Inainte, mai 1971 (Anul 28, nr. 8133-8158)

1971-05-04 / nr. 8134

2 Columba celei mai joase epoci de Istorie... ...Grivița 1933... August 1944... mai 1971 — momente Încrustate Pe I­N­A­I­N T to © 3 - V — 1971 «2» *2# %B» *Și «A* «A* ’«B» «A» «B» «A# sr­Ț © ég ® @2% ng ® vfm Ceea ce conferă o deosebită vigoare și frumusețe coloanelor care traversează orașul de la primele ore ale întîiului de Mai este imaginea Muncii. Fluviile omenești ale celor ce muncesc, cu brațele și cu mintea, o reprezintă și o celebrează, îi dăruiesc zifabetul și voioșia cîntecelor, înălțimea gîndului și densitatea faptelor înscrise pe pancarte, figurate în machete, îi transmit cadența viguroasă a progresului și căldura solidarității umane. O imagine dinamică a muncii — expresia ei socială concentrată în chenarul festiv al unei zilei ! Sub arcul de lumină al dimi­neții de Mai intrăm în tumultuoasa revărsare a străzilor, suntem­ cotropiți de feeria mulțimilor venite să celebreze Munca, su­prema valoare la care ne raportăm azi, înfăptuirile grandioase dobîndite sub flamura partidului, viața noastră socială înteme­iată pe relații fundamental reînnoite, într-un peisaj material și uman superior. Strada a căpătat maxima strălucire dominată de un univers floral torențial, florile lui Van Gogh cu pregnanța lor obsesivă cotropesc fiecare unghi, galbenul căldurii și lumi­nii, aurul viu al acestei zile ne dau dimensiunea și fecunditatea unei primăveri saturate de vigoare și de seve, de mișcare și de inedit Sub arcul de lumini al dimineții de mai... Trompetele sună prelung, mar­ «sind începutul demonstrației. Un pair, alegoria pătrunde în piața A. I. Cuza, purtînd un uriaș glob pămîntesc ce se ro­tește, înconjurat de o eșarfă roșie, pe care stă scrisă : „Pro­letari din toate țările, uniți-vă!“. Urmează o suită de care alegori­ce simbolizînd emoționant crea­rea partidului, momentele 1933, 1944, 1947 — vîrste de încercare în Istoria Sa și a patriei. Un freamăt crescînd aduce apoi cu vioiciune în piață coloana pio­nierilor — revărsare de entu­­­ziasm și de grație fragilă, de zîmbete și de flori. Zece mii de cravate roșii și de voci cris­taline — insigne, devize, ste­gari, trompeți și toboșari, chi­puri candide, strălucitoare, flori vii care desenează sprințar pe cald­aritmii pieții : „1 Mai“ „8 Mai“, „P.C.R.“ „R.S.R.“—ex­­primîn­d recunoștința fierbinte pe care copiii o poartă partidului și țării. Pionierii înalță în mîini cărți și note de 9 și 10, cren­guțe înflorite, compun cu ne­secată fantezie exerciții ritmice cu cercuri, mingi colorate, pan­glici, eșarfe — sugerînd un ne­­sfîrșit caleidoscop încîntător, etalează cu neascunsă mîndrie simboluri ale multiplelor acti­vități de la­ cercurile pionie­rești, improvizează o veritabilă paradă a costumelor naționale. După explozia de exuberanță a celei mai tinere vîrste, ca un simbol al ocrotirii ferme a vii­torului țării — pătrund în piața demonstrației, în blocuri dina­mice, viguros cadențate, gărzile muncitorești înarmate — băr­bați și femei din întreprinderile industriale, din cele mai diverse profesii și locuri de muncă, urmași demni ai eroilor Insu­recției, gata oricînd să apere cu strășnicie munca și cuceri­rile revoluționare ale poporului, să slujească cu devotament pa­tria, partidul. Recunoaștem aici nu puțini muncitori fruntași, oameni de nădejde ai colective­lor lor de muncă. Comandantul blocului nr. 1, de pildă, este co­munistul Oprea Enculescu, mai­stru la turnătoria Uzinei „7 No­iembrie“ Tot aici distingem o altă cunoștință mai veche, Pe­tre Pantelie, trasator la sectorul II mecanic al aceleiași uzine, pe lăcătușii constructori de locomo­tive Diesel-electrice, Ion Ciola­­cu și George Marineanu, mais­trul Ion Trușcă, toți de la „E­­lectroputere", înscrii­ndu-se în descendențe­­ de nobilă tradiție revoluțio­nară, prezența în aceste coloane a tinerilor atestă responsabili­tatea, angajarea majoră a orga­nizațiilor Uniunii Tineretului Comunist care face din pregăti­rea tineretului pentru apăra­rea patriei o sarcină de onoare, sub semnul datoriei față de prezentul și viitorul patriei so­cialiste. In uzine si pe schele— fluxul marii creații Cinstea de a deschide demon­strația propriu-zisă a oamenilor muncii a revenit­, de astă­ dată, colectivelor recent distinse cu înaltul titlu de fruntaș pe țară în întrecerea socialistă. Unul dintre acestea — Uzina mecanică de material rulant. Schimbăm cîteva cuvinte cu oamenii din coloană, lăcătușul — șef de e­­chipă Toma Diaconescu, frun­taș în producție și secretar de partid al secției montaj general S.D.E., poartă drapelul de Intre_, prindere fruntașă în ramura transporturilor și telecomunica­țiilor. — Cu ce realizăm­ vă prezen­­tați astăzi, tovarășe Toma ? — Deocamdată, am dat o loco­motivă peste plan, din cele trei ale angajamentului pe acest an. Sectorul nostru și uzina în ge­nere și-au realizat sarcinile de plan pe primele patru luni, de­pășirea la producția globală și marfă este de peste 5,5 milioane lei, întregul colectiv e hotărît să mențină drapelul și în anul viitor... Și în coloana arhitecților și proiectanților craioveni dom­nește buna dispoziție, voioșia. Directorul Institutului județean de proiectări, arh. Teodor Co­cheri și secretarul de partid, ing. Ion Neagu ne informează despre îndeplinirea cu 120 la sută a planului pe patru luni din acest an, despre realizarea suplimentară a unor proiecte în valoare de peste un milion de lei — succese ce se înscriu în linia acelora care au adus a­­cestuol prestigios colectiv, pentru a patra oară în cincinalul tre­cut, titlul de unitate evidenția­ză pe țară în ramura proiectări­lor. In coloanele demonstrației, Uzina „Electroputere“ legiti­mează rangul de „metropolă a electrotehnicii românești“. Ză­bovim aici printre mesagerii marilor colective ale fabricilor­­ de transformatoare, aparataj, locomotive și mașini rotative, în popasul coloanei, directorul uzinei, ing. Victor Ionescu, în­conjurat de câțiva muncitori și ingineri, ne mărturisește satis­facția cu care a pășit azi la demonstrație, faptul că uzina se prezintă cu o depășire de 12 milioane lei la producția marfă pe primele patru luni, cu o locomotivă Diesel-electrică de 2500 cp, cu 37,5 MVA transfor­matoare de forță și cu apara­­taj de înaltă tensiune In valoare de 3 milioane lei — realizări peste plan. Facem cunoștință cu cîțiva fruntași, recomandați cu căldură : Mihai Crețoiu, Du­mitru Sipoteanu, Marin Avram, Nicolae Budeanu. „In acest an producția marfă a uzinei crește cu 14 la sută dar, să rețineți — ne atrage atenția ing. Nicolae Pădureanu — în condiții de economicitate sporită Chimia este anunțată în co­loane de un impunător car ale­goric, sugerînd complicatele metamorfoze ale materiei platformele Combinatului chi­­n­mic craiovean. Fruntași în pro­ducție, precum maistrul chimist­ Constantin Romcea de la secția 1 Îngrășăminte, operatorul chi­mist Florin Florea de la fabri­ca de amoniac din platforma nouă, strungarii Olimpian Po­­pescu și Constantin Baboi, din sectorul mecanic al Grupului azot 1, sunt mîndri că marele combinat poate aduce în bilanțul sărbătorii muncii certitudini prestigioase : 29 milioane lei producție globală suplimentară și 17,4 milioane lei producție marfă peste planul primelor patru luni ale anului, un spor de 3,4 la sută la productivitatea muncii, 825 tone azotat de amo­niu, 1145 tone uree, 70 tone bu­tanol, 25 tone acid acetic și alte produse peste plan... — Cu ce sînteți prezenți de 1 Mai? — Cu o depășire de circa 5 milioane lei a planului pro­ducției marfă vîndută și înca­sată — «e răspunde ing. Mihail Surugu, directorul Uzinei „7 Noiembrie" și — adaugă ing. Ion Stănculete, șeful producției și secretarul comitetului de partid — cu noi produse valo­roase, precum acestea pe care le vedeți aici. La demonstrație : mașini de înaltă tehnicitate, medaliate cu aur și argint ultimile confruntări internațio­­a­nale"... Piața A. T. Cuza răsună de ecouri prelungi, vibrante, flu­viul nesfirșit al oamenilor mun­cii demonstrează pentru glorio­sul nostru partid semicentenar, pentru victoriile de azi și pen­tru insuflețitoarele prevederi ale viitorului, pentru viața nouă, tot mai plină, pentru orînduirea noastră înfloritoare, dinamică, ce a ridicat condiția umană la amplitudinea trăirii plenare, deschizînd drum larg afirmării personalității, potențialului crea­­tor. ..Munca și-a căpătat la noi, cu adevărat, atributele cinstei și onoarei — ne mărturisește comunistul Ion Andrei, muncitor fruntaș în secția a TI-a la Uzi­na de reparații auto. Nu e puțin lucru satisfacția de a te ști păr­taș la înflorirea țării, a presti­giului ei, căruia i-ai adăugat măcar un grăunte de frumusețe și strălucire". Bilanțurile, cifrele dense se topesc într-o unanimă expresie a voinței de autodepășire, în am­biția vădită a fiecărui colectiv, a fiecărui om, de a participa activ la marea operă de zidire a României socialiste multila­teral dezvoltate, în cinstea săr­bătorii muncii, a jubileului partidului, sondorii craioveni au furat 1470 metri liniari peste plan, au sporit productivitatea muncii cu 4,2 la sută, ceferiștii au depășit planul de transport cu 30 la sută, indicatorul va­goane încărcate cu 132 la sută. La Termocentrala Craiova s-a realizat, deja, 35 la sută din energia prevăzută pentru 1971 și s-a economisit combustibil in valoare de 2,2 milioane lei. Co­lectivele întreprinderii de pre­fabricate din beton au pus în funcțiune noua fabrică de tu­buri de canalizare, și-au depășit angajamentele cu 1500 mc pa­nouri de locuințe, 400 mp ele­mente de planșeu și multe al­tele. înfăptuiri de rezonanță sunt înscrise și pe panourile coloanelor Întreprinderilor din construcții. Colectivul Î.S.C.M. Craiova — care a înălțat gran­dioase obiective ale socialismu­lui, precum Combinatele chimi­ce de la Craiova și Rm. Vîlcea, Uzina de aluminiu de la Slati­na, Combinatul de materiale de construcții de la Bîrsești — Tg. Jiu, Complexul pentru indus­trializarea lemnului Tr. Seve­rin și altele — a reușit, în cin­stea zilei de 1 Mai și a aniver­sării partidului, să scurteze ter­menele de execuție cu 30 de zile la o serie de obiective, să obțină economii suplimentare. In actualul cincinal acestei mari familii de meșterii con­structori vor pune în funcțiune 212 noi capacități de producție pe raza mai multor județe ale țării. Realizări bogate au în­registrat, de asemenea, colecti­vele constructorilor de la T.C.L., I.S.C.I. — C.E.T., T.C.I.F., I.R.E., Electro-montaj și altele. Mesaje nobile de la lucrătorii ogoarelor ...La sărbătoarea muncitoreas­că sunt prezenți soli ai satului doljean socialist — colective ale unor puternice întreprinderi a­­gricole de stat din preajma Craiovei. I-am întîlnit în Ca­lea București, așteptîndu-și in­trarea în fluviul demonstrației — pe maiștrii, tehnicienii și in­ginerii întreprinderii agricole de stat Craiova și pe cei ai întreprinderii avicole de stat Craiova — unitate evidențiată pe țară în ramura respectivă. „Am pășit cu dreptul și în noul cincinal — ne asigură Ștefan Petrescu, secretarul comitetului de partid­­ pe primele patru luni noi am depășit producția planificată cu peste 2 milioane bucăți ouă și am realizat bene­ficii suplimentare de aproape o jumătate milion Iei“... greu să mai întrezărești „Este ceva din specificul agriculturii de altădată în unitățile noastre — afirmă Ana Brăteanu, îngriji­toare de păsări fruntașă, deco­rată, cu cîteva săptămîni în ur­mă, cu Ordinul Muncii. Produc­ția noastră a devenit veritabilă industrie, lucrări cu efective mari, cu instalații și dotări perfecționate, muncitorul agri­col trebuie să se afirme ca un adevărat tehnician, să deprindă un tip superior de muncă, atît la cîmp, cit și în zootehnie“... In coloanele agriculturii, Con­stantin Ciobanu, mecanic la Ferma nr. 1 Banu Mărăcine, ne-a spus : „Și noi ne-am rea­lizat și depășit sarcina de plan pe primele patru luni. Suntem­ hotărîți să facem totul pentru a traduce în viață, pas cu pas, importantul program de dez­voltare și perfecționare a agri­culturii trasat de conducerea partidului. Și aceasta implică un efort îndelung, susținut, o muncă tot mai rodnică...“. Sînt gînduri și decizii chibzuite, ferme aparținînd unanim țără­nimii noastre, lucrătorilor din fermele de stat care au de în­deplinit, în noul cincinal, un program vast de activitate, de o excepțională densitate și pro­funzime,­ la capătul căruia vor fi înnobilate prin irigații, în­diguiri și desecări noi perime­tre în zonele Bechet-Sadova, Ce­­tate-Galicea etc. , vor intra în funcțiune noi complexe zooteh­nice de tip industrial, se vor ameliora substanțial soiurile de cereale și de plante tehnice, ra­sele de animale, înflorirea agri­culturii județului va atrage în mod direct un substanțial spor de bunuri agroalimentare, apro­vizionarea mai bună a popu­lației. Acestor deziderate nobile le-au dedicat, de altfel, țăranii cooperatori din județul nostru Ziua de 1 Mai, cinstind pe în­treg cuprinsul Doljului, prin muncă, sărbătoarea primăverii și semicentenarul partidului. In acest fel ei grăbesc terminarea lnsămînțării porumbului, și alte Omul— valoare supremă a societății O vastă panoramă sărbăto­rească, de o impresionantă con­cretețe au adus-o la demonstra­ție domeniile de interferență directă cu dinamica nivelului de viață al oamenilor muncii, a cărui propășire continuă face obiectul întregii politici a par­tidului și statului nostru. Co­loanele oamenilor muncii din ramurile industriilor ușoare și alimentare ne-au oferit, în mod grăitor, dovada apariției, conso­lidării și extinderii în Dolj a unei valoroase vocații industria­le : industria panificației, fa­bricile de zahăr și ulei, între­prinderea de morărit, paste și biscuiți, Fabrica de produse lac­tate, industria cărnii și Frigo­­riferul, Industria viei și vinului, Fabrica de bere — atestă tot atîtea domenii ale producțiilor înalte, diversificate, de o cali­tate tot mai bună care îmbogă­țesc considerabil piața consumu­lui curent, remarcîndu-se în mod prestigios și pe piața externă.­­Aceleași lucruri se pot spune și despre marele și modernul Com­binat de confecții — care în ultimii ani a crescut cu circa 1 000 de muncitori anual, deve­nind o firmă cunoscută în ța­ră , despre bătrîna dar reînti­­nerita fabrică textilă „Indepen­dența“. In acest context, Industria lo­cală a județului, prezentă la de­monstrație cu colectivele între­prinderilor sale, a raportat rea­lizări valoroase, succese în va­lorificarea tot mai amplă a bo­gatelor resurse locale ale eco­nomiei Doljului. Coloana cooperației meșteșu­gărești a etalat cu justificată mîndrie certitudini ce vorbesc de la sine despre virtuozitatea și hărnicia colectivelor sale­­ de două ori fruntașă pe țară și de două ori evidențiată pe țară, numeroase titluri asemănătoare obținute de cooperativele craio­­vene „îmbrăcămintea“, „Arta populară“, „Rovine“. O expresie elocventă a creș­terii nivelului de viață, a grijii față de om o constituie dez­voltarea unor cartiere de locuin­țe, construirea a încă 10 000 de apartamente în noul cincinal, alocarea a peste 30 la sută din bugetul Consiliului popular ju­dețean pentru sănătate, dezvol­tarea substanțială a rețelei me­dicale, modernizarea comerțului și a deservirii publice, construc­ția de școli și cea edilitară. Numai prin creșterile de sa­larii s-a realizat în județ un spor de venituri în valoare de 828 milioane lei. Față de anul 1965, veniturile totale ale popu­lației Doljului au sporit, în 1970, cu 1,11 la sută... Tânăra generație sub zodia împlinirilor Am urmărit cu admirația co­mună miilor de oameni prezenți la demonstrație — evoluția co­loanelor tineretului studios ca­re certifică răspunsul major al generației noastre la chemarea partidului către desăvârșire,, perfecționare multilaterală, cu­cerire a zonelor înalte ale știin­ței și tehnicii, a noului, pentru a deveni ziditori competenți ai societății viitorului. Craiova, o­­raș modern în plină expansiune urbanistică, se mîndrește cu o populație școlară și universitară de aproape 50 000 de locuitori — expresie grăitoare a posibili­tăților vaste ce au fost create pentru învățătură, în vederea pregătirii temeinice a tinerei generații. Am întovărășit cîteva grupuri de studenți și profesori din valul exuberant al reprezen­tanților celor aproape 6 000 de tineri din Universitatea craio­­veană — cel mai prestigios for științific și cultural al Olteniei. Mi s-au relatat cu însuflețirea proprie celor ce au pășit în co­loanele demonstrației sărbăto­rești, amănunte edificatoare , tânăra noastră universitate dis­pune deja de 200 doctoranzi, 54 doctori în științe și 9 doctori docenți — expresie a muncii științifice tot mai accentuate, a talentului și vocației corpului didactic. Universitatea dispune de 104 laboratoare pentru acti­vitatea practică și cercetare, sta­țiuni didactice și de cercetări, numeroase săli de lectură și bi­blioteci însumînd peste 350 000 volume. Opt cămine moderne, două cantine de mare capaci­tate, numeroase alte înzestrări de interes social-cultural concu­ră la crearea unor condiții de viață tot mai bune. Recent, fa­cultatea cea mai tînâră — medi­cina — a primit un excelent su­port științifico-practic prin pu­nerea în funcțiune a celui mai modern spital clinic din țară. Ultimul an universitar a adău­gat Universității o nouă secție de economie agrară, cursurile serale de subingineri electroteh­­niști. Peste 2 300 de studenți primesc burse de stat. Cu al­truismul și modestia ce le sunt proprii, interlocutorii mei prefe­ră să vorbească nu despre ei el să ne recomande cu însuflețire pe cei mai merituoși colegi. Dan Vlad, anul III filologie și președintele Consiliului A.S. pe facultate, ne vorbește cu admi­rație despre Ion Toma, proas­păt absolvent al primei pro­moții craiovene de filologi, stu­dent ce termină facultatea cu media 10. In coloana facultății de electrotehnică facem cunoș­tința cîtorva viitori ingineri destoinici : Dănuț Cocoș, Horia Zavlovschi — anul III, Doru Ni­cola—anul IV, Stela Fopilian a­­nul I] — automatică.......Evolu­ția rapidă a economiei județului, apariția unor obiective și capa­cități industriale tot mai com­plex dotate, cu un înalt grad de tehnicitate, ne creează obligații și răspunderi însemnate — măr­turisește Zenovie Chirilă, din a­­nul III al aceleiași facultăți. A te integra intr-un asemenea co­lectiv, a fi realmente de folos oamenilor, fabricii, implică pregătire exigentă, o largă in­­­formare de specialitate, o cul­tură tehnică la zi. Majoritatea colegilor mei își dau seama de aceasta și se străduiesc să devi­nă specialiști înzestrați și pri­cepuți". Este și părerea cadre­lor didactice din coloane, a con­ferențiarilor Universitari, Silviu Pușcașu­, Ion Gănescu, Gheorghe Rădulescu, a conf. dr. loan Scon­­dac, specialist in chimia macro­­moleculelor, care ne mărturi­sea, între altele , „...am credin­ța că, de la un an la altul se­riile noastre de studenți se pre­zintă tot mai bine sub raport profesional, iată, de pildă. »­­cum, termină chimia vreo 50 de studenți — cea mai bună serie Sub flamura glorioasă a ÎN COLOANELE MUNCII LIBERE LA BRAȚ CU ISTORIA VIE A ZILELOR lucrări urgente de sezon, asigu­ră condițiile optime ale recol­tei acestui­a­— e cifra care domină alături de 1 ai lui Mai întreaga de­­monstrație a oamenilor muncii. E cifra care vorbește de la sine, pri­cepută dintr-o privire — o virstă de lupte, de încercări, de muncă și de victorii. Virstă din virsta neamului, istorie vibrantă din ma­rea istorie a României. Partidul este sufletul și tăria națiunii S

Next