Inainte, septembrie 1968 (Anul 25, nr. 7310-7334)
1968-09-01 / nr. 7310
* ANUL XXV NR. 7310 DUMINICA 1 SEPTEMBRIE 1968 4 PAGINI 30 BANI ----------------------------------------------------- --...................----- 148 au 3HHH. Fiecare produs rentabil, BMéIommeM au nici o pierdere planificata ! Ascensiuni pe verticala parametrilor tehnico-economici In anii actualului cincinal. Inginerii și tehnicienii de concepție care lucrează în cadrul fabricii de mașini electrice rotative de la „Electroputere“, au pășit o nouă treaptă pe scara maturității tehnice și economice. Ceea ce conferă valoarea acestei aprecieri este noua serie de motoare electrice de înaltă tensiune protejate, proiectate și, în bună parte, introduse deja în fabricație. O „serie“ înseamnă înglobarea, în același gabarit, a unui șir apreciabil de tipodimensiuni, care folosesc elemente comune de proiectare și tehnologie. Prin adoptarea acestei noi concepții se obțin economii substanțiale de timp și materiale, încă din faza de proiectare, dar mai ales în procesul de înzestrare a atelierelor cu SDV-uri și în procesul de execuție propriu-zisă a mașinilor. Printr-un efort susținut, folosind și avantajele acestei orientări, un număr mic de proiectanți a reușit să proiecteze, în mai puțin de doi ani, două gabarite de mașini care cuprind fiecare 18 tipuri de motoare electrice. în prezent, un alt gabarit se află într-un stadiu avansat de proiectare. Seria de motoare electrice sincrone de înaltă tensiune, construcție protejată, a satisfăcut criteriile de încadrare în cotele de montaj internaționale. Proiectanții noștri s-au orientat de la început spre etapa de perspectivă a indicațiilor C.A.E.R. (care prevedeau majorarea puterii motoarelor cu o treaptă, respectiv cu 25 la sută în același gabarit). Față de studiul tehnico-economic întocmit, proiectele noii serii sînt mult superioare, escaladîndu-se etapa în tranzit. Deși deocamdată, nu s-au putut folosi cele mai bune materiale posibile, printr-o dimensionare judicioasă, prin utilizarea unei ventilații active, prin adoptarea unor . Un calcul sumar evidențiază faptul că« la o producție anuală de 150 motoare» se poate realiza o economie de 630.000 lei . Folosind criterii moderne din cantitatea de materiale solicitată pentru construcția a 100 motoare după concepții vechi, se pot realiza în prezent 137 motoare electrice. între caracteristicile superioare ale noii serii se numără realizarea protecției la picături de apă sub un unghi de 60 grade, creșterea siguranței în exploatare și scăderea defecțiunilor în fabricație, datorită divizării raționale a miezului magnetic, obținîndu-se o încălzire uniformă a bobinajului. O realizare meritorie este scurtarea scuturilor la motoarele de serie chiar față de prototipurile experimentale, ceea ce denotă că proiectanții nu au considerat faza de proiectare drept nivel maxim atins, ci au fructificat experiența, perfecționînd gîndirea pentru cucerirea de noi poziții pe verticala parametrilor tehnico-economici. Creșterea parametrilor energetici ai motoarelor electrice înseamnă implicit competitivității lor pe sporirea piață. Prin ridicarea " PifiiSamentului de la 0,81 la valoarea de 0,88, de pildă, economia națională va înregistra masive reduceri ale consumului de energie reactivă. O importanță deosebită, în această direcție, prezintă motoarele în scurtcircuit și cu ridicătoare de perii, la care nu se poate compensarea directă cu folosi pensatoare de fază. După comun calcul modest, la o producție de numai 150 motoare, economia se poate ridica la 630.000 lei pe an. De la primele motoare electrice, realizate în 1951 și pînă anul trecut, s-a urcat, treaptă după treaptă, Ing. C. IONESCU, economist I. DUGÂEȘESCU Uzina „Electroputere" Craiova (Continuare în pag. a III-a) soluții constructive atent studiate, noua serie de motoare, cum se evidențiază și în tabelul alăturat, se situează la nivelul celor mai bune produse similare, realizate de firmele cu tradiție din țările dezvoltate. Puterea Turația Factorul Greutatea Tipul motorul rotații de putere kg kW minut 400 0,81 3000 Serie nouă 750 0,82 • 3200 Serie veche 1962 410 0,87 3700 Siemens 1966 500 0,89 2850 Serie nouă 1000 0,86 3050 Serie veche 540 0,88 3700 Siemens 1966 630 0,91 2800 Serie nouă 1500 0,89 3100 Serie veche 630 0,89 2890 A.E.G. WANCITON CĂ FORTBAIL TICANI „Pe ce picior dansăm?“ Cadrilul campionatului de fotbal și-a consumat primele trei „figuri“ fără să ne clarifice asupra valorii reale a „dansatorilor“. Pasul greșit— soldat cu entorsă —, făcut de stelari in fandango-ul cu arădanii (după ce primii dansaseră fără cusur la Ploiești, iar ceilalți șchiopătaseră la Craiova !), carențele de ritm ale Petrolului, piruetele neconcludente ale vagonarilor și orădenilor — lupi aflați la primul lor bal —, valsul balansat între sublim și banal al craiovenilor, ca și pasul funebru al celor din Giulești, ca și tălpile tîrșite pe parchetul verde de către mineri și băcăoapi, ca și volutele gîfîite ale „progresiștilor“ și constănțenilor, au oferit celor de pe margine — oficiali, ziariști, public — un tablou coregrafic al cărui „desen“ se prezintă confuz și cam fără stil. Abia astăzi, spun specialiștii, ne vom lămuri asupra situației reale a fotbalului nostru divizionar ; abia astăzi, întăresc suporterii în limbajul lor colorat, vom vedea... pe ce picior dansăm. Dar iată etapa : H Steaua — Din. Buc. Va fi un dans al săbiilor. Paloșul reabilitării, mîntuit de stejari, se va ciocni de spada dinamovistă, ascuțită recent în atelierul meșterilor bolognezi. Săbii încrucișate : X. ■I Jiul — F.C. Ag. Moment folcloric. Piteștenii, în revenire, il vor obliga pe Ozon să accepte „Călușul de pe Argeș“ (așa cum, după afirmația colegului Virgil Vasilescu, îl acceptase și pe cel oltenesc) și Titus, marele maestru de pe vremuri al stepului cu mingea, va trebui să se încadreze încă o dată în partitura propusă de musafiri. Pronostic : X.2. 68 Vagonul — Farul. Dans eminamente marinăresc. Musul Macavei nu va izbuti să-l arunce peste bord pe bătrînul lup de mare Uțu. Pronostic . X. (dacă nu cumva și mai rău pentru novicii lui Jurcă !). El Petrolul — U.T.A. Cu funii săi, Oană va încerca dansul de grădiniță „Joacă, joacă, joacă, băiete !“ și, pină la urmă... nu se va poticni. Căci textiliștii rămîn, totuși, cei mai mari specialiști în materie de „una caldă, alta rece“. Deci : 1. M Rapid — Progresul. Va fi un „balet mecanic“. Intrați în stereotipul generat de ideea că sînt „la pămînt“, giuleștenii se vor... autosugestiona și astăzi, evoluînd, ca în transă, către un X sau către un 2. BR A.S.A. — Din. Bac. „Bolero“ de Ravel. Partitură clară și pasională pe care băieții lui Bone o vor interpreta fără cusur, chiar dacă elevii din școala de dans a lui Nicușor vor încerca să le pună piedică. Deci . 1. HI Crișul — Polit. Iași. „Brîulețul“ promovatelor. Joc rudimentar și vioi. Goluri multe și poticneli peste poticneli. Deznodământ palpitant, decis abia înainte de căderea cortinei. Rezultatul? Imposibil de pronosticat. Deci : 1. X, 2. E. U.Cl. — U. Cv. Gîndindu-mă la tinerețea cursanților lui Teașcă, aș zice că derbiul universitar de azi se va desfășura în ritmul studențescului „Iupaidia, iupaida“, dans impus și condus tot timpul de impetuoșii urmași ai lui Marcu și Iuvansuc. Nu pot să uit, însă, că „maestrul de ■"«"■"a""1"" ■ """ balet“ al craiovenilor, Ștefan Coidum, și-a dovedit nu o dată apetența pentru o coregrafie ceva mai subtilă. De pildă, cred că astăzi va încerca să danseze sub Feleac, cu Martinovici și Niță, nici mai mult nici mai puțin decit... „Spărgătorul de nuci“. Dacă Mincă își va controla mișcarea brațelor, dacă Niculescu nu va face șpagate inutile, dacă duo-ului Ivan Strîmbeanu îi va reuși figura predilectă — pas des patineurs —, dacă Cîrciumărescu va face arabescuri cit mai economicoase și, în sfîrșit, dacă solistul Oblemenco va șuta „din salt“, ca la acel memorabil 4—1 de la Craiova cînd învinsul Teașcă a aplaudat de și-a rupt palmele, dacă se vor întîmpla toate acestea — și cred că cel puțin în parte se vor întîmpla — pronosticul X, 2 mi se pare cel mai firesc... De altfel, și tizul Petre Deselnicu, figurant fără voie și, pare-se, cumințit, mi-a declarat : „Dacă jucăm deschis, învingem ! Cred că Oblemenco va face azi o partidă mare“. Să fie cum zici d-ta, Petre ! (Deși, nu știu de ce, exact în clipa asta îmi vine în minte încă un titlu de partitură pentru balet : „Petrică și lupul“). PETRE DRAGU ............... Actualitatea internațională (în pag. a IV-a) Intilnirea tovarășului Nicolae Ceaușescu cu Intelectualii din Cluj După cum am mai anunțat, în încheierea vizitei pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu împreună cu tovarășii Gheorghe Apostol și Marțea Mănescu au făcut-o in județul Cluj a avut loc, vineri seara, o întîlnire cu intelectualii din Cluj. Importantă și veche cetate universitară, științific și umanistic centru de prim rang al țării, Clujul anilor de construcție socialistă a adăugat la frumoasa aureolă, în care au strălucit numele unor Babeș, Racoviță, Sextil Pușcariu, Blaga, Hațieganu, noi și noi valori care au întregit și întregesc patrimoniul spiritual al patriei în continuă înflorire. Ca și in alte centre de veche tradiție sau mai noi, cultura, știința, cercetarea în toate domeniile aui fost temeinic înzestrate, și sunt printr-o puternică bază materială, prin impulsul unui amplu avânt creator, care a captat toate energiile, impuls și efervescență, specifice epocii noastre socialiste. Cu prilejul vizitei tovarășulul Nicolae intelectualitatea Ceaușescu, clujeană s-a adunat să-și exprime recunoștința față de partid și guvern, să-și afirme încă o dată unanimitatea de simțire și gindire față de politica înțeleaptă partidului nostru comunist, a să-și întărească hotărît legămintul de a-și înzeci eforturile în opera de edificare socialistă a României. In sala mare a Casei Universitarilor, oaspeții sunt primiți cu multă căldură de intelectualii clujeni din toate generațiile, care aplaudă și ovaționează puternic. Marea adunare a intelectualilor, la care sînt prezenți și acad. Ștefan Bălan, ministrul învățămîntului, și acad. președintele Miron Nicolescu, Academiei, este deschisă de Remus Bocșa, prim-secretar al Comitetului municipal al P.C.R., care, salutîndu-l pe secretarul general al C.C. al partidului în numele oamenilor de cultură din Cluj, subliniază că asemenea întîlniri dintre conducătorii partidului și statului nostru și intelectualitate au devenit tradiție in România. Au luat cuvîntul prof. dr. docent Ștefan Pascu, membru corespondent Academiei, decanul faculaltății de istorie și filozofie a Universității „Babeș- Bolyai“, Letay Lajos, redactor-șef al „Utunk“, prof. ing. revistei Emil Negruțiu, rectorul Institu(Continuare în pag. a IV-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși, vă rog să mă scuzați dacă nu voi reuși să dau grai tuturor sentimentelor pe care le încerc în întîlnirea cu dv. Sunt după o zi de adunări, de multiple impresii, și îmi e greu să redau în cuvinte emoția pe care mi-o provoacă intilnirea cu oamenii de știință și cultură din Cluj. (Aplauze entuziaste). Dr., ca întreaga intelectualitate a reprezentați României socialiste, un detașament însemnat al poporului nostru, cu un rol de o deosebită importanță în întreaga activitate de edificare a orînduirii socialiste. Socialismul, concepția științifică despre lume și viață a proletariatului, a sintetizat și sintetizează tot ceea ce a creat omenirea mai bun de-a lungul mileniilor și a ridicat aceste cuceriri la rangul de știință socială menită să asigure făurirea unei societăți în care omul să fie cu adevărat stăpîn pe destinele sale, făuritorul propriei sale istorii. (Aplauze puternice). Fără îndoială, hotărîtoare în întreaga activitate umană este creația de bunuri materiale, pentru că aceasta determină în mare măsură schimbările care au loc în societate. Dar nu este mai puțin adevărat că gîndirea umană, știința, mai cu seamă în societatea de astăzi, au devenit o forță materială cu un rol hotărîtor în întreaga viață socială, inclusiv în dezvoltarea materială a societății. (Aplauze). De aceea, partidul nostru, guvernul țării noastre, preocupându-se de dezvoltarea bazei materiale, de dezvoltarea economiei naționale, a industriei și agriculturii, acordă o atenție deosebită științei și culturii , sîntem conștienți că făra aceasta nu putem asigura mersul înainte al patriei noastre. (Aplauze). Avem rezultate bune în dezvoltarea științei și culturii în țara noastră. In raport cu situația de acum douăzeci și ceva de ani, nivelul general de cultură al poporului nostru s-a ridicat la un stadiu incomparabil, numărul intelectualilor a crescut de mai multe ori, și nu există sector al activității materiale și sociale unde omul de știință și cultură, alături de muncitori și țărani, sub conducerea partidului nostru, să nu participe cu întreaga sa forță de gîndire și de creație la făurirea societății noi socialiste. (Vii și îndelungi aplauze). Noi, conducerea partidului și statului, prețuim mult activitatea intelectualilor și, în mod deosebit, deți-mi voie să spun, prețuim aportul pe care îl aduc oamenii de știință și cultură din Cluj — detașament de valoare al intelectualității din România socialistă. (Aplauze puternice). Prețuim, de asemenea, faptul că aici, ca și în alte centre universitare din țară, cesc laolaltă intelectuali munromâni, maghiari, germani, își unesc eforturile, capacitatea, pentru a contribui la ridicarea științei și culturii patriei noastre pe culmi tot mai înalte, își însușesc tot ce este mai bun pe plan internațional în domeniul cunoașterii, aducîndu-și propria contribuție la îmbogățirea tezaurului universal al civilizației, toată inima Vă felicităm din pentru aportul deosebit de valoros pe care îl aduceți la înflorirea științei și culturii, a întregii creații spirituale a României socialiste. (Aplauze puternice). Desigur, tovarăși, una din problemele importante în dezvoltarea societății omenești, acolo unde locuiesc împreună oameni de diferite naționalități, este rezolvarea justă a raporturilor sociale dintre aceștia, asigurarea egalității depline a tuturor, în toate domeniile de activitate. Numai așa omul poate să se simtă liber, poate să-și pună cunoștințele, întreaga sa capacitate, in serviciul bunăstării și fericirii poporului. Putem spune, tovarăși, că în patria noastră, în România, am realizat pe deplin această egalitate între oameni, indiferent de naționalitate, în toate domeniile de activitate. (Aplauze entuziaste, prelungite). Dumneavoastră, ca oameni de știință și cultură, știți foarte bine că, indiferent în ce limbă sunt exprimate, rezultatele cercetării științifice — ale fizicii, matematicii, chiar și ale istoriei și arheologiei — sunt aceleași atunci cind cercetarea se face cu adevărat corect. (Vii aplauze). Nici poezia, proza, teatrul, muzica nu cunosc granițe de limbă. Indiferent în ce limbă sunt create, marile opere de artă, — mă refer la literatură, căci muzica are limba ei proprie, internațională, — aici, s-ar putea spune, — s-a realizat internaționalismul (animație în sală) — exprimă aceleași idei și simțăminte. Depinde desigur de ceea ce dorește scriitorul, poetul, sau artistul respectiv să redea, de modul în care înțelege el sensul vremii, preocupările și aspirațiile societății și de măsura în care dorește să se încadreze în aceste preocupări. Depinde de voința și de puterea sa de a face din opera de artă pe care o făurește o expresie a năzuințelor de libertate și dreptate socială ale omenirii. Pentru că numai atunci arta servește cu adevărat cauza progresului, cauza socialismului. (Aplauze puternice, prelungite). Aș putea spune că în știință, în artă, în cultură se merge cu un pas înainte de realizarea unității în creație, peste deosebirile de naționalitate și limbă, pentru că știința și cultura înaintată este una singură și ea nu cunoaște diferențe de naționalitate, nu cunoaște decît o singură lege : progresul omenirii, realizarea unei vieți mai bune pentru toți oamenii. (Aplauze însuflețite). De aceea, consider că este necesar ca intelectualii noștri, indiferent în ce domeniu de activitate lucrează, indiferent de naționalitate, să-și unească forța, capacitatea, priceperea pentru ridicarea continuă a nivelului general al științei și culturii patriei noastre. Aceasta e calea pe care își pot aduce contribuția activă la întreaga muncă desfășurată de poporul nostru pentru construirea socialismului, pentru făurirea condițiilor de trecere treptată spre comunism. (Aplauze îndelungate). Stimați tovarăși. Situația raporturilor de astăzi dintre țările socialiste, dintre partidele comuniste și muncitorești ne îngrijorează pe toți, îi îngrijorează pe toți comuniștii. Gînd noi am pășit pe drumul luptei de eliberare a omului de asuprire, pentru eliberarea socială și națională a maselor, pentru înfăptuirea celei mai drepte societăți din lume — în care omul să se simtă cu adevărat om, în care tot ce se făurește în societate să fie închinat omului — nu ne-am gîndit niciodată că se poate ajunge ca între comuniști, între țările socialiste să se folosească forța pentru impunerea unui anumit punct de vedere. Nu se poate concepe că asemenea lucruri sunt compatibile cu ideologia noastră, cu concepția noastră științifică despre viață și despre lume. Aceasta poate avea ceva comună cu epoca lui Ludovic al XIV-lea — să mă îndrepte istoricii dacă greșesc — care spunea „l’etat c’est moi“. Sunt unii teoreticieni care își arogă dreptul de a da judecăți definitive, după principiul: „le marxist c’est moi“. Nu, nimeni nu poate să afirme : „marxismul sunt eu“. (Aplauze furtunoase, orale). Marxism-leninismul nu este proprietatea nimănui; el este o concepție științifică, și numai în măsura în care toți oamenii politici, toți oamenii de știință, toți oamenii care gîndesc analizează dezvoltarea socială bazîndu-se pe această concepție, pe ideile materialismului dialectic și istoric, pot trage concluzii juste despre dezvoltarea societății, pot găsi soluții adecvate problemelor pe care le ridică viața. (Aplauze, urale). Mai mult ca oricînd, omenirea are nevoie de gîndire creatoare, de oameni care să judece, să reflecteze, să-și exprime părerea despre noile (Continuare în pag. a IV-a). Manifestări ale prieteniei româno-vietnameze In după-amiaza zilei de 31 august, cele 5 000 de familii din comuna Gîngiova, au avut oaspeți dragi. La sediul cooperativei agricole de producție „Prietenia românovietnnameză", împodobit sărbătorește, porului au sosit soli ai povietnamez, Hoang Tu, ambasadorul R.D. Vietnam la București și membri ai ambasadei. Oaspeții erau însoțiți de tov. Petre Poroineanu, secretarul Consiliului popular județean provizoriu, în cuvîntul de bun sosit, tov. Florea Pascu, din partea consiliului de conducere C.A.P. Gîngiova, a spus prinaltre altele : „Azi cînd R.D. Vietnam pășește în cel de-al 24-lea an la existenței sale, vă rugăm, tovarășe ambasador, să transmiteți din partea membrilor cooperativei noastre agricole de producție, urări de succes deplin poporului vietnamez în lupta sa dreaptă împotriva agresorilor americani, noi victorii în construirea socialismului în patria sa". In consfătuirea care a avut loc la sediul cooperativei și la adunarea de la căminul cultural din Gîngiova, gazdă cu acest prilej și a unei veritabile expoziții de covoare oltenești, au luat cuvîntul : Hoang Tu, ambasadorul R.D. Vietnam în Republica Socialistă România, Anghel Popa, inginer agronom al cooperativei agricole de producție, Jean Mărculescu, secretarul comitetului de partid. In cuvîntul său, Hoang Tu a informat adunarea că : „La 2 septembrie, poporul vietnamez sărbătorește cea de-a 23-a aniversare a independenței și a proclamării R.D. Vietnam, într-o atmosferă de entuziasm față de victoriile obținute și de încredere fermă în victoria finală împotriva agresorilor americani“. ... La sfîrșitul adunării, consiliul de conducere al C.A.P. Gîngiova a adresat o telegramă de felicitare cooperativei agricole de producție „Prietenia vietnamezo-română" din comuna Moc-Bac din R. D. Vietnam, după care au rulat două filme înfățișînd eroismul poporului vietnamez în lupta pentru libertate și apărarea cuceririlor revoluționare. Cu ocazia celei de-a 23-a aniversări a eliberării Vietnamului și proclamării R. D. Vietnam, în holul Universității din Craiova a avut loc vernisajul expoziției de fotografii „Vietnamul luptă și învinge agresorul american“. Luind cuvîntul la festivitatea inaugurală, tovarășii Petre Gigea, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean provizoriu, și Octav Livezeanu, vicepreședinte al Institutului român pentru relațiile culturale cu străinătatea, au evocat multiplele semnificații ale acestei aniversări in viața poporului R. D. Vietnam și au relevat sprijinul frățesc, internaționalist, pe care poporul aromân îl acordă cauzei drepte poporului vietnamez, luptei sale pentru libertate și independență. A vorbit apoi Hoang Tu, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al R. D. Vietnam în Republica Socialistă România, care a înfățișat aspecte ale eroismului poporului vietnamez în lupta împotriva agresorilor și a exprimat simțămintele de caldă recunoștință pentru poziția poporului român față de evenimentele din Vietnam, pentru dreptul inalienabil al poporului vietnamez de a-și hotărî singur destinele patriei. A urmat apoi vizitarea expoziției. Un numeros public a urmărit cu un deosebit interes cele 150 de imagini din expoziție, dedicate înfățișării luptei duze, eroice și victoriilor poporului vietnamez în lupta împotriva agresiunii imperialiste. Vizita tovarășului ION GHEORGHE MAURER în județele Mureș și Sibiu Tovarășul Ion Maurer, membru al Gheorghe Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al G.G. al P.G.R., președintele Consiliului de Miniștri a făcut în zilele de vineri și sîmbătă o vizită de lucru în județele Mureș și Sibiu. Oaspetele s-a întâlnit cu oameni ai muncii din industrie și agricultură, cu intelectuali, activiști ai organelor locale de partid și de stat, cu care a discutat pe larg despre modul în care sunt îndeplinite hotărârile Congresului al IX-lea și Conferinței Naționale P.G.R., măsurile luate de partid și guvern pentru continua înflorire a României socialiste. Au fost vizitate Combinatul chimic din Tîrnăveni, cooperativa agricolă de producție din Luduș, Combinatul de îngrășăminte azotoase „Azomureș“ și Institutul de medicină și farmacie din Tg. Mureș. Oamenii muncii din unitățile vizitate, numeroși cetățeni din localitățile străbătute au făcut tovarășului Ion Gheorghe Maurer o primire caldă, entuziastă, ovaționând îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru Comitetul său Central, pentru tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru politica internă și externă a partidului. Cu prilejul vizitelor făcute, tovarășul Ion Gheorghe Maurer s-a interesat de modul în care se realizează sarcinile ce revin unităților respective, de preocupările de perspectivă ale conducerilor acestora. Președintele Consiliului de Miniștri a indicat cadrelor de conducere să ia măsurile cele mai eficiente pentru valorificarea maximă a investițiilor, ridicarea continuă a calității produselor, subliniind posibilitățile și resursele de care dispune fiecare unitate pentru obținerea unor succese și mai mari. De asemenea, s-a interesat de profilul actual și perspectivele de dezvoltare ale Centrului universitar Tg. Mureș, de activitatea de cercetare științifică a intelectualilor din localitate. La Tîrnăveni a avut loc o însuflețită adunare a activului de partid din oraș. Cei care au luat cuvîntul au exprimat, în numele tuturor oamenilor muncii din localitate, deplina adeziune față de politica internă și externă a partidului, hotărîrea fermă de a îndeplini măsurile luate de partid. Tovarășul Ion Maurer a subliniat in Gheorghe cuvîntul său succesele obținute de colectivul combinatului, marile transformări pe care orașul Tîrnăveni le-a trăit în ultimele decenii. Vorbitorul a arătat că problema națională a fost rezolvată în conformitate cu interesele naționalităților cititoare, cu principiile contomaraxist-leniniste. In continuare el subliniat că conducerea partidului și statului vede în rezultatele oamenilor muncii, încrederea cu care întregul popor înconjoară partidul. La intilnirea de lucru cu intelectualii din Tg. Mureș, numeroși vorbitori — oameni de știință, cultură și artă — au adus în discuție probleme privind activitatea lor de zi cu zi, exprimând totodată hotărîrea de a milita cu abnegație pentru înfăptuirea politicii partidului nostru, izvorîtă din gîndurile, năzuințele și voința întregului nostru popor. Luind cuvîntul, tovarășul Ion Gheorghe Maurer a înfățișat preocupările partidului și statului pentru ridicarea continuă a activității științifice și culturale, pentru asigurarea unor condiții din ce în ce mai bune a acestei activități. El a remarcat preocupările intelectualilor din Tg. Mureș pentru educarea și pregătirea tinerei generații. Seara, la Palatul culturii, tovarășul Ion Gheorghe Maurer s-a întîlnit cu activul de partid din județul Mureș. La întîlnire au luat cuvîntul activiști de partid și de stat, muncitori, cadre didactice. In cuvinte calde, vorbitorii au reafirmat unitatea de nezdruncinat a poporului în jurul partidului conducător înțelept, încercat și hotărît, a cărui politică profund principială asigură dezvoltarea tuturor forțelor creatoare ale oamenilor muncii, indiferent de naționalitate, în condițiile unei depline egalități în drepturi. In cuvîntul său, tovarășul Ion Gheorghe Maurer a adresat calde felicitări oamenilor muncii din județ — români, maghiari și de alte naționalități —, organelor și organiza(continuare în pag. a IV-a)