Inainte, septembrie 1971 (Anul 28, nr. 8238-8263)
1971-09-19 / nr. 8254
Vizita tovarășului (Urmare din pag. 1)teresează de stadiul îndeplinirii primelor sarcini de plan și recomandă constructorilor de mașini să aibă tot timpul în atenția lor folosirea rațională a mașinilor cu care lucrează, a suprafețelor destinate procesului tehnologic, în vederea sporirii productivității muncii și a producției de construcții metalice. — Aveți posibilități, spune tovarășul Nicolae Ceaușescu,, să depășiți producțiile planificate. In legătură cu viitoareleconstrucții care vor întregi uzina în următoarele etapede dezvoltare din actualul plan cincinal — alte 5 halede producție, o fabrică de oxigen cu o capacitate de 250 metri cubi pe oră, o centrală termică — oaspeții sînt informați că lucrările se desfășoară din plin, corespunzător graficului de producție la zi. Apreciind succesele de pînă acum, secretarul general recomandă constructorilor să găsească cele mai bune soluții pentru scurtarea: termenelor de intrare în funcțiune a tuturor obiectivelor industriale prevăzutepentru această uzină, să se îngrijească din timp de continuarea lucrărilor în același ritm și pe timpul iernii, să folosească pe scară largă prefabricatele, care asigură o productivitate mare în construcții. In încheierea vizitei, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat sunt înconjurați din nou de muncitorii, tehnicienii și inginerii uzinei. Secretarul general al partidului le mulțumește pentru primirea călduroasă făcută, le urează noi succese în muncă, multă sănătate și fericire. Sosind în comuna Obreja, oaspeții sînt întîmpinați la intrare de tineri călăreți ce poartă cu mîndrie pe piepturi panglica tricoloră. Fete și flăcăi în costume naționale înconjoară — ca un adevărat brîu viu — pe secretarul general al partidului. Primarul comunei, Todor Drăgan, adresează cuvinte de bun venit. Un bătrîn țăran cooperator, Ion Țîțan, oferă, după datina străbună, pîine și sare, întreaga suflare a comunei, precum și țăranii cooperatori din satele din preajmă își exprimă, prin puternice urale și ovații, sentimentele de profundă recunoștință și dragoste față de partid și conducătorul său, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Adresîndu-se secretarului general, președintele cooperativei, ing. Petru Sava, înfățișează dezvoltarea unității, preocupările și persepetivele marii lor gospodării C.A.P. Obreja are un profil complex — agricol, zootehnic și pomicol. Obrejenii vorbesc cu satisfacție și despre dezvoltarea comunei lor, unde 95 la sută din case sînt noi , unde s-au construit în ultimii ani 4 școli, 4 cămine, două complexe comerciale. Țăranii cooperatori își iau un călduros rămas bun de la oaspeți, ovaționând, aplaudînd, rostind cu dragoste numele secretarului general al partidului. In dar, sînt oferite frumoase ștergare și costume naționale, cusute în fir, în motive specifice folclorului bănățean. Tovarășul Nicolae Ceaușescu urează locuitorilor comunei multă sănătate, fericire, succese tot mai mari. În vechiul centru muncitoresc Oțelul Roșu, al cărui trecut, prezent și viitor s-au legat și se leagă organic de existența uzinei ce-i poartă numele, oamenii muncii români, germani, maghiari și de alte naționalități, lucrează aici, înfrățiți care în muncă, și în idealuri, primesc cu o deosebită căldură și bucurie pe secretarul general al partidului, venit în mijlocul lor pentru a sărbători împreună împlinirea a 175 de ani de existență metalurgiei pe aceste meleaaguri. La intrarea în Uzina „Oțelul Roșu“, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat sunt salutați de Nicolae Agachi, ministrul industriei metalurgice, Ioan Cozmuță, prim-secretar al Comitetului orășenesc de partid, de membri ai comitetului de direcție și ai comitetului de partid, de reprezentanți organelor locale și de numeai roși siderurgiști. Directorul uzinei, inginerul Takacs Otto, prezintă succesele cu care colectivul întreprinderii cinstește aniversarea, face un scurt istoric al evoluției producerii și prelucrării metalului, transformărilor petrecute în viața unității și a celor care muncesc aici. O mică expoziție prezintă produsele pe care le fabrică metalurgiștii Oțelului Roșu. Tovarășul Nicolae Ceaușescu apreciază eforturile făcute de colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri de aici în domeniul realizării de instalații, dispozitiive și diferite utilaje prin mijloace proprii, cu ajutorul cărora au fost modernizate și perfecționate faze tehnologice și s-a obținut o productivitate sporită. 5 Secretarul general al partidului felicită pe unii dintre inventatorii și inovatorii prezenți. In continuare, este vizitată oțlăria. Secretarul general, ceilalți oaspeți asistă la elaborarea unei șarje de oțel la cuptorul nr- 1 de către echipa maistrului Gh. Iorgan și a prim-topitorului Gh. Vasiloaie. în continuare, se vizitează hala laminorului de platine, unde se realizează semifabricate pentru producerea tablei subțiri laminate cald, folosită în diverse dolomenii ale economiei, în fața machetei uzinei, are loc o discuție referitoare la perspectivele de dezvoltare în actualul cincinal a acestei bătrîne, dar astăzi întinerite vetre industriale, modul cum se transpun in viață indicațiile deosebit de importante pe care le-a dat secretarul general al partidului la întîlnirea cu lucrătorii și cadrele de conducere din întreprinderile metalurgice și constructoare de mașini din luna aprilie a acestui an, cu privire la necesitatea dezvoltării Uzinei Oțelul Roșu, pentru ca ea să-și aducă o contribuție tot mai substanțială la asigurarea cu metal a economiei noastre naționale. In cadrul discuției care are loc, se subliniază necesitatea devansării termenului de construcție a noii oțelării, ținînd seama de interesele generale atît ale uzinei, citt și ale economiei naționale. Tovarășul Nicolae Ceaușescu recomandă conducerii ministerului și uzinei să ia toate măsurile pentru realizarea investițiilor prevăzute în actualul cincinal, fapt care va contribui la asigurarea unei producții sporite de oțel, într-o gama mult diversificată. In același timp, s-a indicat să se găsească cele mai corespunzătoare soluții pentru utilizarea cu maximum de eficiență economică a vechilor construcții. Este apreciat faptul că noile instalații de la Oțelul Roșu vor fi proiectate de către institutele noastre de specialitate și că marea majoritate a utilajelor vor fi realizate de industria noastră constructoare de mașini. In încheierea vizitei, gazdele roagă pe secretarul general al partidului să semneze pe prima pagină a cărții de onoare a uzinei „Oțelul Roșu“, dedicată aniversării a 175 de ani de metalurgie pe aceste meleaguri. Tovarășul Nicolae Ceaușescu scrie: „Cu prilejul împlinirii a 175 de ani de existență a uzinei și pentru realizările obținute în producție în anii construcției socialismului, adresei muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor, întregului colectiv, precum și conducerii uzinei „Oțelul Roșu“ mai calde felicitări și cele trei noi și însemnate succesese în îndeplinirea sarcinilor mari și de răspundere ce le revin în actualul cincinal, multă sănătate și fericire“. In semn de amintire a vizitei făcute la acest moment aniversar, directorul uzinei înmînează secretarului general al partidului, în numele colectivului de siderurgiști, un album cuprinzînd imagini din istoricul întreprinderii, al mișcării muncitorești de pe Valea Bistrei. Este, de asemenea, oferită o minunată vază, sculptată cu măiestrie de metalurgistul Mircea Munteanu, urmaș al unei vechi familii de siderurgiști din uzină, reprezentând un topitor turnînd o probă de oțel. Pe tot parcursul vizitei, în uzină, metalurgiștii primesc cu o deosebită căldură pe secretarul general al partidului. In hala de bare trase are loc un miting consacrat sărbătoririi a 175 de ani de siderurgie la Oțelul Roșu. Apariția la tribună a tovarășilor Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, a celorlalți conducători de partid și de stat este întîmpinată cu puternice și îndelungi aplauze, cu ovații și urale. Mitingul este deschis de tovarășul Trandafir Cocârlă, prim-secretar al Comitetului Județean Caraș-Severin al P.C.R. Sub cupola vastei hale răsună minute in șir „Ceaușescu — P.C.R., Ceaușescu și poporul“. Are loc solemnitatea încminării unor ordine și titluri ale Republicii Socialiste România, conferite cu prilejul aniversării a 175 de ani de activitate neîntreruptă a uzinei, pentru contribuția adusă la industrializarea țării și participarea activă la opera de construire a socialismului în patria noastră. înaltele distincții au fost înmânate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Secretarul Consiliului de Stat, tovarășul Constantin Stătescu, a dat citire decretelor Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România prin care se conferă Ordinul „23 August“ clasa I Uzinei „Oțelul Roșu“, precum și titlul de Erou al Muncii Socialiste și medalia de aur „Secera și Ciocanul“ tovarășului Ilie A. Lințu. De asemenea, prin Decret al Consiliului de Stat, pentru merite deosebite în muncă, cu prilejul aniversării a 175 de ani de activitate neîntreruptă a Uzinei Oțelul Roșu au fost conferite 30 de ordine ale Republicii Socialiste România și 60 de Medalia Muncii unor muncitori, maiștri, ingineri, tehnicieni, economiști, funcționari, unor foști muncitori ai uzinei. Au luat apoi cuvîntul Otto Takacs, directorul Uzinei „Oțelul Roșu“, Ilie Lințu, maistru principal la secția oțelărie, Victor Hovancsak, muncitor la uzina „Oțelul Roșu“, și Silvia Margan, profesoară la liceul din Oțelul Roșu. Primit cu puternice aplauze, în aclamații și ovații, a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Cuvîntarea secretarului general al partidului a fost urmărită cu atenție, cu un deosebit interes de cei prezenți, care au subliniat-o în dese rînduri cu îndelungi aplauze, cu puternice ovații și urale. După vizita de la Uzinele „Oțelul Roșu“, conducătorii de partid și de stat se întorc la Caransebeș, unde sunt întîmpinați cu vibrante simțăminte de dragoste. Inovațiile mulțimii care se află de-a lungul străzilor, în ciuda ploii care nu contenește, oaspeții se îndreaptă spre piața centrală a orașului, împodobită sărbătorește. Aici se află numeroși localnici care au ținut să salute, din toată inima, pe conducătorii partidului și statului. O gardă de onoare, formată din militari ai forțelor noastre armate, din membri ai gărzilor patriotice și tineri din detașamentele de pregătire pentru apărarea patriei, prezintă onorul comandantului suprem al forțelor noastre armate. Tovarășul Nicolae Ceaușescu primește raportul și trece în revistă garda de onoare. Miile de oameni ai muncii, aflați în piață, flutură buchete de flori, scandează numele conducătorului iubit al partidului și poporului nostru, adresează urări la adresa P.C.R. și a patriei socialiste. In cursul după-amiezii, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat s-au înapoiat în Capitală. Pe aeroportul Băneasa erau de față tovarășii Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Dumitru Popescu, Mihai Gere, Vasile Patilineț, Ion Stănescu. ★ Vizita de lucru făcută timp de trei zile de tovarășul Nicolae Ceaușescu, de ceilalți conducători de partid și de stat în județele Mehedinți și Caraș-Severin s-a desfășurat în atmosfera însuflețitoare a puternicului entuziasm patriotic, a primirilor pline de căldură și dragoste pe care zeci și zeci de mii de oameni ai muncii — români, germani, maghiari, sîrbi — de pe aceste frumoase meleaguri ale țării le-au făcut oaspeților dragi. Asemeni tuturor intilnirilor secretarului general cu cei ce muncesc din patria noastră, și acestea au demonstrat în mod strălucit unitatea de nezdruncinat dintre partid și popor, faptul că toți fiii pământului românesc, fără deosebire de naționalitate, văd în Partidul Comunist Român exponentul aspirațiilor lor vitale, conducătorul încerca pe drumul făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate. Am fost martorii unor emoționante manifestări de stimă, prețuire și dragoste profundă față de conducătorul partidului și sfatului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, expresie a simțămintelor nutrite de întregul nostru popor. Oamenii muncii din județele Mehedinți și Caraș-Severin și-au reafirmat și cu acest prilej hotărârea de a-și spori eforturile, alături de cei ce muncesc din întreaga țară, pentru a da viață istoricelor hotărîri ale Congresului al X-lea al partidului, de a înfăptui neabătut politica internă și externă a partidului și guvernului, pusă în slujba înfloririi României socialiste, a cauzei socialismului și păcii. (Agerpres) Și toamna excursiile în grup sunt la fel de frumoase și tot la fel de îndrăgite Privește conductele ce se ridică prin pereții sparți ai camerei de baie, ca niște brațe amputate. De atîta vreme așteaptă, îr fi cremenite în gest de implorare, lumina albă a faianței, umbra plăcilor de gresie din pardoseală și acele ultime articulații care să aducă susurul apei, că fără ele, fără apă, nu se mai cheamă instalații sanitare, ci neputincioase țevi metalice părăsite în ruine. Auzi foșnetul rece al toamnei sub ferestre și te întrebi : de cite ori ai bătut drumul piana la secția a £I-a I.C.F.L. ? timp ai irosit. Cit de cite ori ai chemat, ai rugat, ai implorat ? Și întorci asupră-ți imputarea: „Așa îți trecuie — iți zici. — De ce n-ai observat că nu bunăvoință era, ci mască, și sub mască de ce n-ai cercetat ? De ce n-ai căutat întîi un leac împotriva nepăsării, și pe alții de ce nu i-ai întrebat cum au făcut, cum fac ?“ ...Era primăvară, luna mai, iar șeful secției și tehnicianul Vasie Mladin au subțiat cerneala cu lumina zîmbetului dabu .Sub masca voinței năvoință și au scris în contract : „Termen de predare a lucrării — 30 iunie 1971“. A trecut iunie. Și iulie. Și august a trecut. Septembrie amenință să treacă și el... Ți s-a spus mereu ! „N-avem materiale... Dacă le procurați...“ (Evident, dacă puteai să le procuri nu mai făceai lucrarea în rate !). Încearcă să accepți ca o motivare acest tenace cerc vicios „n-avem materiale, dacă le procurați...“, deși ai dori mult să știi de cînd și cine a interzis I.C.F.L -ului să procure materiale pentru lucrările pe care le contractează... Pe la jumătatea lunii august, cînd te-ai întors din concediu, te-ai dus la „Secție“. Tehnicianul Vasile Mlădiți — cu zîmbetul de bunăvoință dintotdeauna — ți-a spus că va veni luni (atunci era miercuri) echipa de cu toată muncitori, va întocmi devizul pentru lucrări suplimentare etc. De venit n-a mai venit... Și lucrurile s-au schimbat și. Șeful cel nou al secției, tovarășul Strîmbeanu, m-a consolat . .,N-avem decit un zugrav. Nu putem să-ți zugrăvim, zugrăvești dumneata !“ Ce norocoasă intîmplare ! Am înțeles, în sfîrșit, că sub masca bunăvoinței e un strat gros de nepăsare. In definitiv, în fiecare an este cîte un ..30 iunie“. Un singur lucru mai am de făcut să învăț să citesc sub masca bunăvoinței și să aștept. Dar vreau să-mi interzic a mai privi conductele ce se ridică, prin pereții sparți ai camerei de baie, ca niște brațe amputate, încremenite intr-un gest de imputare... Voi avea, oare, și aici parte de aceeași regretabilă condescendență? !... TITUS BALAȘA str. Reforma Agrară nr. 74 Craiova fHpite au pierdut consumu. Patronul unei fabrici care construia mașini de spălat vasele de bucătărie, cu sediul în orașul englez Bournemouth, a a anunțat cu emfază că sfidează pe oricine ar încerca să se ia la întrecere cu creația sa. Cineva a îndrăznit totuși și, culmea, nu fără succes: îndrăznețul se numește Joyce Brister care a făcut următoarea experiență : a invitat la masă 16 persoane și apoi a împărțit vasele murdare între doamna Brister și mașina cu pricina. Doamna Brister și-a terminat partea înaintea mașinii. Săptămâna Crucii Roșii Intre 19—25 septembrie a.c. în județul nostru ca și în întreaga țară, se desfășoară „SAPTÄMÎNA CRUCII ROȘII“, manifestare devenită tradițională — prilej deosebit de intensificare a acțiunilor activului sanitar voluntar de masă și obștesc — în sprijinul ocrotirii sănătății. Dornici să realizeze prevederile planurilor întocmite cu această ocazie, sub îndrumarea organelor de partid și de stat, membrii comisiilor județene de Cruce Roșie și de circumscripții sanitare urbane, rurale și de întreprinderi, grupele sanitare, colectivele posturilor sanitare fixe și mobile de prim ajutor, alți activiști sanitari voluntari, totalizînd împreună cu membrii de Cruce Roșie — neînscriși în formațiuni voluntare ale Crucii Roșii — peste 15 500 de persoane și-au sporit eforturile pregătindu-se să întâmpine acest eveniment cu însuflețire și simț de răspundere, avînd ca principal obiectiv mobilizarea cetățenilor la acțiunile igienico-sanitare inițiate de organele sanitare și alte organe locale privind : prevenirea și combaterea bolilor cu poartă de intrare digestivă, cardiovasculare, stomatologice, accidente, intoxicații etc. ; realizaarea măsurilor de îmbunătățire condițiilor igienico-sanitare pe linie de curățenie și înfrumusețare în orașe, comune și sate; înfăptuirea acțiunilor programate în ziua de 21 sept. a.c. — „Ziua donatorului“ — în scopul recrutării unui număr cit mai corespunzător de donatori onorifici de singe , realizarea masurilor pe linie de tineret și femei, precum și verificarea cunoștințelor teoretice și mai ales practice la grupele sanitare. In tot acest timp populația va fi invitată la toate manifestările educativ-sanitare (conferințe, convorbiri, lecturi, simpozioane, seri de întrebări și răspunsuri, întîlniri între donatorii și primitorii de singe, concursuri sanitare de masă (în special „sanitarii pricepuți“), filme, diafilme etc. Se vor difuza materiale educativ-sanitare cu conținut adecvat, elaborate de Consiliul Național al Crucii Roșii, Ministerul Sănătății și pe plan local. In ziua de 19 septembrie a.c. în toate unitățile sanitare din cuprinsul județului Dolj va avea loc, într-un cadru festiv, deschiderea săptămînii Crucii Roșii. Comisia de Cruce Roșie județeană Dolj secretar, dr. E. STANCESCU „Disneyworld“ Săptămînalul american „Newsweek“ face o serie de precizări cu privire la Disneyworld, un nou disneyland pe cale de a fi terminat în statul Florida. Disneyworld-ul va fi corespondentul, la scară gigantică, al celebrului parc de distracții construit cu mai mult timp în urmă în California. Complexul Disneyworld care se va întinde pe circa 1 000 hectare — scrie „Newsweek“, „poate pretinde titlul de cea mai mare instalație neguvernamentală din lume“, fiind de opt ori mai mare decât Disneyland-ul din California. Se scontează că în anul imediat următor, inaugurării oficiale, prevăzută pentru 1 octombrie 1972, Disneyworld-ul va putea număra zece milioane vizitatori. Doriți un cotlet de hipopotam? Cei care s-au încumetat să-l mănînce afirmă că este foarte gustos; în consecință, zoologii francezi studiază în prezent posibilitățile de creare a unor rezervații cu climat tropical, pe teren mlăștinos, pentru creșterea hipopotamilor. Eforturile lor sunt justificate cu argumente economice : un singur hipopotam dă tot atîta carne cît 15 boi. Simț practic „IlLustrée“ (Lausanne) 1s1iIIs1ssIIIs s j Spiritul întreprinzător al unor șoferi este cunoscut. Ei dibuie cu ușurință direcția spre interesele personale pe cheltuiala statului și pe drumurile publice, abdică de la respectarea legilor țării, a moralei socialiste. Iată două exemple. Pe strada Dezrobirii din Craiova, zilnic, de două luni încoace, poate fi văzută o autocisternă nouă, pentru lapte, de 4 tone, parcată în dreptul casei cu nr. 37, între orele 16—17. Numărul de circulație : 31 DJ-735, în primăvară și pe la începutul verii, prin dreptul caselor nr. 39—47 parca autocisterna, tot de lapte, 31 DJ...1.614. în ultimul timp apare mai rar pe aci, de exemplu în zilele de 2, 20, 21 august. Ambii șoferi vin acasă cu autocisternele statului ca și cînd ar fi proprietate personală. Cel cu nr. 1614 a fost semnalat, în repetate rînduri, organelor de circulație și amendat, dar șoferul continuă să considere mașina statului obiect de uz personal. Colegul său de pe nr. 735 i-a urmat exemplul și chiar îl depășește. Oare conducerea întreprinderii proprietară a acestor mașini a predat mijloacele de transport ale statului spre folosință personală șoferilor ? Și dacă plata amenzilor — insignifiante — la miliție nu influențează starea de spirit a șoferilor, nu există cineva care să ia astfel de măsuri ferme care să restituie avutului obștesc prejudiciile materiale provocate de șoferi ? ION DUGAEȘESCU economist la Uzina Electroputere Craiova IIIIIII E1 IIIsIs11s8I1f l O FV;r; 'ff XrtSPUND In răspunsul trimis redacției ]a articolul „CUM DECURGE TRANSPORTUL CĂLĂTORILOR DE LA SATE PE TRASEELE I.T.A.“ întreprinderea de transporturi auto Craiova menționează printre altele : „Pentru îmbunătățirea condițiilor de transport, în județul Dolj s-au introdus noi trasee : Craiova — Băile Săcelu, Băilești — Bechet, Craiova — Calafat, Craiova — Tunarii Noi și s-au efectuat prelungiri de trasee : Băilești — Mărăcine pînă la Tîrnava, Craiova — Murgaș la Bușteni etc. De asemenea, s-au înființat noi stații la barierele municipiului Craiova pentru a veni în sprijinul călătorilor, în special al abonaților. Pe linia solicitudinii față de călători se înscriu și eforturile consecvente de creștere a vitezei comerciale. S-a urmărit în mod permanent creșterea gradului de solicitudine al personalului de exploatare, al personalului de bord, precum și creșterea calitativă a condițiilor de transport. Menționăm totodată că s-au luat măsuri de descongestionare a interiorului autobuzelor prin urcarea bagajelor voluminoase pe port-bagajul autobuzelor de către manipulatnții de bagaje, în autogară și de către șoferi, pe trasee. Transportul plinit, actualmente efectuat în condiții neigienice, necesită unele măsuri educaționale adecvate și urgente. S-au luat măsuri de intensificare a controlului pe trasee atît prin organe de specialitate, vizînd legalitatea desfășurării transporturilor și gradul de confort al călătorului, cît și prin planul de măsuri care prevăd, printre altele, însoțirea autobuzelor de către salariați ai X.T.A., după un program dinainte stabilit. Apreciem sprijinul acordat de ziar activității noastre, cu atît mai mult cu cît poziția critică obiectivă a materialului publicat nu ascunde legătura cauzală a deficiențelor. Acest fapt ne ajută să desprindem în mod limpede cauzele subiective care umbresc rezultatele muncii în sectorul transportului de călători“. Elevă în ultimul an al liceului de muzică și arte plastice din Craiova, Silvia Bălășoiu expune pentru prima dată un număr de 50 de lucrări de pictură, acuarelă, grafică, decorativă, afiș într-o expoziție personală organizată de căminul cultural din Bîrca. Multe dintre lucrări sunt executate în timpul practicii de specialitate de la finele anului, vădind spontaneitate, notație fugară, dar avînd ca „suport“ talentul. In lucrările Silviei Bălășoiu, juxtapunerea de culoare, înge- La prima măsărire de linii în vibrație pun privitorului pîlpîiri de ghid. Silvia Bălășoiu, cu ajutorul tușului, acuarelei, guașei, culorilor de tempera și ulei, reușește să transforme cartoanele, coala într-o lume de gînduri, de evenimente, de idei și de imagini. Astfel, lucrările de pictură în ulei se disting printr-un excepțional simț al detaliului revelator, printr-o incomparabilă abilitate de a juxtapune și armoniza mijloacele de expresie decorative cu cele care sunt pur plastice, ca și prin sigu- expoziție fanța cu care pune în valoare cromatica tabloului. Dar expozanta Silvia Bălășoiu studiază încă. In general, lucrează totul decorativ. Se simte mult grafismul. Chiar la lucrări de pictură sînt introduse, voit sau nu, unele elemente de grafică sau decorative. Gama folosită e în general cea a pămînturilor, dar nu lipsesc culorile mai vii sau mai închise. Acuarelele sînt uneori simple schițe, dar se observă că sunt lucrate cu destul talent. Folosește tehnici diferite, lucrînd personala cu tuș, acuarelă, guașe sau tempera. Peisajele sunt lucrate decorativ (îi place să interpreteze peisajul pe care-l desenează). Pentru ea pictura nu este o simplă fotografiere a naturii, încearcă, pe cît se poate, să ajungă la elemente mult mai simplificate decit cele întîlnite. O preocupă mult compoziția — paginarea atît la grafică cît și la pictură, la plastica decorativă, la afiș. La portret, deși a lucrat decorativ, este preocupată să redea totuși asemănarea cu modelul. La afișe stăruie de asemenea asupra compoziției, folosește culoarea adecvată domeniului obiectului căruia-i face reclamă. Caută să lucreze (la afiș) cît mai simplu și semnificativ. Folosește puține culori, cel mult patru. Tînăra plasticiană lucrează și pictură pe sticlă, în care predomină multă culoare în gamă sau culori complementare. Temele sunt alese din viața cotidiană. Compoziția este destul de închegată l lucrează și aici decorativ, cu influențe grafice; întreaga expoziție are un „aer“ inedit și reușește a-l face pe privitor să zăbovească asupra lucrărilor expuse. Pentru Silvia Bălășoiu expoziția constituie un examen pe care l-a reușit. Prof. GH. CRACIUNOIU ‘,^V.V.V.V,V.VaVAV,V,V,V.^V.V.Vi.W.V.^V*c.W/.V.VAV.V.^VAV/.VA,.'1V/,V^■V.V.^V^VAV.V^.V7’,V^V.V.V.W/■■,WWWÍ/rt■JWA^W.■.,,. Cea mai veche formă de teatru Teatrul de umbre — spectacol foarte frecvent în Malayezia — este una din cele mai vechi forme de teatru din Asia. Sultanului Selim I al Turciei care a cucerit Egiptul în 1517 i-au plăcut atît de mult jocurile de umbre, incit a adus la Istanbul un păpușar care să-i distreze curtea. In Grecia și Turcia, vechiul teatru comic moștenit de la Aristofan a reapărut, cîteva secole mai tîrziu, sub forma unor teatre de umbre cu eroi populari și grotești. Teatrul de umbre din Malayezia, renumit în întreaga lume, provine de fapt din Cambodgia unde acest gen de spectacole constituia un divertisment regal. Sursa de inspirație a tuturor pieselor montate la Teatrul de umbre din Malayezia este epopeea hindusă „Ramayana“. De fapt, esențiale in reprezentațiile teatrului de umbre sînt manipularea păpușilor, vocea actorului și orchestra, compusă mai ales din instrumente de percuție. Departe de a fi o formă de teatru exclusiv pentru copii, teatrul de umbre se adresează adulților într-o varietate de teme împrumutate din epopeea hindusă. SECRET PROFESIONAL Portret-studiu la Grădina zoologică din Stuttgart (R. F. a Germaniei). Să nu ne întrebați însă cum a fost convinsă foca să pozeze, ca un model de meserie, fiindcă nu știm. Acesta rămîne un bine păstrat secret profesional al fotografului. /AVAV.VAVAWWAWAVAV.VAV.AVAVA’.VAW.V.'.V.'.V.'AVJAV .W.V.WAV.WAW.WW.AVAV/aWAW/AVAV.*W.V.WAWWAV/.V' I88 I I I IIIIIIII88 IIII8II8III1 S1EIII8IIIE IJ „Consorde-002“ în Statele Unite. Prototipul britanic al supersonicului de pasageri „Concorde-002“ ar fi pregătit ca, peste câteva luni, să execute un zbor peste Oceanul Atlantic. Zvonul circulă tot mai insistent în cercurile aeronautice britanice. Zborul aparatului britanic urmează celui efectuat de prototipul francez la Rio de Janeiro și Sao Paolo. „002“ și-a ales alte meleaguri de peste Ocean pentru voiajul său — se pare că se va îndrepta spre Statele Unite pentru a constitui punctul de atracție al salonului internațional de aeronautică ce se va deschide în mai 1972 pe aeroportul Dulles din Washington. Această eventualitate, se rndică în aceleași cercuri, este studiată în prezent de ministrul problemelor aerospațiale, Frederick Carfield. Cu această ocazie, companiile aeriene noriamericane ar avea posibilitatea să studieze aparatul supersonic mai îndeaproape — și să măsoare mai bine insuccesul propriu în acest domeniu, SSI-ul fiind îngropat. Observatorii, comentând știrea neconfirmată oficial, își exprimă curiozitatea față de reacția americanilor la prezentarea avionului „Concorde“.