Inainte, octombrie 1969 (Anul 26, nr. 7646-7672)

1969-10-18 / nr. 7661

VW UW VVW W .V^^VVWWUVWWVAV.VjVWWWWyWWAWWtfW V.WWMWW V.VW.VW.V.VJAV.VWWJiW.W^/.W^.'.V.VA'AVWAW^WW.’AVW/jVAV/A'Ar.W.NW WV^AW 2 * Puncte de vedere Contribuția educativă a cadrelor didactice Conf. univ. dr. C. BARBACIORU prodecanul Facultății de studii economice Munca educativă a cadrelor didactice din invățămintul su­perior, fiind in a­­tenția tuturor ve­rigilor de conduce­re și a fiecărui co­lectiv de catedră, siste muit analizată și dezbătută. Expe­riența arată că in acest sector de ac­tivitate pot fi adu­se țiri­ cuiele Îmbunătă­ții principal, trebuie evitat șablo­­nismul și chibzuit mai mult pentru ca această muncă să nu fie dominată de măsuri administrati­ve, care, uneori, pot fi de un pur biro­cratism. Simpla re­partizare a unui a­­numit număr de studenți pe fiecare cadru rezolvă didactic in problema activității in cadrul educative facultăți­lor. Mai mult, o ase­menea metodă poate avea efecte negative dacă nu se proce­dează cu mult dis­­cernămint la repar­tizarea studenților în funcție de tră­săturile lor. In acti­vitatea educativă trebuie să predomi­ne o conlucrare foarte strinsă și pe planuri multiple; cadrele didactice trebuie să se apro­pie mai mult de studenți, ajutîndu-i in clarificarea u­­nor probleme care-i frămîntă, dindu-le unele îndrumări. A­­ceastă metodă nu trebuie să ducă la o tutelare absolută, la frînarea inițiati­vei personale. Stu­dentul, aflîndu-se la virsta celor mai intense frămintări, trebuie să capete o asemenea deprin­dere, nicit și pe viitor să rămină cu pasiunea pentru tot ceea ce este nou și înaintat, să mani­feste receptivitate față de problemele majore pe care le ridică viața. Se im­pune, in consecință, desfășurarea unei munci formative, di­ferențiate, cu gru­purile de studenți. Incepând cu anul I, unde repartizarea grupurilor de stu­denți pe cadre di­dactice se face in condițiile in­­ care lipsește o cunoaștere anumită recipro­că și deci nu se poate vorbi de o a­­numită afecțiune sau preferință, activita­tea educativă trebu­ie orientată in di­recția sprijinirii stu­denților de­ a se în­cadra in viața uni­versitară și in cea spirituală a centre­lor urbane. Datorită răspunderii deosebi­te pentru îndruma­rea primilor pași ai studenției, este ne­cesar ca anului I să-i fie profesori, repartizați conferen­țiari și alte cadre didactice cu mai multă experiență, cu pasiune și dăruire pentru activitatea cu tineretul. Metodele muncii educative cu grupul de studenți in anii al II-lea și al III- lea trebuie să fie di­ferite față de cele cu anul I. Ea a­­ceastă categorie de studenți intervine un element cunoașterea esențial­ă de că­tre cadrele didacti­ce a unor deprin­deri studențești deja formate, putindu-se acționa in cunoștin­ță de cauză asu­pra modelării și in­fluențării lor. portantă pentru um­a­­mii aceștia de stu­diu este permanentă legătura a­drelor didactice cu­cu studenții. Pentru ultimii ani de studenție, frontul de influențare a studenților trebuie orientat în alte di­recții. Accentul tre­buie să cadă, in a­­cest caz, pe conlu­crarea foarte strinsă a cadrelor didacti­ce cu studenții. In­­trucît acum sînt preponderente orele de la disciplinele de specialitate, cadrele didactice de la aces­­te catedre au obliga­ția de a familiariza pe viitorii specialiști cu tainele meseriei nu numai de la înălțimea catedrei de expunere a cursuri­lor sau de la masa de conducere a se­­minariilor. Studenții anilor IV și V tre­buie să identifice în cadrul didactic de la catedrele de profil un specialist cu o temeinică profesională, pregătire cu o pasiune deosebită pentru profesiunea aleasă și modelul pentru activitatea lui viitoare. Catedrele de specialitate și la­boratoarele să devi­nă pentru studenți locul in care aceștia să-și petreacă cea mai mare parte a timpului de care dispun. Activitatea educa­tivă a cadrelor di­dactice trebuie, de asemenea, să se ba­zeze exclusiv pe a­­numite raporturi de încredere reciprocă, respect și înțelegere, evitîndu-se atitudi­nea rigidă și distan­tă. Efortul cadrelor didactice de a se a­­propia și a cunoaș­te fiecare student este făcut cu folos numai dacă duce la influențarea poziti­vă a acestuia prin metode academice, ținînd seama de virsta și trăsăturile fiecăruia, de perso­nalitatea lui. Sarcinile ce revin cadrelor didactice pe linia activității educative cu studen­ții ridică, totodată, problema Înarmării lor permanente cu principiile politicii partidului Cunoașterea nostru, celor mai recente docu­mente de partid, a direcțiilor de dez­voltare a sectoare­lor în care activea­ză, precum și pozi­ția partidului nostru față de principalele probleme interne și internaționale are o mare importanță pentru calitatea muncii cu studenții. In acest sens, poate fi îmbunătățit învâ­­țămintul ideologic al cadrelor didactice atit din punct de vedere al orientării cit și al formelor de desfășurare. In prin­cipal, se impune o mai mare diferen­țiere a invățământu­­lui ideologic al ca­drelor didactice, o legare mai strinsă a acestuia de specifi­cul fiecărei facultăți. Documentele Con­gresului al X-lea al P.C.R. nunate deschid ini­perspective in fața școlii supe­rioare românești și oferă totodată un bogat material, pen­tru Înviorarea acti­vității educative desfășurate cu stu­denții. Nutrim pe deplin convingerea că personalul didac­tic din invățămîntul superior se va do­vedi la înălțimea misiunii pe care partidul și po­porul nostru le-o Încredințează. ÎNAINTE nim­ir Ț­isin m­iiiii mi mu 11» ■» utrui iiiim m­ii ¥ ersimim — „Nevoia da filozofie este universală, spunea Bergson. Ea tinde să ducă orice discu­ție pe terenul ideilor și principiilor“. Argumentînd, im­ai plicit, oportunitatea prezentei discuții, v-am ruga să definiți raportul student-filozofie. — Definindu-l, trebuie să vorbim, cred, despre un anu­mit stadiu, esențial de altfel. In dezvoltarea personalității și fundamentată are un rol e­­sențial in formarea echilibrată a personalității. Dacă se igno­ră principiile științifice ale fi­lozofiei marxiste sau se adoptă o metodă didacticistă, ruti­nieră in formarea gîndirii stu­dentului, există riscul unei derute la primul contact al absolventului cu realitatea producției. — V-am ruga să ilustrați, optat. Omul societății noastre socialiste trebuie să fie mul­tilateral pregătit și el consti­tuie expresia fidelă a condi­țiilor noastre sociale. — Cum poate influența filo­zofia marxist-leninistă pregă­tirea umanistă sau pe cea tehnică ? — Un răspuns edificator ne­cesită o tratare diferențiată a problemelor. Primează acea trebuie exagerată sau mini­malizată nici o latură, tocmai pentru vizează că filozofia marxistă dezvoltarea armoni­oasă a personalității. Ceea ce ii interesează, cred, in mod deosebit este problema com­plexă a omului, a concepției sale despre lume și viață, a rolului și raportului său cu societatea. — Ce lectură filozofică re- ^*HIW@HiPK­BAWI w | ÄÄä, : w JL «Pli m 61 studentul se află, după păre­rea mea, în etapa consolidă­rii ei. Fixîndu-i locul în pro­cesul devenirii este necesar, bineînțeles, să precizăm că toa­­te marile probleme ale socie­tății il interesează și pe el. Formarea personalității are loc intr-o permanentă con­fruntare cu condițiile istorice ale etapei sociale respective care actualmente, la noi, se definește printr-un puternic avînt al Întregii economii so­cialiste, o viguroasă afirmare a științei și culturii. Problema raportului student-filozofie îm­bracă, sînt convins, forma ro­lului intelectualului in socie­tatea noastră, a integrării lui in mecanismul ei complex. Particularizînd, oarecum, aș spune că refuzul unora de a se prezenta la post nu este altceva decit tributul plătit u­­nei anume „filozofii“, depă­șite bineînțeles. — Cum credeți că intervine, după opinia dv., filozofia marxistă în modelarea perso­nalității ? — In primul rând, trebuie subliniat faptul că filozofia marxistă pune In termeni co­recți raportul subiectiv-obiec­­tiv și arată posibilitățile de re­alizare ale demonstrează personalității. Ea convingător ro­lul determinant al realității obiective, fără să ignore in­tervenția activă, transforma­toare a subiectivului. Dar a­­cest raport are un caracter concret istoric, determinat de etapa de dezvoltare a practi­cii, pentru că obiectivul se îmbogățește în semnificații de la o perioadă la alta. De e­­xemplu, condițiile in care În­vață un student astăzi sunt diferite să zicem de cele din 1950, și de aceea cred că stu­dentului din anul universitar 1969 trebuie să-i oferim cu­noștințe după criteriul unor metode cu mult Concepția filozofică evoluate, temeinic totuși, intervenția transforma­toare a subiectivului. — Desigur, studentul, ca membru al societății, este im­plicit produsul ei, al condiții­lor generale de dezvoltare. Dar un asemenea adevăr nu presupune, în cadrul filozofi­ei marxiste, o atitudine pa­sivă din partea individului, ci, din contră, una de continuă creație. Omul trebuie să re­creeze în permanență realita­tea acționînd asupra ei, dar și a lui însuși, în spiritul mersului obiectiv al societății. Concretizind, la dimensiunile invățămîntului universitar, aș remarca mai multe aspecte. In primul rînd cred că nu este oportună concepția pe­dagogică potrivit căreia profe­sorul îi spune studentului nu­mai ce să facă, dar nu și cum, iar pe de altă parte este nece­sară abordarea directă : ce faci pentru tine ? , pentru că există studenți care, conștienți fiind de anumite slăbiciuni, încear­că să și le devanseze prin e­forturi suplimentare, in nici un caz nu este indicată pos­tura celui care așteaptă doar­ za — Ați putea preciza, pe ba­experienței dv. didactice, la ce facultăți se observă o mai mare capacitate compre­hensivă a fenomenului filo­zofic ? — Majoritatea studenților o­­feră, prin modul lor de pre­gătire, o profundă înțelegere a obiectului supus dezbaterii, dar cred că fenomenul este mai evident la facultățile cu profil umanist unde, prin În­suși obiectul studiului (lite­ratura), se intră într-un con­tact mai direct cu filozofia. Dar cum pregătirea filozofică face parte din sistemul cul­turii generale și, în ultimă in­stanță, definește gradul de cultură al cuiva, credem că asimilarea ei este necesară fiecărui student, indiferent de specialitatea pentru care a Necesitatea unui raport. STUDENTUL SI FILOZOFIA — Convorbire cu lector univ. N NICOLAE NOVAC — funcție a filozofiei care co­respunde pe deplin suportului teoretic al disciplinelor res­pective. In această ordine de idei este, cred, util să arătăm că pe filologi ii interesează mai mult funcția ideologică, umanistă, a filozofiei. Litera­tura, mă refer la cea autenti­că, este purtătoarea sau, de multe ori, ilustrarea unei con­cepții filozofice și discernerea ei mi se pare o acțiune ex­trem de importantă. Or, studen­ților trebuie să le tocmai un asemenea formăm spirit. Dar nu trebuie ignorată la a­­semenea facultăți nici funcția gnoseologică ce primează, de altfel, la cele cu profil teh­nic. La facultățile de mate­matică și chimie, de exemplu, accentul trebuie pus pe epis­temologie (teoria cunoașterii științifice) după cum defini­rea științifică a categoriei de materie impune o strânsă le­gătură cu datele oferite de științele naturii. Desigur, nu comandați studenților dr. 7 — însăși noțiunea de filo­zofie recomandă o vastă cul­tură, dar n­u cred că este neapărat nevoie ca studentul să ce-i citească totul, pentru că animă, în primul rînd, punîndu-i in mișcare energia, sunt marile probleme legate de viață, de transformarea societății. Dezvoltarea gîndi­rii filozofice, cultura fică in general trebuie filozo­să-l creeze posibilitatea să dea o interpretare corectă, științifi­că, fenomenelor epocii și noi trebuie să-l ajutăm In acest sens. In felul acesta studentul este ajutat să-și formeze concepție sănătoasă despre re­­­alitatea înconjurătoare și des­pre sine. Înțelege mai bine, mai aprofundat, principiile de bază ale politicii partidului nostru, devenind un construc­tor activ al societății noastre socialiste. ROMULUS DIACONESCU ,'iWr»‘iVi,W<ValiWt‘iVt',WiVJ5\'lir­,i,J^WiWAVMW,VW J Un grup de studenți din a­­nul al IV-lea al Facultății de e­­lectrotehnică de la Universitatea craioveană stu­diază modul de funcționare al aparatelor de măsură într-u­­nul din labora­toare. WW.WW.­^WWZAW.WWW/IW.W. AMfl WW flft WWI WMM W W W W W W W WWWAWI W W W W W WWWUW-v' memento „Patria“ (telefon 13850), filmul I LA NORD PRIN NORD-VEST (ambele serii), orele 11 i 15.301 18 . 20.30. „Central" (telefon 14029), filmul c ANGELICA ȘI SULTANUL, orele 9 ! 11 . 15 . 17 . 19 î 21. „30 Decembrie" (telefon 21080), filmul 4 ALEXANDRU CEL FE­RICIT, orele 11 î 15 5 17 5 19 ! 21. „23 August" (telefon 14448), fil­mele 5 UN DOSAR GĂURIT, o­­rele 10 . 12. DEȘERTUL ROȘU, o­­rele 15.30 . 18 . 20.30. „Tineretului“ (telefon 12228), fil­­mul­­ PRINȚUL NEGRU, orele 10 . 14—20 In continuare. „S­tal" (telefon 14285), filmul 1 VERA CRUZ, orele 10 — 16—20 in continuare. „30 Decembrie“ — Băilești, fil­mul C O CHESTIUNE DE ONOA­RE. ■M SITU­ITI*» CRAIOVA Pe lungimile de undă de 206 și 228 metri SÎMBATA 18 OCTOMBRIE 17.00 Radiojurnal, buletin me­­teo-rutier. 17.10 Interpretul săp­tămînii. 17.30 Album sonor. Coor­donate și proporții pe șantiere. Flotația gramului. Itinerar turis­tic. Mică publicitate satirică. 17.50 Vitrina cu melodii. 18.10 A­­tlas folcloric. Cintecele de toam­nă ale ciobanilor. 18.30—19.00 Pentru fiecare melodia preferată. DUMINICA 19 OCTOMBRIE 9.00 Mîndru plai românesc. Fru­musețea toamnei. 9.10—9.30 Pen­tru fiecare melodia preferată. SÂMBĂTA 18 OCTOMBRIE 15.00 Fotbal . Dinamo București — Universitatea Craiova — trans­misiune de la stadionul Dinamo din Capitală. 17.00 FAm serial : „Belle și Sébastien“ — episoade­le XI și XII. 18.00 Buletin de știri. 18.05 Desene animate. 18.15 O nouă intilnire cu tinerii. Bună seara, fete ! Bună seara, băieți ! 19.15 Publicitate. 19.20 La volan — emisiune pentru automobiliști. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Film serial : „Răzbunătorii... Stră­nutul fatal". 20.50 Tele­ enciclo­­­ pedia. 21.50 Monografii contem­ porane. Cunoașteți Oașul . 22.10 La margine de București. Popas muzical la hanul „Prahova“. 22.40 Telejurnalul de noapte. 22.55 Cîntă formația de muzică ușoară „Savoy". 23.15 închiderea emisi­unii. Mm publicitate PIERDERI Pierdut autorizație fochist, eliberată de întreprinderea Foraj Craiova cu nr. 23648/1967, pe numele PATRUICA D. CONSTANTIN. Se declară nulă. (557) Pierdut carte de muncă, eli­berată de fosta întreprindere „11 Iunie“ Craiova, buletin iden­titate, adeverințe de calificare mecanic auto și repartiție eli­berată de Oficiul forțelor de muncă Craiova, pe numele MARINESCU FLORICA. Se declara nule. (559) Pierdut certificatul înmatri­culare nr. A 195211 din 18 oc­tombrie 1967 al posesorului PIRVULESCU ADAM. Se declară nul (566) VINZARI — CUMPĂRĂRI VÎnd MOSEVICI 403, perfec­tă stare, 46.000 km, cu piese schimb. Stanciu Dumitru, str. Cireșului 19, loco, (560) LECȚII — MEDITAȚII Student, pregătesc matema­tică — chimie. Adresați str. Armata Poporului 8, loco (562) •BBiBii BBignai 18 — 3ff — 1969 B­REVIAR ■ Miercuri după-amiază a avut loc deschiderea festivă a nou­lui an de invățământ teoretic al cadrelor didactice de la Uni­versitate. Au participat cadre didactice și personal tehnico-ad­­ministrativ, cursanți ai cercurilor organizate. Cu acest prilej, tovarășul Ion Cetățeanu, secretar al Comitetului județean de partid, a prezentat prima expunere : „Făurirea societății socia­liste multilateral dezvoltate — obiectiv fundamental al Congre­sului al X-lea al Partidului Comunist Român“. El In cadrul ciclului de manifestări „Debuturi editoriale“, or­ganizat la Casa de cultură a studenților, are loc, astă-seară, incepand de la orele 20,30, o intilnire cu poetul craiovean Mihai Duțescu, autorul volumului de versuri „Noaptea nunții“. SUBLINIERI Casa de cultură a studenților Exigențele climatului spiritual (i) Se poate vorbi, după deschiderea anului universitar, și de o relansare a activității Casei de cultură a studenților. O am­plă discuție păruita cu directorul ei ne-a pus in fața unui pro­gram cultural-distractiv bogat și, în același timp, interesant. După opinia interlocutorului nostru, activitatea Casei de cul­tură a studenților va avea un pronunțat caracter politico-ideo­logic care vizează o pluridimensionare spirituală a studentului, cultivarea unui climat emulativ, efervescent, prezent in toate sectoarele de activitate ale casei de cultură. Reținem metafora de mare sugestie formulată de Iov. Bălășoiu, care asemăna metaforic pe frecventatorul pasionat al cercurilor de activitate cu un arbore viguros, ce se dezvoltă bogat, cu o coroană mare, atotcuprinzătoare ; deci, afiliatul la un cerc de activitate nu tre­buie să trăiască obsesia unei posibile a doua specializări, ci să nutrească sentimentul că explorează noi teritorii mai puțin ac­cesibile prin prisma studiului strict universitar. Demnă de subliniat ni se pare receptivitatea cu care ducerea casei de cultură privește sugestiile studenților și însăși opțiunea pentru asemenea formă constituie un impuls necesar conferit inițiativei tinerilor frecventatori. Un alt criteriu ce stă la „"” noii „stagiuni“ este acela al calității, în numele căreia va fi „sacrificată“, adeseori, cantitatea ; cu alte cuvinte, nu contează atit numărul acțiunilor cultural-distractive ci­ eficien­ța lor, ecoul sugerat în rândurile studenților. Completînd cadrul teoretizant, trebuie să arătăm importanța unui alt punct de ve­dere exprimat , cercul de activitate nu constituie o formulă imuabilă, încorsetată de principii prestabilite, ci punctul de por­nire al unor inițiative menite să îmbogățească bunele intenții. Accentuînd atractivitatea manifestărilor, se va insista pe o mai mare diversitate a formelor. Obișnuitele conferințe, desfășurate adesea pe un ton aplatizat vor fi substituite, nu In totalitate, prin mese rotunde, interviuri, discuții libere, în care vor fi sub­liniate, de pildă, principiile politicii interne și externe a Parti­dului Comunist Român, principalele evenimente interne și in­ternaționale. Să exemplificăm concret citeva din temele viitoa­relor dezbateri : „Intilnim­ pe treptele istoriei In mers“, „Tribu­na ideilor“ — un colocviu pe teme de mare interes (filozofie, cultură etc.), „Interviul săptămînii“, prin care se încearcă o co­nectare a interesului studenților la cele mai importante eveni­mente ale Universității și municipiului Craiova, „Debuturi edi­toriale“, „Facerea lumii“ — o captivantă evidențiere a efortului constructiv depus de poporul nostru în cei 25 de ani de viață nouă. Concluzionînd, putem spune că programul de activități care vizează în mod expres caracterul politico-ideologic este judicios Întocmit, echilibrat, ținlnd strlns seama de preocupările, de as­pirațiile studențimii craiovene. R. D. B­u­ma dau vid­!66 1 99 Bí nr.2 (Urmare din pag. 1) , pusă La punct atit fizic cit 5 și tehnico-tactic. N-am­­ mai văzut, ca altădată,­­ niște „tăuni“ care se­ re­­g­red la minge cu ochii­­ închiși, ci o mașină de­­a fotbal bine „programată“ gg care știe să plimbe ba­­gg Ionul pe spații mari, ea­­re știe să aștepte momen­­tg­tul cel mai prielnic pen­­­l­tru atac și care nu se gă­uluiește în apărare. O­­ echipă solidă — așa ■ mi-a apărut marti Uni­­­­versitatea — Craiova și­­ n-am nici un motiv să Ei cred că azi, la București,­­ se va prezenta altfel. EL “Mi-a plăcut că atit­an­­g­trenorii Coidum și Frin­­ză­culescu, cit și o serie de­­ jucători — Oblemenco,­­ Ivan, Strîmbeanu, Dașcu,­­Martinovici — n-au mai­­­ fost, ca in alte dați, gata IS să-mi facă declarații de genul­ „Ii facem praf pe dinamoviști!“ ci mi-au spus, cu sobrietate, că echipa, conștientă de va­loarea dar și de lipsurile ei, va căuta să joace ma­tur, calm — dar și cu ambiție — în așa fel ni­cit să-și onoreze, prin­tr-un joc de bună factură, poziția supremă din cla­sament. Pronosticuri ? Băieții s-au abținut să-mi dea. Mă voi abține și eu. Dar vă voi spune, totuși, că această partidă mi se pare — datorită realității și nu considerentelor sen­timentale — deschisă oricărui rezultat. Un 2 sau un X nu îmi va a­­părea ca o surpriză. Care vasăzică, repet, eu... mă dau vioi ! Celelalte partide ? Steagul roșu va învinge la Iași, cu toate că Jus­tin, în disperare de cau­ză, își va îndemna din nou elevii — cum a fă­cut-o în meciul cu cra­iovenii — „să lovească de la genunchi in sus!“ (Bri­­m­ită „indicație tehnică“). Apoi, Arge­șul, fără Teașcă, va cam ceda un punct — cel puțin — Farului; stu­denții clujeni se vor răz­buna pe... Marian Popes­­cu, iar stelarii vor spul­bera legenda pe anul în curs (acum a „Rapidulețului" această echipă chiar își merită diminu­tivul : e mică și la pro­priu, și la figurat și, mai ales, ca valoare a antre­norilor, care de fapt sînt niște bieți instructori sportivi infatuați și fără har). In rest: Crișud se va canoni cu băcăuanii pînă la..­ K. U.T.A. ii va primi pe ploieșteni ca pe niște... polonezi, iar Ozon se va juca fru­mos cu soldații de plumb ai meșterului Steinbach... Deci, o etapă în care numai partidele de la București, Pitești și Iași promit nițică urcare de tensiune. în rest... ...In rest, mă fac pur­tătorul de cuvînt al stu­denților craioveni care m-au rugat să anunț „onor publicul susțină­tor“ că ei se simt pro­fund jigniți de proferă­rile unei persoane din Secție care spune pe toa­te drumurile că „fotba­liștii este niște derbedei și niște leneși“. Este păcat că tocmai acum, cînd în echipă domnește o stare etică exemplară și cînd com­portarea la antrenamen­te și jocuri merită toată lauda se găsesc tovarăși — și încă din Secție — care se ocupă cu alte ac­tivități decit cele pentru care primesc un salariu (trebuie s-o recunoască!) destul de bunicel, putea să-i întrebăm Am­i pe­­ respectivii tovarăși de ce g nu s-a terminat construc­­­­ția terenului de antrena­g­ment, de ce Papuc și g soția sa nu-s ajutați în­­ mod eficient in rezolva­­­­rea unor stringente pro­­­bleme de viață familiară, g de ce locuiește Mincă, cu­­ doi copii, așa cum locu­­­iește — și multe altele, g Dar n-o facem. Lăsăm­­ ca aceste întrebări să și­­ le pună singuri cei în g drept, eventual în clipa g cînd le vin pe buze ver­ g­bele jignitoare — ne­ g drepte — la adresa fot­­­baliștilor. Dacă, acum,­­ cînd fotbaliștii se com­­ g portă, bine sub toate as­­­­pectele, ne apucăm să-i­ denigrăm, înseamnă că a­­­­tunci cînd se mai întîm­­­­plă „să dea în bară“ tre­­­­buie să-i ardem pe rug­ul în piața publică. Păi, ® logică e asta ? anunțuri • anunțuri CONSUMAȚI DELICIOȘII BISCUIȚI ZAHAROȘI CRAIOVA anunță­­ între 7—10 noiembrie a.c., la Filiași, în localul liceului, va avea loc examenul de admitere pentru școala profesională, ucenicie la locul de muncă, cu specialitatea instala­tori tehnico-sanitari. înscrierile se fac zilnic pînă la 5 noiembrie 1969, la sediul liceului din Filiași și la sediul I.S.C.M. Cra­iova, biroul pregătire cadre, din str. Severinului nr. 20. Examenul va consta din următoa­­rele obiecte­­ — limba română — scris , — matematică scris și oral, din materia claselor V-VIII. Candidații reușiți la examen vor fi școlarizați de Grupul școlar construc­ții Pitești, str. Războieni nr. 35, unde li se asigură gratuit cazare și masă, pe toată durata cursuri­lor. Cursurile vor avea o durată de 2 ani. Informații suplimentare se pot lua de la se­diul întreprinderii, biroul pregătire cadre, telefon 12135.

Next