Inainte, mai 1970 (Anul 27, nr. 7825-7849)
1970-05-30 / nr. 7848
m SÎMBATA 30 MAI 1970 ANUL XXVI Hr* 7S484 3o mm WWMW^MWWWAIAWVWWAVWWWWWAVWAWAVW. I JUDEȚUL DOU ANGAJAT PLENAR ÎN MARELE EFORT AL ȚĂRII BREA*gSGa8BHEEBBaBNIMBiallil MHHBMMMM8 S^^ DE REFACERE ECONOMICĂ $1 DE AJUTORARE A ZONELOR SINISTRATE Pe aici monstrul alb nu va trece! Blocul termoenergetic nr. 7 livrează din nou energie electrică Specialiștii din șantierul energomontaj Craiova al întreprinderii „Energomontaj“ București, muncitorii și cadrele tehnico-inginerești din întreprinderea electrocentrale Craiova, cercetători și specialiști din Institutul de studii și proiectări energetice, întreprinderea de raționalizări și măsurători termice, Institutul de cercetări și proiectări utilaj energetic greu București au trecut cu succes un pretențios examen. La Craiova a fost pus in funcțiune și a început să furnizeze energie electrica blocul nr. 7 de 315 MW, unul •" dintre cele mai mari blocuri termoenergetice din Europa . «î Scos din funcțiune pentru resparații, blocul termoenergetic nr. 7 din Centrala electrică de ■i termoficare Craiova a fost pornită; în aceste zile de grea încercarea pentru întregul nostru popor. « Ca rezultat al unor eforturi deosebite la care și-au adus contribuții muncitori, ingineri și tehnicieni din amintitele unități de producție, cercetare și proiectare ! din țară lucrarea s-a realizat în «J avans față de graficele stabilite. 5 In cadrul unei convorbiri pe care un colaborator al nostru a avut-o • cu tov. ing. Igor Selischi, directtor tehnic al întreprinderii electro- centrale Craiova, acesta a precizat că: „Blocul nr. 7 de la Craiov [UNK] va s-a pornit cu un transformator •1 de 250 MVA la o capacitate de 5 150 MW, urmând ca in scurtă vremme puterea grupului să crească la 220 MW. In dificila operație de montare a acestui transformator diferit față de transformatorul original de 400 MW A, specialiștii, angajați În aceste zile intr-o bătălie deosebită pentru asigurarea ■ energiei electrice necesare sistemului energetic național, au reușit să scurteze termenele de lucru, să modifice conexiunile transformatorului pentru ca tensiunea la bornele acestuia să se poată schimba de la 15,75 kv la 21 kV. In lupta cu secundele și orele s-au evidențiat colectivele maistrului Daniel Mărăscu, echipele lui Constantin Ciobănelu și Constantin Nițu, muncitorul specialist Simon Spielhaupter, sudorii Dumitru Simion, Constantin Miuț și Sile Anița, montorii Constantin Surcel, Ștefan Ștefan, Gheorghe Corobea, Ion Budincă, Ion Nițu, Pantelimon Marinescu și Teodor Melinte, din șantierul energomontaj, specialiștii de la verificări PRAM — ing. Nicodim Șerban, maistrul principal Leonid Ștefîrță, tehnicianul Nicolae Buftea, iar în pregătirea programului de lucru *î și executarea reparațiilor — maiș[trii Ștefan Buiculescu, Vasile ’« Opriș, Vasile Dan, inginerul Dumitru Stoian, brigada specializată în lucrări la turbine a lui Petre Iovan și brigada de la cazane condusă de Sabin Dumitrică. Ca urmare, angajamentul a fost depășit , blocul nr. 7 furnizează energie cu 15 zile înainte de termen. In aceste condiții, economia națională va primi în aceste zile un spor de 40 milioane kWh energie electrică. Destinatar: SATU MARE Expeditor: DOLJUL In cursul dimineții de ieri, a plecat cea de a treia caravană cu ajutoare oferite de populația județului Dolj, locuitorilor din Satu Mare, unul din județele cel mai greu lovite de calamitatea naturală ce s-a abătut cu furie asupra unor regiuni din țara noastră. Cel de al treilea eșalon de ajutorare a sinistraților transportă peste 38 000 de obiecte de îmbrăcăminte pentru bărbați, femei și copii de toate vîrstele. Iată redate lapidar, cîteva din cantitățile de obiecte aflate in drum spre Satu Mare : 8.585 articole pentru bărbați din care: 1128 sacouri, 2515 cămăși, 220 costume, 876 pantaloni, 345 pardesie și balonzarde, 383 pulovere etc. Printre cele 13.212 articole pentru femei se numără 360 costume-taior, 180 paltoane, 2497 rochii, 2590 bluze, 1653 fuste, 612 flanele, 1270 perechi pantofi ș.a. Numărul articolelor destinate copiilor totalizează 14.989, din care consemnăm : 2822 rochițe, 1302 flanele, 1119 perechi pantaloni, 678 uniforme școlare, 224 fulgarine, 801 costume, 216 treninguri, 916 perechi încălțăminte și multe altele. Peste cîteva zile, va pleca un nou transport, reprezentînd o nouă manifestare de generozitate, de ajutorarea frățească a familiilor sinistrate. ȘT. A. Cotele apelor Dunării continuă să crească. Față de nivelul atins la data de 28 mai a.c., cînd de fapt a fost tras semnalul de alarmă și au început să sosească pe dig numeroase forțe pentru a se avînta în bătălia cu stihiile naturii dezlănțuite, undele de viituri înregistrau ieri la mira de control din portul Bechet o creștere de 17 cm. Era un pericol iminent. Valurile amenințau de Tineretul—o prezență activă în sprijinirea localităților calamitate In aceste momente de grea încercare, tineretul municipiului Craiova, alături de întregul popor, într-o impresionantă unitate moral-politică, contribuie efectiv la ajutorarea celor care au avut de suferit de pe urma inundațiilor. Ca răspuns la chemarea C.C. al U.T.C. către întregul tineret al patriei, organizațiile U.T.C. din municipiul Craiova au întreprins o serie de acțiuni care s-au materializat în importante sume de bani depuse în „contul omeniei“. Incadrîndu-se în efortul tuturor cetățenilor craioveni care au hotărit să facă tot ceea ce depinde de ei pentru diminuarea pagubelor pricinuite de stihiile dezlănțuite ale naturii, tineretul craiovean, într-o solidaritate impresionantă, izvorită din înalta sa conștiință etvicâ și dragostea față de patria socialistă, a hotărit să lucreze suplimentar cu este nevoie pentru depășirea angajamentelor luate în muncă, să contribuie voluntar, cu generozitatea și avîntul specifice vîrstei, la repararea utilajelor sosite de la PAVEL MURARU prim-secretar al Comitetului municipal U.T.C. Craiova întreprinderile inundate, să depună eforturi suplimentare în aceste momente grele. Astfel, încă din prima zi, majoritatea organizațiilor U.T.C. au cerut să doneze din fondurile proprii, cote pentru ajutorarea localităților sinistrate. Suma totală depusă pînă in prezent este de 50.000 lei. La aceasta se adaugă și contribuția personală a tinerilor muncitori, studenți, elevi, care se ridică la peste 55.000 lei. Răspunzînd inițiativei unor colective de tineri, organizațiile U.T.C. din municipiul Craiova au hotărit ca beneficiile de la toate manifestările cultural-sportive ale tinerilor ce se vor desfășura în perioada mai—octombrie a.c., să fie depuse în „contul omeniei". Considerînd că aportul lor In această perioadă poate fi și mai mare, tineretul din Craiova a colectat și expediat spre oțelării peste 300 tone fier vechi, iar contravaloarea totală a acestor cantități să fie depusă pentru ajutorarea zonelor calamitate. In perioada imediat următoare vor fi expediate încă 700 tone fier vechi, realizîndu-se, astfel, angajamentul organizației municipale U.T.C. pentru ajutorarea sinistraților, iar valoarea bănească a 100 tone fier vechi să fie depusă la „contul omeniei“. Plenara consiliului municipal pentru munca în rîndul elevilor a hotărit ca în perioada de vară elevii să-și aducă sprijinul lor efectiv la reconstrucția zonelor sinistrate prin confecționarea la secția Mofleni a Î.I.L. pentru materiale de construcții și produse chimice Craiova, a 2,5 milioane cărămizii răspunzînd astfel chemării organizației U.T.C. din cadrul C.A.P. Calopăr, care a lansat inițiativa ca fiecare organizație din cadrul C.A.P. din județul nostru să confecționeze, pînă la sfîrșitul lunii iulie, 10 mii cărămizi. (Continuare în pag. a II-a) versarea peste dig în punctele mai joase. Prezența la fața locului a reprezentanților organelor locale de partid și de stat în frunte cu tovarășul Constantin Băbălău, prim-secretar al Comitetului județean de partid, indicațiile date și întreprinderea operativă a măsurilor de apărare și intervenție, au mobilizat și mai mult efortul și dîrzeni ai oamenilor care s-au avîntat încrezători în lupta cu furia apelor. Prin mobilizarea a peste 14000 de țărani cooperatori, cărora li s-au alăturat în cursul zilei de 29 mai a.c. 1500 de bravi ostași ai forțelor noastre armate, s-a reușit să se ridice în bună parte cota de siguranță a digului care pe alocuri a atins 60 de cm. Oamenii cunosc bine furia dezlănțuită a apelor care vrodată în decursul anilor le-au inundat culturile și le-au distrus bunurile. Tocmai de aceea, în aceste zile de grea cumpănă ei pun umăr la umăr și se opun cu dîrzenie nemaiîntîlnită pericolului de inundație ce amenință zi de zi și ceas cu ceas bogatele recolte apărate de dig. In urma ședinței de comandament ce a avut loc la sistemul de irigații și desecări Bechet, s-a verificat planul de măsuri in lupta cu furia apelor. Pe lingă mijloacele de transport auto existente la data de 28 mai (200 de autocamioane și 80 de autobasculante), au mai fost cuprinse în planul de acțiune alte 90 de autovehicule menite să transporte cantități masive de pămînt pe dig. La indicațiile date de Comandamentul județean de apărare împotriva inundațiilor s-au stabilit noi puncte de dislocare a pămîntului, în așa fel, nicit să se asigure mai multă operativitate și un randament ridicat pentru mijloacele auto. Ploaia ce a căzut în seara zilei de 28 mai a îngreunat transportul pămîntului pe dig cu mijloacele auto. Acest neprevăzut fost învins. A fost luată măsura a de a se aduce în portul Bechet un șlep pentru a asigura transportul sacilor plini cu pămînt în punctele inaccesibile, acolo unde valurile amenință formarea de grifoane sau deversarea peste dig. FLOREA STAICU (Continuare în pag. a II-a) Centimetru tu centimetru se pune stavilă apelor învolburate ale Dunării AV.WAWA’.W/J'A'.WW/ IW.’.mWW J W W WWWWWWWWWAWWW) .WWW W WWWtWWUY WWWWW WWWWWWWWWWWWWW ..uI. .ftî..vX.ZLy. Cvartaluri noi în Valea Roșie din Craiova ) Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU AR ^ I ^V 4 • ■ în județul Ialomița Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Paul Niculescu-Mizil și filo Verdeț au făcut ieri o vizită de lucru în județul Ialomița. Secretarul general al partidului și ceilalți conducători de partid și de stat au vizitat lucrările ce se desfășoară în incinta îndiguită Borcea pentru a stăvili apele Dunării în creștere, precum și întreprinderi industriale, unități agricole de stat și cooperatiste, au stabilit la fața locului măsurile ce trebuie luate în continuare pentru apărarea de inundații, pentru ridicarea activității economice la nivelul și cerințele impuse acestui ultim an al cincinalului. Mii și mii de oameni au întîmpinat pe conducătorii de partid și de stat cu un puternic entuziasm, i-au aclamat îndelung, exprimîndu-și dragostea, încrederea nețărmurită față de Partidul Comunist Român, hotărârea lor fermă de a contribui cu toate forțele la recuperarea grabnică a daunelor pricinuite de calamități, pentru a îndeplini planul pe acest an, asigurând astfel o temelie trainică viitorului cincinal. încă de la primele ore, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat, se îndreaptă spre meleagurile Ialomiței. Sub ochiul de lumină al ferestrelor elicopterului, totul se vede foarte bine : cîmpii întinse, învăluite în verdele crud al griului și porumbului. de Pe măsură ce ne apropiem pămînturile apar ici-colo, pe ialomițene, cîmpurile pline de rod, ochiuri de apă, mai mari, tot mai mari, pînă cînd cuprind în viitoarea lor sate, șosele, livezi, Lunca, Brăilița, Piua Petrii — trei sate se succed aproape unite de apele Ialomiței, refuzate de prea plinul Dunării. Elicopterul aterizează chiar în această zonă, pe un drumeag înălțat, unde apele nu au putut ajunge. Sîntem în fața sediului fermei nr. 4 a întreprinderii agricole de stat Vlădeni — mare unitate de producție, ale cărei păminturi se află în zona îndiguită dintre Dunăre și Brațul Borcea. In întîmpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducători de partid și de stat au sosit aici tovarășii Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului județean Ialomița al P.C.R., I. Manț, secretar general al Ministerului Agriculturii și Silviculturii, inginerul Valentin Georgescu, directorul I.A.S. Secretarul general al partidului se interesează de măsurile care au fost luate pentru apărarea acestei incinte îndiguite, de situația actuală. Se pornește de îndată, la bordul unei șalupe, la cercetarea stării digului care împrejmuiește ogoarele întreprinderii, ferindu-le de năvala apelor. Cu vezi cu ochii, de-a lungul malului Borcei, mii și mii de saci de polietilenă plini cu nisip sau pămînt, stivuiți cu grijă,, în unele locuri depășind înălțimea de 1 metru. De fapt, digul adevărat, nu se mai vede, apele sînt demult la înălțimea sa. De cîteva zile, cota undelor Borcei este de 714 centimetri, cea mai înaltă cunoscută pînă acum. Zona Vlădenilor este, din toate cele 100 000 hectare amenințate de ape în incinta îndiguită dintre fluviu și Borcea, cea mai periclitată. Se lucrează la Gura Săltavei, la fel la Țipirigelu, la Repejoru, oriunde digul se află mai puțin sigur. La unul din aceste puncte, șalupa pe care se află tovarășul Nicolae Ceaușescu acostează. Muncitori, ostași, femei și bărbați se opresc o clipă din lucru și salută cu toată dragostea, cu zimbete vădind un puternic optimism, pe secretarul general al partidului, care se oprește la mulți dintre ei, le spune cuvinte de îmbărbătare, elogiindu-le efortul, izvorât dintr-un profund patriotism, de a salva bogatele recolte pe care le vestesc aceste pămînturi pentru a căror renaștere s-au cheltuit, atîta trudă și bani, indică măsurilecare trebuie luate în continuare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu îi felicită și le urează succes. Comandantul trupelor care ajută la înălțarea digului, generalul maior Gheorghe Briceag, prezintă secretarului general al partidului un scurt raport în care subliniază voința de neclintit a ostașilor de a fi alături de întregul popor și în aceste momente de încordată luptă. Aparatul de zbor aterizează în zona industrială a Călărașilor. Mii de oameni ai muncii din oraș și din comunele apropiate, aflînd de vizita secretarului general al Partidului, au venit aici să-l întîmpine. Este o atmosferă entuziastă. Primul secretar al Comitetului municipal Călărași al FCR, Ion Sinișteanu, rostește un cuvînt de bun sosit. Oaspeții sînt invitați să viziteze Combinatul de hîrtie și celuloză. Prin intermediul unei machete oaspeții sunt informați despre cele mai recente lucrări de investiții ce se fac în unitățile combinatului, pentru ca din anul viitor ei să atingă capacitatea proiectată — 50 000 tone celuloză, 66 000 tone hîrtie, 8 600 tone alte produse. După vizitarea sectorului turnătorie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, remarcând deficiențele existente aici, indică luarea neîntîrziată a unor măsuri energice pentru a se organiza mai bine procesul de producție, a se folosi mai judicios forța de muncă, a se gospodări mai bine utilajele, materia primă, parcul auto. După vizitarea Combinatului coloana mașinilor oficiale străbate principalele artere ale orașului îndrepțindu-se spre fabrica de confecții. Pe întregul traseu conducătorii de partid și de stat sunt salutați, cu multă căldură de populația orașului, care cu mic cu mare aclamă îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general, însoțiți de directorul Fabricii de confecții, oaspeții vizitează principalele secții de producție. Scurte popasuri la unele locuri de muncă prilejuiesc discuții asupra calității produselor și preocupărilor actuale de creștere a producției. Se discută despre eficiența economică a întreprinderii, despre relațiile dintre fabrică și combinat, se iau în dezbatere problemele ridicate de perspectivele dezvoltării fabricii. In încheierea vizitei, secretarul general al Partidului felicită pe lucrătorii fabricii pentru succesele obținute, urîndu-le noi realizări în producție. De la Călărași, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat, se îndreaptă spre Slobozia. In drum spre Slobozia, conducătorii partidului și statului vizitează Complexul de creștere și îngrășare a animalelor al întreprinderii agricole de stat — Ciulnița. Se vizitează cooperativa agricolă de producție din comuna Gheorghe Lazăr. La sectorul zootehnic, oaspeții sînt impresionați plăcut de spiritul gospodăresc ce se vădește aici, de rezultatele obținute. In timpul vizitării cooperativei, tovarășul Ceaușescu a recomandat extinderea cooperării cu întreprinderile agricole de stat, arătînd că, în acest fel, rezultatele pot fi și mai bune. Conducătorii de partid și de stat se îndreaptă apoi spre reședința județului — Slobozia. In piața centrală a orașului, oaspeții sînt salutați cu entuziasm de un mare număr de cetățeni de toate profesiile, de toate vîrstele. Se află aici militari, membri ai gărzilor patriotice, ai detașamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, care prezintă onorul tovarășului Nicolae Ceaușescu. într-o atmosferă de puternică însuflețire are loc apoi o adunare populară. Deschizînd adunarea, tovarășul Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului județean Ialomița al P.C.R., a salutat în numele tuturor locuitorilor din județ prezența conducătorilor de partid și de stat pe meleagurile Ialomiței. Au luat apoi cuvîntul Emilian Dicu, maistru constructor la șantierul Combinatului de îngrășăminte azotoase din Slobozia, profesoara Victoria Radu, de la liceul din localitate, ing. Mircea Popei, directorul Fabricii de uleiuri comestibile din Slobozia. Primit cu îndelungi aplauze, cu urale puternice a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. înapoierea în Capitală a tovarășului ♦ Gheorghe Maurer Ion Vineri seara, s-a înapoiat de la Moscova, tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, care, potrivit înțelegerii dinainte stabilite, a avut o intîlnire cu președintele Consiliului de Miniștri al URSS, Alexei Kosîghin, pentru avea convorbiri privind dezavoltarea în continuare a colaborării și cooperării economice dintre Republica Socialistă România și URSS, împreună cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer s-au înapoiat tovarășii Gheorghe Rădulescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Maxim Berghianu, președintele Comitetului de Stat al Planificării, și Alexandru Boabă, miniștri, consilieri și specialiști. La sosire, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tovarășii Ilie Verdeț, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Leonte Răutu, Mihai Marinescu și Ion Pățan, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, miniștri și alte persoane oficiale. Erau de față A. V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice la București, și membri ai ambasadei. ■4r La plecare pe aeroportul Vnukovo, tovarășul Ioni Gheorghe Maurer și persoanele care l-au însoțit au fost conduși de tovarășii Alexei Kosîghin, Dmitri Poleanski, Leonid Iliciov și de alte oficialități. Au fost prezenți ambasadorul României la Moscova, Teodor Marinescu, și membri ai ambasadei. (Agerpres) Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși. Doresc în primul rînd să vă adresez dumneavoastră, locuitorilor orașului Slobozia și ai întregului județ Ialomița, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a guvernului Republicii noastre socialiste. (Aplauze puternice, urale). Am vizitat astăzi lucrările ce se desfășoară de mai multe zile pe malul Dunării pentru a face față apelor în creștere ale fluviului. Am rămas foarte plăcut impresionați și sîntem satisfăcuți de hotărârea, abnegația și eroismul cu care oamenii muncii, ostașii, membrii formațiunilor patriotice și tineretul din detașamentele de pregătire militară, — inclusiv studenții veniți din București — acționează pentru a asigura consolidarea și înălțarea digurilor pentru a salva de la inundație zeci de mii de hectare, pentru a apăra recolta. Sunt convins că lucrările realizate, munca pe care o desfășurați vor fi încununate de succes, că și în acest județ — ca, de altfel, și în alte părți ale țării — vom reuși să facem față situației, să învingem pericolele pe care le provoacă furia apelor. (Aplauze puternice). Cunoașteți că am avut — și avem încă — inundații în multe zone ale patriei noastre; acestea au provocat pierderi deosebit de grele, atît populației din orașe și sate, cît și întreprinderilor, unităților agricole, economiei noastre naționale. Dar trebuie să menționez că datorită măsurilor ce s-au luat, muncii eroice desfășurate zi și noapte de zeci și sute de mii de cetățeni ai patriei noastre, s-au evitat pierderi și mai mari. De aceea, doresc să adresez, și cu acest prilej, mulțumiri și felicitări atît celor care, în zona Dunării continuă să se lupte cu apele, cît și celor care în întreaga patrie au desfășurat o muncă titanică zăgăzuind, în măsura posibilului, stihiile naturii. (Aplauze puternice, prelungite). Desigur, tovarăși, nu are rost să vorbim doar despre ceea ce a fost. Fără îndoială, asta ar fi fost situația dacă am fi avut o primăvară bună. Dar răspunzînd într-un singur glas, într-o deplină unitate de voință și de acțiune, întregul nostru popor luptă în continuare pentru a stăvili apele, pentru a înlătura pagubele provocate, a reface locuințele, întreprinderile, instituțiile, cooperativele, pentru a asigura desfășurarea normală a activității. Menționez că, de pe acum, cea mai mare parte a întreprinderilor, cooperativelor și instituțiilor din zonele care au avut de suferit de pe urma inundațiilor, și-au reluat activitatea ; multe din ele lucrează cu întreaga capacitate. (Aplauze puternice, prelungite), întregul nostru popor a răspuns chemării partidului, ajutând la refacerea grabnică a bunurilor distruse, la reluarea cursului normal al activității, la ajutorarea celor care au fost loviți de calamități. S-au strâns sute și sute de milioane de lei, s-au donat îmbrăcăminte, alimente , mii și mii de oameni au mers în localitățile sinistrate spre a contribui la repunerea în producție a unităților de producție. Vor începe în curând, chiar in zilele următoare, lucrările de reconstrucție a locuințelor. Așa cum ați văzut din Hotărârea publicată astăzi în presă, printre celelalte măsuri adoptate s-a hotărât ca 5 000 de apartamente să fie construite peste Plan, din contribuția statului, in orașele care au avut de suferit. (Aplauze puternice, orale , se scandează „Ceaușescu, Ceaușescu !“) Desigur, tovarăși, și pînă acum, în întreaga noastră activitate, în toate rezultatele obținute în construcția socialistă, în creșterea bunăstării poporului s-au evidențiat unitatea și hotărârea de muncă a națiunii noastre socialiste; această u(Continuare în pag. a II-a)