Inainte, august 1970 (Anul 27, nr. 7902-7926)
1970-08-02 / nr. 7903
5 w Evocări ISS - și de la nașterea lui C. D. UNUL Figură luminoasă de artistcetățean, C.D.Rosenthal ocupă un loc însemnat în cultura românească de la jumătatea secolului al XIX-lea. Pictor de talent, el este personalitatea, peste care cel ce dorește să cunoască cultura și istoria noastră din epoca anului 1848 nu poate să treacă. Născut la Pesta, în 1820, într-o familie de mici negustori, C.D.Rosenthal studiază cîțiva ani pictura la Viena și Paris, înzestrat cu un talent remarcabil, el începe de tînăr să-și cîștige existența, prin executarea de portrete. In a doua parte a anului 1842, Rosenthal, la îndemnul lui Ion Negulici, pe care îl cunoscuse la Viena, în epoca studiilor, pleacă la București, unde, timp de mai bine de doi ani, execută o serie de portrete și mai ales cunoaște poporul și țara de care se va simți atît de atras, încît va ajunge a o recunoaște drept patria sa. La sfîrșitul anului 1844, Rosenthal pleacă la Paris, pentru a-și desăvîrși studiile. Acolo, tot prin intermediul lui T. Negulici, ajunge să cunoască și să lege prietenie cu mai toți viitorii conducători ai revoluției de la 1848 din Țara Românească : N. Bălcescu, Gh. Magheru, frații Golescu etc., la care adaugă ulterior pe aceea a lui V. Alecsandri, V. Mălinescu și aga Iancu Manu. Vorbind însă despre prietenii lui Rosenthal, în mod deosebit trebuie să cităm pe Maria, și C. A. Rosetti, cu care a legat o prietenie ce, artistul prin sinceritatea și devotamentul ei, poate fi luată și dată oricînd exemplu. La Paris, ca și la București, unde s-a înapoiat în toamna anului 1847, Rosenthal a pictat, printre altele, portretele prietenilor amintiți. Cîștigat de aceștia la idealurile politice luminoase ale epocii, idealuri care urmăreau să ridice națiunea română în rîndul națiunilor libere ale Europei, Rosenthal a luat parte activă la revoluția de la 1848 din Țara Românească. Astfel, el a fost prezent mai în toate momentele importante ale acestui eveniment, iar aportul său de artist-cetățean s-a făcut , simțit, în zilele revoluției, prin ridicarea la București a statuii „România Eliberată“, prin amenajarea artistică a locurilor unde se țineau întrunirile publice, prin executarea unui portret lui Soliman-pașa (pentru a-l atrage de partea revoluției) și, mai ales, prin realizarea cunoscutului său tablou „România pe Cîmpia Libertății rupîndu-și cătușele robiei“. înăbușirea, în septembrie 1848, a revoluției din Țara Românească aducea pentru C. D. Rosenthal momente de deosebit dramatism, dar și de devotament, abnegație revoluționară și patriotism fierbinte. Arestat și eliberat împotriva voinței sale (întrucît dorea să rămînă împreună cu tovarășii săi, fruntașii revoluției), C. D. Rosenthal are meritul de a nu-și fi părăsit prietenii și, împreună cu Maria Rosetti, a urmărit pe malul Dunării ghimiiile cu arestații de la Giurgiu pînă la Svinița, unde, profitînd de o conjunctură favorabilă, au reușit să-i elibereze pe cei cincisprezece arestați, printre care se aflau și N. Bălcescu, C. A. Rosetti și alții Nevoit să ia calea exilului, C. D. Rosenthal n-a părăsit niciodată credința într-o revoluție viitoare. „Revoluția va veni și România va reînvia“, scria el unui prieten în acea epocă și pretutindeni purta cu sine două relicve dragi : o imagine a republicii și o cutiuță cu pămîntul sfînt al patriei. In exil, în 1850, la Paris, Rosenthal a conceput și realizat tabloul „România revoluționară“, opera sa capitală. Simțind nevoia să-și aducă în continuare contribuția la pregătirea revoluției viitoare, Rosenthal a solicitat insistent, în 1850/1851, Comitetului român revoluționar de la Paris o misiune specială pentru sine. Așa s-a făcut că, în mai 1851, el a plecat spre Transilvania „pentru a face propagandă în favoarea românilor“. Pe drum, la Budapesta, trădat de siguranța lui Ludovic Bonaparte, Rosenthal a fost arestat de poliția imperială. Supus unor torturi îngrozitoare, el a murit în noaptea de 22 spre 23 iulie 1851, într-o închisoare din Budapesta, refuzînd a-și trăda tovarășii și cauza de luptă. Artist care întruchipează o figură frumoasă de pictor romantic, bun cetățean și patriot, C. D. Rosenthal și-a cîștigat meritul de a rămîne viu în memoria posterității. PAUL REZEANU cercetător științific la Centrul de științe sociale Craiova REPUBLICA MALGAȘE ( Muzeul Tananarive Palatului regal Navigatorul solitar Rollo Gebhard de 48 de ani, din Garmisch-Partenkirchen ííFG) a plecat din portul Genova în august 1967 pentru un voiaj în jurul lumii, tn acești trei ani petrecuți pe oceane, a trecut prin multe peripeții, fiind răpit de pterit în canalul Panama, apoi luptânduse cu valuri imense timp de două luni în Oceanul Indian. Ambarcațiunea sa, „Solveig NP” de tip „Condor“, cu o lungime de 7,25 m și lată de 2,30 m a rezistat tuturor furtunilor. www^w wwww iwtfwwvtfwu w w w w w w ww ww w www^^wwftw w ww w w w w wwvtfmi w wwyvwwwwwwtftfwww^^*** Tipuri și tertipuri Era un omuleț mărunt, cu o figură de bonom, cu niște ochi mici, sfredelitori, ascunși îndărătul ochelarilor cu șnur și cu o mustață lăsată în jos, la confluența unui ridtus permanent, care trăda o ironie amară. Nu numai la cafeneaua „Minerva“, unde își avea masa rezervată și unde era mereu înconjurat de prietenii din boema de altădată a Craiovei, dar și în localurile publice, nenea Miță constituia o figură cunoscută, a cărui prezență tonică genera spontan e fluvii, voioșie, exuberanță. Nu știu care mucalii de pe vremuri îi spusese odată „Pitpalac“. Și porecla prinsese. Cînd în serile de vară, in grădina unui restaurant nenea Niță își făcea apariția, era de ajuns ca de la o masă cineva să arunce : „Pitpalac !" — pentru ca tumultul sa se dezlănțuie, provocînd indignarea lui nenea Niță, care cu veșnica floare la butonieră batea cu bastonul în masă, chemind patronul. Cînd acesta venea, prefăcîndu-se că nu știe despre ce este vorba, nenea Niță îl lua la „refec" : — Ăsta e local, dormnule ! ? — De ce, coane Niță ? — Cum, de ce ? Păi la dumneata vin oameni subțiri sau haimanale ? Am să vorbesc cu prefectul poliției să-ți închidă localul... ... Și, în entuziasmul general al publicului, părăsea grădina cu bastonul ridicat, îndreptîndu-se spre poliție pentru a reclama „barbaria care există în orașul nostru"... Odată, pe cînd își sorbea tacticos șvarțul la „Minerva", împreună cu un cunoscut avocat craiovean, farsor din cale-afară, acesta îi făcu semn. Din anecdotica de altădată j de PAUL TOMESCU I — Nene Niță, ia privește cine a intrat in cafenea. Cel interpelat își îndreptă ochelarii și privi cu atenție : era un om înalt, cu o barbă impunătoare, cu o mapă la subțioară și cu o umbrelă în mină. — Il cunoști ? — Nu — răspunse condicU nenea Niță. — Cum, frate ? Păi nu e larga ? — Nu mă nebuni! Așa e domnule, ai dreptate. Numai larga umblă cu umbrelă... — Păi sigur, făcu celălalt (care aranjase farsa dinainte). — Phiuu ! Tare aș vrea să-l cunosc și eu ! — Nimic mai simplu, nene Niță. Il invit eu la masa noastră, că suntem cunoștințe vechi... Și peste cîteva clipe, nenea Niță se pomeni cu noul sosit, însoțit de mucalitul avocat, care făcu prezentările : — Domnule „profesor" dați-mi voie să vă prezint pe unul din admiratorii dumneavoastră, care a ținut să vă cunoască și să vă adreseze personal cele mai calde omagii. La rîndul său, nenea Niță se simți dator să spună că e onorat de „cunoștință“, că Nicolae Iorga e un nume venerat de întreaga țară, că prezența lui la Craiova face cinste orașului etc., etc. „Profesorul" fu, firește, măgulit, vorbi cu patos despre oamenii de cultură ai Craiovei și, în final, părăsi localul cu cele mai plăcute amintiri despre această întrevedere. Numai că, peste trei-patru zile, aflîndu-se în același local, nenea Niță zări, prin fereastră, pe pretinsul profesor, dar fără masă și umbrelă. — Ce, mă băiete ? — întrebă el pe un alt prieten cu care se afla la masă. Iorga ăsta n-a mai plecat din firaiova ? — Care Iorga, nene Niță ? — Iorga, domnule! Nu-l vezi pe stradă ! — Păiăla nu e lorga, frate ! E un negustor din Corabia, păcatele mele ! Dumneata nu știi că lorga umblă cu umbrelă 7 ...Și nenea Niță („Pitpalac"), înțelegînd farsa ce i se pusese la cale, se ridică de la masă și flutură bastonul în aer ! — Am să vă arăt eu, derbedeilor ! Auzi, Iorga! Un nespălat de la Corabia. Mă duc direct la poliție Lichelele dracu ! Auzi, Nicolae Iorga... £ P Decebal către romani : Voi sînteți securea, Ce codru-mi răzbi ! Voi veniți de-aiurea — Noi suntem DACI ! Papa se... spovedește : Pe Traian, cind îl dădui jos, de pe Columna lui, Pe Sina Petru am cocoțat — Care m-a reprezentat! A cui e Columna lui Traian?. Pe Columna lui Traian, In imperiul pământean, Sfîntul Petru e prezent — Și în cer, la rai — absent! „Unei fete mici“ — a lui Tudor Măinescu — care „se închină“... Turtindu-și nasul în vitrină, Un domn cu ochelari, citește : „O fată mică se închină“ — Și cititorul... se crucește! Aceluiași „o picătură de parfum“. Intr-un așa de gros volum — E ca un strop d„eau de cologne“, Intr-un cogeamite flacon ! Nu toate personajele dramatice binemerită titlul de erou... Ești autor de mult tupeu — Dar in poemul tău „ateu“, Eroul e un personaj Lipsit cu totul, de... curaj !... Autoepitaful unui actor Am mai murit, de-atîtea ori, Aplaudat de admiratori . Ca niciodată, acum zac — Răpus de ultimul meu trac ! Pentru Magda Rai, autoarea volumului „Groapa cu draci" Citindu-ți cartea, mă-ntrebai— Dar fără nici un pic de ură — Ce-or căuta dracii la... rai ? Și Magda... în literatură ? I... „Cântăreața rațională Lui Samson, intr-adevăr, Ii ședea puterea-n păr . Iar Dalilei — în... chelie — De-azi-nainte, să se știe ! ION I. CRISTESCU Unui prieten care-mi spunea că-i place grozav muzica ușoară Cică muzica-i răsfață Și-i alungă pe loc frica. Nu-i mirare, doar în viață A umblat cu... ușurică“... Unui tînăr poet care-mi spunea satisfăcut că și-a cumpărat un „dicționar de rime*« Pentru a ieși din caliciune Și-a luat „Dicționar de rime“... Dar ca s-arate lumii ce-i. Caută unul de... idei. Poetului Nicolae Tăutu, care, in revista „Astra“, caută să justifice cauza pentru care s-a stabilit la Brașov La poala Tîmpei stabilit, In sinea lui a socotit : — Chiar de n-am succes în rime, Sunt cel puțin la-nălțime !... Unui medic radiolog cam nervos Orișice s-ar crede Toți îi cunosc felul ! El în raze vede Chiar și......portofelul“... Unui prieten care, deși tînăr, umblă pe la medici ca să iasă la pensie susținînd că este bolnav de diabet Un medic bun l-a consultat. Apoi, răspunse enervat : — Să n-ai teamă, fii, deci, tare, Că-i zahăr de......Dealul Mare!“... MALIU BOGDE cheamă“ e GRAME ORIZONT AR: 1) La început de săptămînă — Vine înainte de sîmbătă. 2) Ziua ca mijloc de măsură — Te răcorești în zile călduroase. 3) Șapte — Te obligă să stai și ziua în casă. 4) Smoc de păr. 5) Zile de odihnă. 6) Literă armenească — Vechi caractere grafice gotice — Colecție de fluturi. 7) Ziua a doua — E bună rece în zilele de vară. (pl. 8) Oraș in vechea Italie — Lopățica plugului. 9) Zi cu cîntec. 10) Compus organic — Pom fructifer. 11) A netezi — Muncesc cu ziua. VERTICAL. 1) Stăpina nopții — De pe o zi pe alta. 2) Număr prim — Apare zilnic — începe marți! 3) Aureolă — Belșug. 4) Fir — Secret. 5) Haine de protecție — In fiecare duminică! 6) Vînat gol — Interior comun! — Din neamul abazilor. 7) Cu preț redus — Aici. 8) Bucuria bunicilor. 9) Gospodarii orașului — Distanță parcursă într-o zi (pl. 10) Era folosit în zilele inchiziției — Sfîrșit de meci — Luate din ziar! 11) Carti! — Zi a săptăminii. Cuvinte rare : AIP, RUNE, IRIA. MIRCEA ȘTEFANESCU Cercul rebusist „Feroviarul“ Craiova Cum s-a descoperit un cifru Tînărul lucra la proiectări. Avea idei cu 3 oameni la un loc. Dar, nefiind șef, trebuia să le comunice ierarhic. Și dacă vreuna ajungea pînă la director, cînd îi revenea prin filieră el nu mai era coautor. Atunci a început să lucreze în dublu exemplar. Prin intermediul șefului de servici, secretarului sau directorului tehnic, copia abia ajungea la directorul general ; originalul îl trimitea la București iscălindu-l simplu : Ferioiu. Cînd a aflat tînărul cum este cu... filierele, l-a invitat Aurel Baranga la „Opinia publică“. Dragoste la zero grade După ce și-a consultat pacienta cu probitatea unui medic profund, a pus diagnosticul indicînd medicamente... gratuite. Și, subliniindu-și afinitățile cu matematica, a căzut într-o perorație științifică despre Teoria mulțimilor, vorbind focos despre mulțimi, șiruri și funcții. Despre primele a grăit ca un diletant, dar cînd a venit vorba de funcții, s-a crezut specialist și a dat discuția pe funcția sa. Doar de asta este șeful unei secții ! Hotărîrea din urmă Și-a umplut buzunarul cu atâtea notițe, însemnări, fragmente de analize, secvențe de studii ale limbii literare, încît, într-o zi, căutîndu-și batista, a... riscat ; în alta, trebuind să plătească la restaurant o apă minerală pe care a consumat-o timp de o oră, a riscat ! Nepotul lui Rameau s-a hotărît : depune banii pentru vilă, vinde Renault-ul major și își cumpără o geantă. Cu ea se mai poate trece, no mai des, pe la librării, chiar dacă poartă în ea cărți împrumutate cu avizul galant al amfitrionilor ! Masca modernizării De abia țscrie, silabisind cu voce tare numele lui Shakespeare. Hamletianul „a fi sau a nu fi“ rămîne însă principiul guvernator al întregii sale activități. Intr-un recent cerc pedagogic, a propus chiar să se vorbească despre contribuția actualilor profesori de română, biologie și istorie la matematizarea predării lecțiilor lor. Spiritul enciclopedic — a argumentat snobul profesor — ne este specific și nouă, ca și Renașterii din... Danemarca ! — Deci, să salutăm analogiile moderne, a propus un coleg de-al său de la liceu. M. BARB CI Pietrele vii Vizitatorii insulelor Falkland au prilejul să asiste aici la un spectacol unic: o grămadă de pietre acoperite de mușchi se mișcă în bătaia vîntului. Privite mai îndeaproape, Iți dai seama că ele nu pot fi mutate din loc pentru că au niște rădăcini actinc înfipte în pămînt. Și, de fapt, pietrele nu sunt din piatră, ci... din lemn, re. Este singurul loc pe glob unde se află o astfel de pădure stranie. Creșterea ciudată a acestor copaci se datorează viiturilor polare care bl 11tuie asupra Insulelor Falkland și care nu permit dezvoltarea normală a copacilor. Aceste „pietre vii”, cum le numesc locuitorii insulelor, nu au fibre și nu pot fi folosite drept sunt copaci și alcătuiesc o pădu- combustibil. Monede descoperite La școala generală din satul Leamna de Sus (municipiul Craiova) se află o bogată și prețioasă colecție numismatică, in cadrul căreia se distinge un lot monetar format din 17 monede romane imperiale de argint. Acestea au ajuns în colecția școlii în 1969 și, cum se întimplă deseori cu monedele provenite din colecții particulare, nu am putut căpăta indicații certe asupra imprejurărilor descoperirii. Ele au fost vîndute de locuitorul Dumi- romane la Bîrca trescu Constantin, din comuna Bîrca, care afirmă că le-a găsit în 1939. Repartizate pe împărații în timpul cărora s-au emis, constatăm următoarea situație : de la Traian, Marc Aureliu, Commodus, Caracala, Elagabal Maximin Tracul și Filip Aratul există cîte o monedă: de la Faustina Xunior, Septimiu Sever, Iulia Maesa — cîte două, iar de la Severus Alexander— patru. Starea de conservare a acestor monede este în general bună, dar, în privința greutății sunt unele diferențe datorate, fie unei circulații intense și de lungă durată, fie erorilor antice de cîntărire a metalului. Aceste monede, încadrîndu-se în limitele tezaurelor descoperite la Bîrca, începînd cu anul 1935, nu este exclus ca ele să facă parte din unul din acestea (1961, 1962 și 1963). Deși descoperitorul nostru a afirmat că monedele în discuție au fost găsite în anul 1939, este posibil ca această dată să nu fie cea reală. Aceste tezaure au fost îngropate pînă la mijlocul secolului al III-lea, intr-un moment critic pentru această regiune, pricinuit de invaziile carpo-getice. Piesele de mai sus se află expuse la muzeul școlii generale Leamna de Sus, — organizat de învățătorul Lupescu Constantin— fiind folosite ca material didactic la lecțiile de istorie, valoarea lor instructiv-educativă fiind incontestabilă. Prof. ONORIU STOICA Mantale de ploaie Drumețul surprins in pădurile tropicale de năpraznicele ploi torențiale nu are nici o scăpare decît să se lase udat pînă la piele. Locuitorii Timorului, însă, au confecționat această manta din frunze de palmier, ușor de transportat, sare, la apariția soarelui, poate fi aruncată. • „Explorer-38“ Satelitul american „Explorer- 38“, lansat pe o orbită în jurul Pămîntului cu o rază de 5 860 km, a stabilit că planeta pe care locuim, la fel ca și planeta Jupiter, este o sursă (este drept, slabă) de emanații de unde radio de joasă frecvență. Emanațiile au un caracter periodic și strict dirijat, intensificîndu-se spre frecvențele mai joase. Muzeul sării Unul din principalele atracții ale Cracoviei este muzeul minelor de sare, care se află in acest oraș. Aici există expoziția cristalelor de sare și grote in sare cu diverse sculpturi, printre care bustul regelui Kazimir (1.310—1.370), executat în rocile cristaline de sare. 2 _ vm — 1970 Din carnetul caricaturistului GARO PAPAZIAN Deocamdată sunt liniștit. N-are pentru ce să doară capul ! ! 1 ...Plus 1000 din inventar.. .plusul de la Í mă — Eu, pentru huliganism. Tu ? — Pentru inventar ! ! ! Carnea de cai regali Londonezii au fost indignați de dezvăluirea ziarului „Daily Mirror“ că toți caii din cavaleria regală, care nu mai sunt apți de serviciu, sînt trimiși la abator, de unde sunt vînduți cu kilogramul măcelăriilor de carne de cai din Franța, Olanda și Belgia. Este vorba de un număr de 60 pînă la 400 de cai anual, cai care, odinioară, împodobiți cu fast, erau admirați de londonezi cu prilejul tradiționalei schimbări de gardă din fața palatului Buckingham, festivităților pentru aniversarea reginei sau primirea unor șefi de stat străini. Prietenii animalelor au fost îndeosebi indignați de faptul că sunt sacrificați nu numai caii bătrîni, ci și cei care dau dovadă de «deprinderi indezirabile“ ca, de exemplu, comportarea nervoasă la parăzi. Recent însă, s-a anunțat că toate vînzările de cai pentru măcelării au fost suspendate provizoriu, pînă ce se va lua o hotărîre asupra unei propuneri a Asociației pentru protecția animalelor de a se organiza o „asistență de bătrînețe“ pentru cai... Apus — fotografie <le Aurel Tui, Craiova VWmW.’AV.VJWWiVVV.'AViV.W.VV.SV.VV.VAVAVV.'.V.SV.VA'.V.1 V.V.W.V.V.V.V.V.V.V.V.V.I.1.V.V.V.V.V.V.V.,.V.[.V.V.,.V.V.V.VAVV.V.V.V '.V.W .VAVW.V.V.%VAV.V.V.V.V.W.VAV.\V.'.V/ii/AVAV.V.W,V.VWAVV.V.‘.‘