Inainte, ianuarie 1972 (Anul 29, nr. 8343-8366)

1972-01-15 / nr. 8353

I La Radovan și întorsura Sute de cooperatori angajați în acțiunile de îmbunătățiri funciare Printre multiplele preocupări actuale ale lucrătorilor din a­­gricultura Doljului, la loc de frunte se 0nscriu și lucrările de îmbunătățiri funciare. Aproape că nu există cooperative agri­colă în care să nu se fi de­marat, din inițiativa secretari­lor comitetelor comunale de partid, a primarilor și consilii­lor de conducere, la desfășu­rarea de lucrări, ce vizează di­rect creșterea producțiilor­gricole prin eliminarea exce­n­­sului de umiditate de pe tere­nurile arabile, amenajări locale pentru irigat, desecări și com­baterea eroziunii solului. In cooperativa agricolă din Ra­dovan, de pildă, secretarul co­mitetului de partid si primarul comunei, tov. Ion Budoiu, studiat împreună cu specialiștii­­ și consiliul de conducere posi­bilitățile ce există pentru eva­cuarea apelor în exces, dese­carea unor bălți și amenajarea de sisteme locale pentru iri­gații. Lucrul nu a fost deloc simplu, deoarece problemele ri­dicate de conservarea fondului funciar trebuiau rezolvate în raport cu posibilitățile existente la fiecare punct în cale de lucru. Dacă se punea proble­ma desecării unei bălți, tre­buia rezolvată și modalitatea de evacuare a apelor, așa încit acestea să nu afecteze alte su­prafețe de terenuri produc­tive. De pildă, pentru desecarea unei bălți din punctul „Bălti­­na“, în suprafață de două hec­tare, a fost nevoie să se facă un canal care să deverseze apa în pîrîul Beznățui. O lucrare de mare importanță pentru sporirea producțiilor agricole o constituie și construirea unui­­ nou bazin de acumulare ce se întinde pe trei hectare, de unde apa va putea fi condusă cu mai multă ușurință la curtu­­rile de porumb, sfeclă de zahăr și floarea-soarelui aflate la mare distanță de sursa de apă. Lacul de acumulare ce se în­ființează în punctul denumit „Intre poduri“ va fi alimentat din Deznățui și se va popula totodată cu pește. Dacă pină acum grădina de legume era împărțită în trupuri (Tîrnave, Radovan trei și Fîntînele), fiind greu de con­dus din punct de vedere orga­nizatoric și tehnic, de aceasta s-a stabilit ca ea data să constituie un singur trup, la Fîntînele, pe o suprafață de 90 hectare. Printr-o asemenea organizare s-a creat posibili­tatea ca sursele de apă exis­tente în punctele „Tîrnave“ și „Radovan" să fie folosite la irigatul culturilor de cereale și plante tehnice. In punctul „Tîrnave“, de pild­ă, unde în­treaga suprafață de 30 hectare amenajată pentru legume va tem Irigat, lucrările pentru a­­menajarea terenului nu sunt prea complicate. Este nevoie de un simplu canal principal pe care apa să fie condusă la rădăcina plantelor, prin inter­mediul motopompelor și asper­­soarelor. Lucrări tot atât de ușoare, fără a se ivi unele implicații tehnice, s-au executat și la punctul „Fîntînele“, unde est­­ amplasată grădina de legume. Pentru a se mări sursa de ali­mentare cu apă a fost nevoie de un singur canal principal, pe o distanță de 1 500 m, în care apa vine printr-o simplă diferență de nivel ca urmare a construirii unui pintene-ob­­stacol de-a lungul pîrîului Dez­nățui. F. URZICEANU (Continuare în pag. a III-a) SIMBATA 16 IANUARIE 1972 ANUL XXVIII NR. S353­4 PAGINI 30 BANI Ședința Biroului executiv al Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste In prezența tovarășului ing. CONSTANTIN BABALAU, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R., președinte al Consiliului popular județean și al Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste, a avut loc ieri o ședință a Biroului executiv al Consi­­­liJului județean al Frontului Unității Socialiste. Au participat membrii Biroului executiv, ai consiliului județean, precum și in­vitați din partea unor organizații și instituții afiliate la Frontul Unității Socialiste. La primul punct al ordinei de zi s-au desfășurat dezbateri pri­vind acțiunile ce vor fi întreprinse în județ pentru constituirea Fondului de solidaritate internațională. Participanții la dezbateri și-au declarat deplinul lor consimțământ la Apelul adresat de Biroul Executiv al Consiliului Național al Frontului Unității So­cialiste către toți cetățenii țării, și au propus măsuri eficiente pen­tru înfăptuirea prevederilor și recomandărilor făcute. Participanții la ședință au dezbătut apoi programul de activi­tăți al Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste, pe semestrul I al acestui an. In încheiere, tovarășul Constantin Băbălău a făcut recomandări menite să ducă la dezvoltarea activității consiliilor județean, muni­cipal, orășenești și comunale ale Frontului Unității Socialiste. Redimensionarea preocupărilor fi cultivată cu sfeclă în sus­ pentru economii Idei care aduc milioane Constructorii de mașini și a­­parataj electrotehnic din uzina „ELECTROPUTERE“ — Craiova au desfășurat o susținută activi­tate pentru a realiza competitive cu cheltuieli produse mi­nime. In această acțiune eco­nomică, un loc de seamă îl o- Adevărata noastră demnitate Cu­ ne preocupă propria noastră persoană ? Și cu­ — alături de noi — ne preocu­pă cei din jurul nostru ? Iată întrebări dintre cele mai simple — simple și vechi de cînd lumea — la care, insă, nu știu cîți pot răspunde pe joc, direct și ferm, fără nici un moment de ezitare, fără un prealabil examen de conștiință. Am fost martor, nu de­mult, juridic, la un proces — ni­ci unul, ca să zic așa, de opinie — în care „inculpatului“ i s-au spus niște adevăruri, adevărate sentințe, neincluse în nici o carte de legi. Dar de o­ for­­ță, de o profunzime în stare să tulbure orice conștiință. Personajul în cauză, iis trecut de prima tinerețe, lu­crător într-o veche între­prindere industrială, se fă­cuse vinovat de niște abateri de la normele disciplinei muncii (absențe nemotivate, întîrzieri de la lucru). Sanc­ționat de conducerea uni­tății, a „înghițit" și a tăcut, ca unul care știa foarte bine că admonestarea cu pricina i se cuvine. A protestat, însă, și încă pe un ton a­­prins, atunci cînd colegii săi de muncă au început, la rîndul lor, să-l admonesteze, intentîndu-i „procesul" de care vorbeam. „Ce-aveți cu mine, fraților? — s-a plîns el. Am greșit, am plătit... Am plătit cinstit toate oale­le sparte, mi-am primit fără crîcnire pedeapsa... Ce mai vreți acum de la mine?“. Răspunsul a venit la fel de prompt, oprindu-i protestul în gît : „Da, ai plătit... Dar oare crezi că prin «plata» asta ți-ai răscumpărat toată vina ? Nu te-ai gindit, de pildă, măcar o clipă, și la efectele morale ale acestor «greșeli», ca — să zicem — influența proastă asupra ti­nerilor ?". Omul a tăcut... A tăcut fiindcă, gîndindu-se (gîndindu-se, poate, abia a­­cum !), și-a dat seama de a­­devărul cuprins în mustra­rea celor din jur. Cazul — aparent foarte simplu — se propune, după opinia noastră, unei dezba­teri mai largi. Firesc, fiecare om se preocupă — înainte de toate — de sine, de munca și viața lui, de cercul de drep­turi și datorii în spațiul că­ruia se mișcă, încercînd să nu calce pe­ alături și incer­­cînd, atunci cînd totuși cal­că, să plătească onest pagu­­bele pricinuite, astfel nicit să poată oricind reveni, lini­știt și cu fruntea sus, cu mîinile și cugetul nemînjite, în teritoriul curat al micii lui existențe. Firesc, fiecare om de pe lume se preocupă, în primul rînd, de sine... (Autorul acestor rînduri are chiar niște cunoscuți care imping această preocupare pină acolo incit, din excesi­­vă iubire de sine, se cîntă­­resc de două ori pe zi și își măsoară la fel de des ten­siunea). Dar cîți se gîndesc să-și măsoare dimensiunea propriei existențe, tensiunea propriilor fapte și prin oa­menii cu care au de-a face? Cîți se întreabă ce aport su­fletesc, moral, au ei în exis­tența celor din jur, cu cu­ o îmbogățesc, o luminează, sau, dimpotrivă, o sărăcesc, o umbresc ? P. IVANESCU (Continuare în pag. a II-a) PE PRODUSE CONSUMURI SPECIFICE CÎT­­ ............. '■ • ' ........H ■' * ' S MAI REDUSE cupă activitatea inovatorilor, ac­tivitate care, în primul an al cin­cinalului, a fost concretizată în peste 370 de propuneri, de in­venții, inovații și raționalizări. In scrisoarea trimisă redacției de către tehnicianul Victor Mitu se apreciază, între altele, că de-a lungul acestei perioa­de s-au aplicat în producție circa 100 invenții, inovații raționalizări care asigură eco­și­nomii post-calculate în valoa­re de 11,6 milioane lei. Activi­tatea rodnică în acest domeniu a fost impulsionată și de fap­tul că, sub îndrumarea orga­nului de partid, comitetul sin­dicatului a inițiat „Ziua ino­vatorului“, prilej cu care pro­motorii noului dezbat probleme­le curente ale activității de producție. Costin Rădules­­cu, Constantin Trescan, Constantin Gagiu, Iulian Petre, Alfred Calleder, Eugen Ciupa­­gea, Petre Săftoiu și alții — autorii unor lucrări de certă valoare — sunt un exem­plu demn de urmat pentru cei care subscriu la temele pro­ducției și eficienței economice cu idei care aduc milioane. In același context de preocu­­pări pentru valorificarea nou­lui, inovatorii din COMBINATUL CHIMIC Craiova au făcut în a­­nul trecut 120 de propuneri de inovații și raționalizări, va­loarea economiilor post-cal­culate la propunerile înfăptuite reprezentînd peste­ 4,2 milioa­ne lei. O remarcă specială în cadrul Combinatului chimic craiovean , de la existența ca­binetului tehnic s-au înregis­trat aproape 400 de inovații și raționalizări a căror eficiență economică reprezintă suma de circa 24 milioane lei. Printre oamenii care și-au adăugat la profesia de bază și titlul de ino­vator se află lăcătușul Ion Chi­­ser, strungarul Ion Vasilescu, maiștrii Ion Oprea și Constan­tin Stănescu, ing. Alexandru Tobescu. Forme diversificate de economisire a materialelor de construcții In cadrul TRUSTULUI DE CONSTRUCȚII Craiova, unitate în care cheltuielile cu materiile prime și materialele dețin o pon­dere însemnată în prețul de cost, în anul care a trecut s­au N. PETOLESCU (Continuare în pag. a III-a) Importante legiferări adoptate de Consiliul de Stat Decretul privind domiciliului în orașele stabilirea care, potrivit legii, sunt declarate o­­rașe mari aduce reglementări importante pentru rezolvarea judicioasă a problemelor social­­economice privind actuala eta­pă de dezvoltare a orașelor. Conform noilor reglementări juridice, Consiliul de Miniștri stabilește anual, pe baza pro­punerilor ministerelor și celor­lalte organe centrale, cu avizul comitetelor executive ale con­siliilor populare județene și al municipiului București, numă­rul de persoane ce pot fi anga­jate sau transferate din alte localități in orașele care sunt declarate orașe mari, necesare pentru aparatul central și al u­­nităților în subordine. Tot a­­nual, Consiliul de Miniștri, pe baza propunerilor comitetelor executive ale consiliilor popu­lare județene și al municipiu­lui București, stabilește numă­rul persoanelor calificate nece­sare comitetelor executive ale consiliilor populare și unităților subordonate, persoane ce pot fi angajate sau transferate din alte localități în orașele mari. Aprobările nominale pentru persoanele care pot fi angajate sau transferate, pe durată ne­determinată, în­­ orașele care, potrivit legii, sunt declarate o­­rașe mari, se dau de către mi­niștri, ceilalți conducători ai organelor centrale, precum președinții comitetelor executi­­i­ve ale consiliilor populare ju­dețene și al municipiului Bucu­rești, în limita numărului de persoane stabilit prin hotărîre a Consiliului d­e Miniștri. In toate cazurile, legea prevede obligația pentru organele de stat de a asigura cazarea per­soanelor angajate sau transfe­rate și a membrilor de familie pe care îi au în întreținere, în locuințe corespunzătoare. Decretul mai prevede că so­țul care se mută la celălalt soț, părinții care se mută la copii și copiii care se mută la pă­rinți, minorii care se mută în persoane obligate să le acorde întreținere, la tutore, ori la persoane sau familii la care au fost dați în plasament fami­lial sau cărora le-au fost în­credințați spre creștere, educa­re și întreținere, potrivit legii, precum și persoanele puse sub interdicție care se mută la re­prezentanții lor legali, au drep­tul să-și stabilească domiciliul în orașele mari, în suprafața locativă a persoanelor la care se mută, dacă aceste persoane au domiciliul în orașul respec­tiv, în ceea ce privește absol­­­venții instituțiilor de învăță­mint superior, aceștia își pot stabili domiciliul în orașele ca­re, potrivit legii, sunt declarate orașe mari, în condițiile pre­văzute c­e legea privind reparti­zarea in producție a absolvenți­lor. Se sublinia­ză și acea pre­vedere a decre­tului care sta­bilește că per­soanele care au locuință proprietate personală în orașele mari și care, ulterior dobîndirii proprietății, și-au stabilit domiciliul în alte loca­lități, ca urmare a schimbării locului de muncă, pot reveni în orașul mare după încetarea raporturilor de muncă, dacă au asigurată cazarea în locuin­ța proprie. “Or "Noile exigențe care se mani­festă în societatea noastră care își au izvorul în progra­mi­mul de măsuri pentru îmbunată­­țirea activității politico-ideologi­ce, de educare marxist-leninis­­tă a membrilor de partid, a tu­turor oamenilor muncii, adop­tat de partid, cer să se acțio­neze cu mai mare pentru promovarea pe eficiență toate căile a principiilor eticii­ Comu­niste, pentru cultivarea unei înalte responsabilități sociale și morale a cetățenilor. Pe aceas­tă linie, decretul pentru mo­dificarea Legii nr. 18/1968 pri­vind controlul pro»­>ienței au­lt­or bunuri ale pentiidelor fi­zice, care nu au fost dobîndite în mod licit, prevede că pe viitor cercetarea cauzelor pri­vind controlul, provenienței bu­nurilor se face de către comi­siile ce vor funcționa pe lingă judecătorii, iar nu pe lingă tri­bunale, realtizîndu-se astfel mai mare­­ operativitate în sta­­­bilirea eșiturilor de dobîndire­­ ] . NICOLAE ISCRULESCU jurist. ’ (Continuare în pag. a II»a). CONSULTAȚIE JURIDICĂ Atenție și răspundere în fața tabloului de comandă de­ la stația de pompare Basarabi a sistemului de irigații Calafat — Băilești Întîlniri cu pionierii ieri, pionierii din municipiul Jova au avut ora­în mijlocul lor ca oaspete pe conf. univ. Virgiliu Ra­­dulian, ministru adjunct al Minis­terului Educației și Invățămîntului, președinte al Con­siliului Național al Organizației Pionierilor. In sălile Casei pionierilor, tov. Vir­giliu Radulian s-a întîlnit cu pionierii comandanți de u­­nitate din școlile Craiovei. Cu acest prilej oaspetele s-a interesat de mo­dul cum se mate­rializează noua o­­rientare a vieții de organizație trasată de recenta Con­ferință Națională a pionierilor. A­­poi, membrii bi­roului Consiliului județean al Orga­nizației pionieri­lor au avut o în­­tîlnire de lucru cu oaspetele. Tov. Virgiliu Ra­dulian a invitațiilor răspuns făcute de către comanda­mentele de pio­nieri de la Liceul „Nicolae Bălcescu“ și școala generală nr. 21. In cadrul acestor întîlniri de lucru, gazdele au subliniat, preocu­pările pentru întă­rirea educației co­muniste, au fost discutate diferite probleme în activi­tatea pionierească. gl|lllllllll!lliflll!mi!lll!ill!!IIIIII!!l!l!llll!II ü I In pag. a IV-a g (Actualitatea internațională f ^llIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIINIIIIIIIIIIIIIM La Regionala " de căi ferate . li • NOI CAPACITĂȚI DE PRODUCȚIE In circuitul județului nostru economic al au intrat noi capacități de producție. La Filiași, s-au dat în fo­losință, în cadrul între­prinderii de utilaje și pie­se de schimb pentru indus­tria lemnului, capacitățile de producție din etapa a doua. Constructorii șantierului 4 al T.C.I. Craiova au pre­dat beneficiarului respec­tiv, G.U.A.M.E. Craiova, trei hale de producție în­zestrate cu utilaje moder­ne pentru fabrica de apa­­rataje electrice. • SIMPOZION Comitetul județean de cul­tură și educație socialistă organizează astăzi la cămi­nul cultural din comuna Ce­tate un simpozion cu tema „Munca — condiție esenția­lă a existenței și bunăstării noastre materiale“. Cu a­­cest prilej, vor vorbi pro­fesorii Elena Joița, Gheor­­ghe Ioviță și Mircea Marines­­cu, avocat. Acțiunea se încadrează în manifestările consacrate se­micentenarului U.T.C. • CONCURS PE TEME AGRICOLE de Din inițiativa comitetului partid și a conducerii cooperativei agricole de pro­ducție în comuna Izvoarele s-a desfășurat un concurs pe tema: „Cine știe agricultură, cîștigă", organi­­zat cu scopul îmbogățirii cu­noștințelor membrilor coo­peratori în domeniul agri­col. La concurs (condus de ing. Aurel Bălă) au partici­pat aproape 30 de brigadieri, șefi de echipă, purtători de atelaje și alți membri coo­peratori. Printre cîștigători se numără Gh. Belă și C. N. Sarchiz. In prezent, se pre­­gătește organizarea unui nou concurs, de data aceasta pe teme de zootehnie. 9 SPECTACOLE ALE ARTIȘTIL­OR AMATORI Continuînd frumoasa tra­diție de a prezenta specta­cole în comunele județului, artiștii amatori ai Casei de cultură a tineretului din Craiova au fost oaspeții că­minelor culturale din Peri­șor, Giurgița și Radovan. Ei au prezentat la Perișor spectacolul muzical coregra­fic folcloric „De pe plaiuri românești", la Giurgița un spectacol de muzică ușoară „Cîntă tinerețea noastră“, iar la Radovan un program de varietăți folclorice și de muzică ușoară. Vedere generală a complexu­lui de sere de la I.A.S. Craiova n fost IMPLICĂ lise RĂSPUNDERI Inscrii­ndu-se în dezvoltarea armonioasă a tuturor ramurilor economiei naționale. Regionala de căi ferate Craiova a cunoscut în ultimii ani transformări esențiale pe linia introducerii tehnicii noi, a unor procedee tehnologice avansate în compartimentele de Activitate. Numai în cincinalul 1966—1970, fondurile de investiții au fost impresionan­te, ceea ce a permis să se realizeze, printre altele, peste 13 la sută linii electrificate, 16 la sută linii echipate cu bloc de linie au­tomat, să se asigure centralizarea electro­­dinamică a macazelor în proporție de 30 la sută. La aceasta se adaugă intensa dotare cu mijloace de tracțiune, ponderea tracțiunii Diesel-electrice și electrice fiind în prezent de peste 89 la sută. Se înțelege că o astfel de evoluție rapidă în moderniza­rea mijloacelor și proceselor tehnologice necesită cunoștințe profesionale noi, aprofundarea celor actuale, lărgirea orizontu­lui cadrelor noastre de cefe­riști în cunoașterea a tot ceea ce este nou, înaintat în trans­porturile feroviare, introducerea și aplicarea, pe scară largă, a acestor metode moderne, cu maximum de eficiență econo­mică. Iată de ce, consiliul oa­menilor muncii din cadrul re­gionalei, cu sprijinul nemijlo­cit al comitetului de partid, al ministerului de resort, preocupat să găsească și este să treacă la inițierea celor mai adecvate forme de pregătire a cadrelor de ceferiști. La calea ferată există, după cum se știe, o experiență valoroasă în pre­gătirea salariaților îndeosebi Ing. ENE PIRVU director cu problemele de personal și învățămînt — Re­gionala de căi ferate Craiova prin școala personalului unde avem încadrați un număr mare de oameni. O pepinieră importat­ă de pregătire a cadrelor de cefe­riști atit pentru regionala noas­tră cit și pentru celelalte regio­nale este grupul școlar cu un efectiv mediu anual de 2 300 elevi. Numai prin școala pro­fesională se pregătesc anual circa 300 lăcătuși-montatori lo­comotive, electricieni locomoti­ve, meseriași întreținere insta­lații fixe. Pentru o bună pre­gătire a acestor elevi au fost recrutați ca profesori inginerii și economiștii cu o bună pre­gătire, cu o îndelungată expe­riență în producție, cadre cu funcții de răspundere din re­gională. Pe baza Legii privind perfec­ționarea pregătirii profesionale a salariaților din unitățile so­cialiste de stat, am organizat, cu sprijinul ministerului, mai multe forme de ridicare a ni­velului cunoștințelor profesio­nale a cadrelor de ceferiști. Prima formă de pregătire o constituie instruirea Ia locul de muncă, sub directa îndru­mare și controlul șefului de re­sort. In această formă sunt co­­primși, în general, muncitori, absolvenți ai școlilor profesio­nale. Avem organizate, de ase­menea, cursuri (școala persona­lului) sau cursuri de instruire (Continuare in pag. a III-a)­ ^

Next