionar Gheorghe Nicolau, poftit de tovarășii săi de muncă de pînă acum. Nicolau a fost un artist polivalent , artist în meseria sa de modelar în lemn și în calitatea de dirijor al fanfarei, pe care a condus-o la toate momentele de sărbătoare ale uzinei și orașului întreg. La acest revelion, muncitorii uzinei l-au sărbătorit pe Gheorghe Nicolau : fiecare om l-a sărutat cu dragoste, i-a urat ani îndelungați și fericiți de viață, i-a arătat toată cinstea. L-am văzut pe Gheorghe Nicolau plîngînd de fericire. Intr-un an odată... ★ La mesele de revelion din Gighera, bluzele albastre au stat alături de albul straiului tradițional țărănesc : țăranii cooperatori au poftit la petrecere pe toți mecanizatorii din brigada lui Vasile Baroană, harnicii care terminaseră de desțelenit 150 de hectare de pămînt (aur nu alta !...) din suprafața cuprinsă în centura îndiguită de pe malul Dunării. Tinerii care au brăzdat pentru prima oară pămînturile din luncă cu boureii lor de oțel au ascultat cu sete urările Plugușorului artiștilor gighereni și s-au bucurat nespus. In mijlocul bucuriei generale, i-am văzut pe președintele Oprea Călin, pe inginerul Valeriu Cîrstoiu, pe brigadierul legumicol Gheorghe Lupu și pe alți gospodari, socotind inginerește pe zăpezile hîrtiei cut va crește firul porumbului, cît de bogat va fi rodul unei noi orezării de 100 de hectare, ce venituri suplimentare vor aduce noile 24 de hectare de grădină din aceeași incintă îndiguită. Și-n mintea oamenilor, apareau în acele clipe imaginile fiurilor de belșuguri, ale roții de pîine cu lanț, al toamnei de aur din 1968. ...Iar la ferestre răsunau glasuri de prunci și jocuri de lunci ; urătorii aruncau — după datină — pumni de grîu curat — simbol românesc al belșugului... Datinile, minunatele datini străvechi au fost la mare cinste în tot locul. Pretutindeni, la Craiova și la Tr.Severin, în locurile de Gorj și în plaiurile dunărene, harapnicul cu fier a vestit venirea noului an. In cele două Osiei, vestiții călușari — a căror faimă a făcut înconjurul țării — și-au dat iarăși intilnire la joc. După obiceiul jocului, ei au variantă de căluș specifică, care vestește biruințele noului an. In locurile Calafatului, copiii satelor au purtat trăistuțe tradiționale — în fiecare an mereu altele noi — și au urat cu glasuri argintii, cu sorcove poleite. Tot după datină, la întîlnirile lor din mijlocul satului, s-a făcut numărătoarea covrigilor căpătați. Bilanțul a fost mai mult decît satisfăcător... In satul Mușetești-Larga, sat de la poală de Paring, oierii gorjeni au împlinit iarăși obiceiul tradițional al „focului viu“, izbucnit din frecarea a două semne, care semnifică biruința luminii noului an. Oamenii l-au ascultat din nou pe ciobanul — rapsod Gheorghe Nistor Ungureanu creind versuri de urare — cum îi veneau atunci în minte, și pornite din inimă la ceasul unei fericite inspirații — arătînd semnificația acestei lumini hărăzită patriei de Partid — cel care a dăltuit poporului drum deschis spre zări largi : Eu-s Înalt, Parîngu-nalt, Dar Partidu-i și mai-nalt ! Eu-s înalt de felul meu Parîngul — cu viciul său, Tot mai-nalt Partidul meu !... Glasu-i răsuna cu Parîngul, într-un cald omagiu de An Nou... In ajun, la Craiova s-a petrecut importantul eveniment inaugural al dării in folosință a noii AL. FIRESCU (Continuare în pag, artaj La „Electroputere“ — se toastează pentru un an de noi succese în muncă (clișeul de sus) . Revelionul studenților craioveni (clișeul de jos). Foto : L. Sandu și FI. Roșoga V Biblio*« ! -® tro!* Realnaie Creomo Sondorii întreprinderii de foraj Craiova au petrecut tradiționala noapte a revelionului de veghe adîncurilor, sfredelind pămîntul spre culcușul cald al „vezuviului“ cu aur negru. Atunci cînd semne acustice, optice, mecanice vesteau miezul nopții, la cea mai adîncă sondă în foraj din Oltenia — 911 B — colectivul inginerului Vasile Ionescu, șeful sondei, raporta talpa sondei la 4770 metri. La o a doua sondă de adîncime — 60 D, talpa a ajuns la 3116 metri, sondorii șefi Ilie C. Ion și Gheorghe Sbîrnaure din brigada comunistului Nicolae Ulea, predînd ștafeta unor frumoase realizări, în șantierul unde se sapă sondele 72 B, 803 etc. tînărul inginer Andrei Cepoi veghea alături de harnicii sondori la forajul primilor metri din acest an. La sonda nr. 97, proiectată pentru adîncimea de 3 000 m, lucrează brigada tînărului comunist Constantin F. Popescu, colectiv care în anul trecut a realizat cel mai mare volum de foraj din întreprinderea noastră. In pragul noului an, la miezul nopții, brigadierul și cele două schimburi ascultau cu emoție cuvintele calde rostite la posturile de radio și de Pe prima filă de calendar reviziune de către secretarul general al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu, întrezărind, în urările de sporia muncă, dorința lor fierbinte de a săpa sondele mai rapid, cu cheltuieli reduse. Pășind în prima zi de muncă a lui 1968, sondorii de aci au experimentat un nou tip de sape cu role pentru forajul în roci de tărie medie. Cu sentimentul datoriei împlinite a muncit, în această primă zi, și schimbul sondorului șef Marin B. Negoescu de la sonda nr. 43, dintr-un alt șantier al întreprinderii. Aci s-au săpat în prima zi a anului 22 metri, față de numai 21 metri săpați în zilele de 30—31 decembrie anul trecut. Realizări importante au obținut și colectivele brigăzilor conduse de maiștrii de foraj Ion Tufă și Gheorghe Mareș, care au săpat în prima zi a anului 44 metri și, respectiv, 59 metri. Pe prima filă a calendarului, colectivul întreprinderii de foraj Craiova a înscris buchetul primelor realizări — circa 300 metri, față de 92 metri săpați în ziuă de 31 decembrie și 229 metri forați în ziua de 30 Decembrie anul trecut. Ing. GHEORGHE FLOREA, coresp. Popas lumea Bătrânul an a avut la activ multe construcții și cu ultimele-i puteri a înscris in zilele din urmă un capitol de basm — actul de naștere al unui oraș liliputan — în centrul Craiovei. E al copiilor. Iar Moș Gerilă a apărut în mijlocul universului de basm, cu nelipsitu-i sac pe umăr, adevărat bazar al jucăriilor. De departe, il asemui cu Guliver în țara piticilor. Iar pomul de iarnă, falnic prin măreția lui, străjuiește panorama orașului, aducînd ceva din prospețimea Carpaților noștri. încărcat, ca și sacul unchiașului, cu tot felul de jucării, clipește la intervale regulate, din sutele de beculețe multicolore împletite în ghirlande invitând parcă pe oaspeți, trecători de dincolo de zidurile cetății. Și cum să nu poposești în această lume de vis, care-ți oferă posibilitatea să răsfoiești pagini colorate din Ispirescu și Frații Grimm ! Marea surpriză a micului orășel e, firește, trenulețul electric cu tot dichisul lui , șase vagoane luminate continuu care pornesc din stația „Prichindel“ pe linia ferată ce străbate trei tunele, miniaturi nostime ale orașului, oferind privitorilor mici și mari, un spectacol inedit. Sutele de curioși urmăresc emoționați premiera marii uzine craiovene „Electroputere“, exprimînd mulțumire proiectanților și colectivelor de muncitori din secțiile unde s-au executat diferitele piese ale minunatului dar, care, fără vreo rezervă, putem afirma, că e principalul punct de atracție al orășelului. După ce te delectezi privind trenulețul electric, pornești pe aleile orașului, de pe ale că in basmelor tei ziduri pictate viu cu cele mai simbolice scene de basm te aștepți parcă să se desprindă Făt-Frumos și Ileana Cosînzeana, Alba ca Zăpada și cei șapte pitici, iepurași vipi și arici pogonici, vulpea cea șireată și Moș Martinul păcălit. Iți amintești de îndată de atîtea și atîtea întîmplări prin care au trecut eroii povestirilor. Și iată că ajungi la labirintul copiilor. Lumea lui complicată e asaltată de prichindei și de cei mai mărișori, care se caută și abia de se găsesc. Bucuria e de partea celor care se descurcă mai ușor prin ițele încurcate ale labirintului. Alte noutăți răsar în cale î robotul electronic, oglinda fermecată. Moș Martinul uriaș. Fiecare cu povestea lui. Dar, la anumite ceasuri ale zilei minunatele povești populare și prelucrate se deapănă pe estrada special amenajată. Aici, fie că se vizionează filme, fie că evoluează artiști. Și dacă-i orășel, găsești tot ce-ți poftește inima : dulciuri, fructe pe care le consumi pe loc. Din primele ore ale dimineții și pînă seara tîrziu orașul luminat feeric de bogăția salbelor multicolore e asaltat de copil și părinți, care petrec împreună clipe minunate în această cetate de basm răsărită ad-hoc peste noapte în preajma sărbătorilor de iarnă. E una din multele bucurii ale vacanței. PUICA MONDOC ‘ In clișeul de sus : peisaj nocturn în orașul copiilor. Foto : S. Gabriel Asm Caracal— oraș fruntaș pe regiune In după-amiaza zilei de 29 decembrie 1967, în sala Teatrului din orașul Caracal a avut loc adunarea festivă cu prilejul înmînării diplomei de oraș fruntaș pe regiune în întrecerea patriotică desfășurată în anul 1967. La adunare au luat parte deputații sfatului popular oraș, conducători ai întreprinderilor și instituțiilor din oraș, reprezentanți ai organizațiilor de masă, fruntași în gospodărirea orașului, activiști de partid și de stat, numeroși cetățeni. Cu acest prilej, tov. Nițu Valentin, președintele comitetului executiv al Sfatului popular oraș Caracal, a scos în evidență rezultatele obținute în acțiunile de bună gospodărire și înfrumusețare a orașului. Aceste acțiuni, la care au participat cu mult entuziasm sute și mii de cetățeni, s-au concretizat în lucrări a căror valoare se ridică la suma de 7.116.995 lei, cu peste 4 milioane lei mai mult decât realizările obținute în anul 1966. Realizările importante pe tărîm edilitar gospodăresc au situat orașul Caracal în anul celei de a XX-a aniversări a Republicii, pentru a doua oară fruntaș pe regiune în întrecerea localistă între orașele raionale. Tov. Ciupagea Gabriel, vicepreședinte al comitetului executiv al Sfatului popular regional Oltenia, a înmînat diploma de oraș fruntaș pe regiune și un premiu în utilaje în valoare de 250.000 lei. Unui număr de 55 de cetățeni li s-au acordat insigne de fruntași în gospodărirea orașelor și la alți 100 gospodari scrisori de mulțumire. Adunarea de la Caracal a avut o dublă însemnătate: începînd cu ziua de 30 decembrie 1967 orașul Caracal a fost racordat la noul sistem de alimentare cu apă, eveniment care se înscrie pentru totdeauna în noua istorie a acestui oraș străvechi, ca una din cele mai importante realizări în anii construcției socialiste. Prin racordarea orașului Caracal la noul sistem de alimentare cu apă se asigură o mai bună aprovizionare a populației cu apă potabilă și implicit noi posibilități și rezerve în acțiunile de continuă gospodărire și înfrumusețare. In încheiere, formațiile artistice ale Casei raionale de cultură au prezentat un frumos program. NICOLAE BIȚU, coresp ,;:a ^ntr# >„ală OUonî ® i