Inainte, aprilie 1972 (Anul 29, nr. 8419-8444)
1972-04-08 / nr. 8425
jr Autoutilarea, activitate la ordinea zilei că Pentru colectivele de mundin cadrul Uzinei „Electroputere“ Craiova, autoutilarea a devenit o acțiune permanentă, menită să reducă continuu numărul utilajelor din import. Ca o încununare a succeselor de pînă acum, puternica cetate a electrotehnicii românești a fost distinsă, de către Ministerul Industriei Construcțiilor de Mașini, cu un premiu special, pentru utilajele de inaltă tehnicitate realizate din surse proprii. In prezent, colectivul secției autoutilare continuă să execute mașini și agregate cu care vor fi dotate fabricile G.U.A.M.E.C. Astfel, se află în fază finală de montaj o foarfecă de tăiat contur circular , se lucrează la un fierăstrău de debitat cilindri din pertinax, necesari la realizarea bobinajelor și la două mase elevatoare. Toate aceste utilaje vor intra în dotarea Fabricii de transformatoare Filiași. De curînd, a fost executată o baie de impregnare cu dispozitiv de ridicare a cuvei, cu care s-a îmbogățit zestrea tehnică a Fabricii de celule prefabricate Băilești. Pentru fabrica de mașini electrice rotative se vor realiza o mașină de temporizat și un cuptor pentru detensionat, iar noua instalație de acetilenă a uzinei va fi dotată cu un gazometru. N. P. Un raid-anchetă întreprins zilele acestea în cîteva unități din cadrul consiliului intercooperatist Predești ne-a dat putința să constatăm pe viu cum se materializează măsurile agrotehnice în condițiile acestei primăveri. După ce admirăm calitatea ireproșabilă a semănatului pe tarlalele fermei Sopot a I.A.S. Breasta, ajungem în perimetrul cooperativei agricole Gogoșu. Dan Ștefănescu, președintele și inginerul șef al unității respective, n-a putut fi găsit nici la sediul cooperativei agricole, nici pe tarlale și nici la domiciliu. Aproape de ora prînzului îi întîlnim venind dinspre punctul „Drocaia“ — unde se semăna porumb — împreună cu Preda Planea, maistru de sector la S.M.A. Predești, și Ion Iordăchescu, șeful secției de mecanizare. Coboară repede din autoatelier, traversează șoseaua spre magazinul cooperativei de consum și vine întins spre noi. „Deși este vremea prînzului — ne spune el — n-avem timp să ne așezăm la masă. Dacă lipsesc chiar și numai o jumătate de oră de lungă semănători, nu pot fi liniștit. Se întîmplă o defecțiune pe care tractoristul nu o observă și astfel rămîn rînduri întregi nesemănate. De aceea, acum, după ce am controlat calitatea semănatului executat de tractoriștii Ion Dumitrei și Marin Giurcan, mergem aici, deasupra satului, unde avem la lucru o semănătoare SPC-6. Dacă vreți, veniți cu noi. Răspunzînd invitației ne-am deplasat acolo unde semăna tractoristul Constantin Gelemancă. Intr-adevăr, calitatea lucrării corespundea întrutotul indicilor înscriși în ordinul de lucru pe care mecanizatorul îl avea asupra sa. Patul germinativ fusese pregătit cu atîta grijă, încît totul era ca la carte : nivelarea terenului, distrugerea buruienilor, formarea la suprafața solului a unui strat protector care să împiedice evaporarea apei și să favorizeze pătrunderea aerului și a umidității provenită din precipitații. Acolo unde rezerva de apă din pămînt este mai mică, pregătirea solului s-a făcut prin grăpare, iar unde există umiditate suficientă s-a discuit, reușindu-se astfel să se distrugă buruienile, să se asigure un strat afinat, uniform structurat. „Pentru a se evita pierderea apei din sol — ne-a relatat inginerul șef al cooperativei — am luat măsuri ca pregătirea patului germinativ să se facă pe cît posibil mai aproape de ziua semănatului și la adîncimea care nu trebuie s-o depășească pe cea de îngropare a seminței. După ce însămînțările din epoca întîi — în care ponderea o au cele 160 ha cu in — pe care le-am executat absolut în cadrul epocii optime, sîntem hotărîți ca cele 500 ha cu porumb să le semănăm în cel mai scurt timp posibil. Cu cele patru semănători 2 SPC-2 și o semănătoare SPC-6 realizăm zilnic o viteză de 55 ha. De altfel, pînă în prezent, am semănat aproape jumătate din suprafața destinată culturii porumbului...“ Trecem valea numită „Fîntîna cu trei jgheaburi“ și urcăm în punctul „Măturică". Aici, pe tarlalele cooperativei agricole din Gogoșița, lucrau de zor la semănatul porumbului tractoriștii Gheorghe Martin și Constantin Bălan. Calitatea semănatului nu prea era de invidiat. Am constatat că, deși mecanizatorii aveau ordine de lucru asupra lor, nu se cunoșteau conținutul. Și aceasta în ciuda faptului că — așa cum ni s-a spus — s-au pregătit și încercat din vreme semănătorile, s-au instruit mecanizatorii și cooperatorii pentru deservirea mașinilor, s-a asigurat sămînța și s-a organizat munca in flux neîntrerupt. Cine-1 vede la lucru pe tov. Ion Dincă, inginerul șef și președintele cooperativei, nu se poate să nu A. FRIGIOIU (Continuare în pag. a IlI-a) ÎN CAMPANIA AGRICOLĂ CÎND LIPSEȘTE PASIUNEA, EXPERIENȚA ȘI TEORIA PĂLESC ■ Dorința și hotărîrea de a face totul repede și bine nu-ți dau răgaz nici să te așezi la masă . Receptivitate și răspundere față de condițiile specifice ■ Unii se învață cu critica precum Bălana cu șaua H Organizarea... dezorganizării ■ Tot pe drum pe drum, pe drum, la semănat nicidecum. ■ Ce indică Direcția generală agricolă și ce fac unii dintre subordonații săi... Pe ogoarele I.A.S. Goești la executarea lucrărilor de erbicidare și combatere a dăunătorilor Foto : Fr. Dumitru Ohaba Moda snobismului... In cunoscuta sa „Ars amandi”, poetul Tristelor aruncă săgeata ironiei la adresa celor care, sclavi ai modei sau ai vanității, iau parte la spectacole (dîndu-se în spectacol) numai pentru a-și etala veștmintele strălucitoare, giuvaerele și trufia. „Spectatum veniumit, veniunt spectentur ut ispae" — grăiește maxima atît de cunoscută, de mare circulație. Această diatribă rămâne în actualitate după două mii de ani. Ne-o amintim cînd, in diverse săli de spectacole, mai întîlnim rămășițe ale unei asemenea mentalități trufașe, suportînd cu stoicism calvarul unei reprezentații sau al unui concert — pe care nu-l înțeleg și nu-l gustă, pentru că nu vor și nu pot să-l guste sau să-l înțelegă — numai de dragul de a se ști viageri prezenți la orice premieră, la orice manifestre „de lume bună”. Nu aud și nu simt nimic ; momentele de „piano” le dă toropeala irezistibilă a somnului în toată legea iar cele de „fortissimo” îi bagă în speriați. Intre o picoteală și alta sunt însă numai ochi și zîmbet, ochi pentru a vedea dacă sarafanul „doamnei X’’ e comparabil cu al său, dacă au apărut noutăți,de la pachet” sau dacă rivala întru modă mai poartă „sticle de carnaval” și nu bijuterii „prima lux” din cutia Pandorei, Zîmbetm își propune să trădeze competența, superioritatea unui spirit ales (chiar dacă visa respectivă aruncă bezele dirijorului sau unui actor tandru tocmai cînd o notă falsă înfurie pe alții sau o stridență de replică îi scoate pe aceeași din fotolii). Iar la final, cu aceeași superioritate îngerească, aceeași abonată pe viață aplaudă frenetic. lipindu-și mînușițele ritmic (într-un ritm care nu se aude decit în arenă, uitînd pentru o clipă că sportul și admiratorii săi sunt „niște barbari, machere !“... Din fericire, aceste relicve ale unei vanități profesionalizate, acești snobi, promotori ai „modei de a face modă“ sunt din ce în ce mai puțini, adevărații iubitori ai frumosului — oameni ai muncii pe care-i caracterizează seriozitatea, temeinicia, modestia și adîncimea receptării artei — copleșindu-i, luindu-le tot mai mult locul. Dar, pentru a înlocui total din sălile noastre de spectacole aceste fantoșe, aceste prezențe de mucava, trebuie făcut mai mult pe linia selectării repertoriului, atragerii la spectacole a adevăratului mare auditoriu, asigurării a cit mai multor întilniri in întreprinderi, facultăți și școli. Actualele inițiative ale Naționalului craiovean, ale Filarmonicii, ale ansamblurilor artistice locale de a se adresa cut mai mult publicului adevărat, care trebuie legat pe viață de artă, de noblețea trăirii frumosului — sunt in totul promițătoare. Publicul trebuie mereu înmulțit, primenit de vanitoșii asupra vieții cărora și-a pus sigiliu mediocritatea, de oamenii care și înlăuntrul sufletului lor se îmbracă după modă. „Slujim — cum spunea directorul teatrului la deschiderea actualei stagiuni — „publicului de aur”, cinstit sufletește, care-și încununează munca și viața de fiecare zi prin fapte vrednice și nu prin poza grandilocvenței, nu prin afișul competenței sterile”. Avem nevoie de aurul care nu face zgomotul aramei, dar prețuiește însutit... T. CRISTIAN 8 APRILIE 1972 ANUT XXV« Hr. 84254 PAGINI n 8AM Intr-o halta termocentralei craiovene • Ce noutăți oferă brigada științifică ? • Noi valori de tezaur la Muzeul interiorul de artă din Craiova ziarului î «Un om adevărat • Recordul ,,Crăiței” lui M. Baroi in primul trimestru, la sectorul construcții - montaj INVESTIȚIILE S REALIZAT ÎN R DE... MELC In 1972, sectorului de Investiții construcții i s-au repartizat sarcini mult mai mari față de perioadele anterioare, atît sub aspect valoric, cît și sub aspectul numărului capacităților și obiectivelor ce urmează a se pune în funcțiune în acest al doilea an al actualului cincizja. Analiza gradului de realizare a investițiilor în trimestrul recent încheiat ne prilejuiește o serie de constatări, atît pozitive, cît și negative. In cele trei luni au fost atacate lucrările la un nou obiectiv important pentru dezvoltarea industrială a județului nostru : țesătoria de bumbac Filatura și Calafat, unitate ce va contribui la ridicarea potențialului economic al frumosului oraș de pe Dunăre. De asemenea, în rîndul succeselor, consemnăm faptul că, pe platforma industrială de la Ișalnița, se desfășoară din plin lucrările la noua fabrică de îngrășăminte complexa din cadrul Combinatului chimic. Din păcate, realizările obținute în trimestrul I din acest an nu sunt în măsură să mulțumească. Ele reprezintă abia 17,57 la sută pe total și 15,65 la sută la structura construcții-montaj. Sînt nivele nesatisfăcătoare, dacă ținem cont de faptul că, pe majoritatea șantierelor, multoe capacități și obiective urmează să se pună în funcțiune pînă la sfîrșitul trimestrului III a.c. Avînd în vedere sarcina dată de biroul județean de partid de a realiza în primul trimestru cel puțin 20 la sută din volumul anual de investiții, considerăm că nivelele atinse în județul nostru se situează sub cele preconizate. Este inutil să se argumenteze că restanțele înregistrate au ca explicație timpul nefavorabil din prima parte a perioadei la care ne referim, deoarece iarna a fost destul de blinda cu constructorii, aceștia avînd condiții bune de lucru pe șantiere. Cauzele trebuie căutate în modul cum a fost organizat procesul de construcții și, mai cu seamă, în felul în care au fost folosite, în cadrul programului de lucru, capacitățile de producție existente. Dacă la toate acestea adăugăm și „ajutorul’’ oferit de către unii beneficiari — care prin diriginta de șantiere și serviciile resortuiii au acordat sprijinul solicitat de constructori — avem o imagine fidelă a cauzelor care au împiedicat realizarea integrală a volumului de investiții alocat pentru trimestrul trecut. Ritmuri nesatisfăcătoare s-au înregistrat și pe șantierele de locuințe, șantierul de dezvoltare a fabricii de mașini agricola, șantierul liceului industrial Craiova etc. Acum, cînd am intrat în cel de-al doilea trimestru, în urma unei analize atente, se constată existența unei serii întregi de probleme care necesită rezolvare urgentă, în scopul impulsionării realizării planului de investiții și recuperării grabnice a restanțelor, în vederea îndeplinirii în actualul semestru a cel puțin 50 la sută din volumul anual, ceea ce ȘTEFAN GURGUI șef serviciu la filiala Dolj a Băncii de investiții (Continuare în pag. a Ill-a) «AU IT1 Spornicia pămîntului Pe șantierele muncii patriotice, care relansează o bogată tradiție din anii de reconstrucție a țării, într-un climat de mare entuziasm patriotic, mii de tineri participă la importante lucrări de înfrumusețare a localităților, la ridicarea de noi edificii, la acțiunea de redare către agricultură a unor importante suprafețe de teren. La Mîrșani, comitetul comunal U.T.C. a luat inițiativa deschiderii unui mare șantier. Obiectivul : săparea unui canal pe o lungime de trei kilometri pentru scurgerea apei de pe un teren aflat în sudul comunei care, ani de-a rîndul, nu a putut fi folosit pentru producția agricolă. Inițiativa a fost primită cu entuziasm de tinerii cooperatori. Ca urmare, peste 300 de uteciști, membri ai organizațiilor U.T.C. din cele două C.A.P.-uri ale comunei, au ieșit în cîmp, acolo unde, timp de șase zile, au efectuat peste 2400 ore de muncă. începută la 15 martie, lucrarea a fost încheiată de curînd. Tînărul Iscru Oprea ne-a mărturisit că, de la începutul și pînă la încheierea lucrărilor, nu s-a părăsit nici un moment sentimentul de mare bucurie, de legitimă mîndrie, pentru că participă la săvîrșirea unei lucrări de mare importanță pentru destinul comunei. „Sîntem continuatorii unor adevărate tradiții de muncă, ne-a mărturisit tov. Ghizdaru Ristea, secretarul comitetului comunal U.T.C. — și acest fapt solicită în permanență eforturi susținute pentru a fi la înălțimea nobilei moșteniri. Ne-am convins încă o dată, cu această ocazie, că numai prin muncă ne putem cîștiga o personalitate, munca ne poate căli pentru a deveni adevărați constructori ai socialismului’’. Intr-adevăr, tinerii din comuna Mîrșani au motive de justificată mîndrie. Uteciști ca Benga Andrei, Drăghici Bucica, Răducana Antoaneta, Mărinigă Nicolae, Bădici Gheorghe, Savu Elena și alții sînt numai cîțiva dintre cei peste 300 care, reconsiderîndu-și matur și lucid timpul lor liber, și-au unit eforturile. Ei sînt conștienți de ajutorul prețios pe care îl pot da comunei, de contribuția pe care pot și trebuie s-o aducă la întărirea economică a celor două C.A.P.-uri și, implicit, la ridicarea nivelului de trai al cetățenilor. „Sîntem mîndri de acești tineri ai comunei noastre, ne-a declarat tovarășul Ion Ghencioiu, președintele consiliului popular comunal. Nu vă putem spune câtă plăcere ne-a făcut această inițiativă care a pornit, după cite știm, dintr-o adunare obișnuită a organizației U.T.C. Puțini dintre noi cei mai în vîrstă cunoșteam bine preocupările inimoșilor noștri tineri. Această frumoasă acțiune însă ne-a convins că-s de ispravă. Atunci cînd ei vor să facă ceva, apoi nimeni nu-i poate opri, dacă se poate spune astfel“. Fără îndoială, asemenea tinerilor din întreaga țară, antrenați pe mari șantiere de construcție, uteciștii din Mîrșani nu vor uita ușor această primăvară, acest anotimp al muncii înflăcărate. Pentru ei, șantierul pe care au efectuat cele 2 400 de ore de muncă patriotică, înseamnă o adevărată lecție. O lecție a muncii adevărată școală de la această educație comunistă care este organizația lor revoluționară. GH. POPESCU Ori de clte ori revin în aceste bogate așezări din cîmpia Dunării, redescopăr însemnele noului încrustate în peisajul arhitectural al satelor, în bunăstarea localnicilor harnici și pricepuți gospodari. La Desa, comună fără... notorietate în rîndul localităților doljene, am poposit recent ,cînd oamenii acestei așezări simțind apropierea primăverii i-au luat-o înainte, declanșînd seria acțiunilor de gospodărire și înfrumusețare. Ne-a adus unul din numeroasele autobuze ce străbat permanent șoselele asfaltate ce leagă această localitate de Craiova, Ciupercenii Noi, Poiana Mare sau Calafat. Ajuns aici, ți se oferă imaginea unui sat obișnuit, a satului românesc înnoit de binefacerile socialismului. Zveltețea arhitecturii moderne a caselor, adevărate clădiri impunătoare împrejmuite cu garduri din fier sau prefabricate din beton, ca și șoselele largi ce se întind în linie dreaptă, aidoma unor veritabile bulevarde, constituie argumente convingătoare prin care localnicii își justifică hărnicia și spiritul gospodăresc. Se spune despre ei că frumosul și gingășia le sunt atribute specifice, pe care le descoperi armonios îmbinate pe frontispiciul caselor de locuit sau în exteriorul edificiilor edilitare. Le admiri în porțile și fațadele noilor locuințe construite recent de țăranii cooperatori Gheorghe Mîrșolea, Ion Bîrzoi, Ștefan Coadă, Eugeniu Stanță, Ion Gîtan, Marin și Ion Mihuț și de mulți, foarte mulți alții. Afirmarea pe toate planurile își are aici, la Desa, un trecut nu prea îndepărtat— anii de răscruce ai cooperativizării agriculturii. De atunci, nisipurile din lunca Dunării au început să prindă viață. An de an fertilitatea lor a sporit, ajungînd la ora actuală să producă, pe unitatea de suprafață, cantități de cereale care, odinioară, erau de domeniul fanteziei. Despre această intensă muncă de „îmblînzire” a nisipurilor, care a generat un uimitor salt productiv, îți vorbesc locuitorii comunei ca fiind argumentul cel mai convingător pentru cei ce nu cunosc, în profunzime, istoria prin bunăstare, conform exigenacestei așezări și oamenii ei. Această mărturie ne-a făcut-o și nouă, Gheorghe Popescu, tînărul și inimosul primar, pe care l-am întîlnit în fruntea consătenilor ieșiți, cu mic cu mare, să amenajeze „cîțiva“ kilometri de șosea. Ne-a dezvăluit și tinetelor lor preferințe, iar gospodărirea și înfrumusețarea comunei sînt o urmare firească a acestor ani de plenară afirmare. Dar, fenomenul cel mai important, care trebuie reținut, măcar pentru a-l folosi drept etalon al unor comparații, îl constituie, totuși, schimbarea structurală a ocupației oamenilor. Mecanizarea agriculturii a creat aici un excedent al forței de muncă, absorbit de industria socialistă în plină dezvoltare. Unii oameni, cei mai mulți dintre ei, au rămas în comună devenind meșteșugari în unitățile prestatoare de servicii ale cooperativei meșteșugărești și cooperativei de consum, sau ca le planuri de viitor privind ex . meșteri pricepuți în secțiile întinderea culturii de tutun pe industriale înființate pe lîngă prafața de 250 ha, precoru din ... , du-se, astfel, obținerea unor re consiul Popular comunal în nituri în valoare de 3,5 milion- scopul valorificării resurselor de lei față de 2 milioane reali locale existente. Și întîlnești în zale anul trecut. . . . , T . , x TRAIAN ROȘIANU Smulgind rodnicia acestor pămînturi, desenii își făuresc pro- (Continuare în pag. a II-a) Chipul nou al satului contemporan • Dînd curs solicitărilor menite să asigure îmbunătățirea deservirii cu mijloace de transport a cetățenilor din județul nostru, conducerea Direcției regionale I.T.A. a deschis un nou traseu pentru călători. Astfel, din Craiova a început să plece în fiecare zi, la orele 16,45 un autobuz pe direcția Gubaucea, cap de linie fiind stația din satul Bechet, de unde, în dimineața următoare, la ora 5, pleacă spre Craiova. A Avînd în vedere creșterea continuă a producției de covoare destinată beneficiarilor interni și pregătirea producției pentru export, începînd din anul viitor, conducerea cooperativei meșteșugărești „Dunărea“ din Calafat se preocupă îndeaproape de modernizarea secțiilor. Recent, acestea au fost dotate cu 20 de gherghefuri duble. • Primele zile ale vacanței de primăvară a elevilor au debutat cu un bogat program de excursii pe cele mai frumoase itinerarii ale patriei. Astfel, elevii Școlii generale nr. 21 din Craiova parcurg traseul turistic Craiova — Tîrgoviște — Ploiești — Doftana ; cei din Gighera, traseul Deva — Caransebeș ; elevii din Sălcuța vizitează Piteștiul și Capitala ; Școala generală din Mischii și-a ales pentru începutul vacanței orașele Tr. Severin și Herculane. • Angrenați permanent în vaste acțiuni de gospodărire și modernizare a comunei, cetățenii din Cerăt înscriu noi realizări pe agenda muncii voluntar patriotice. In prezent ei participă cu entuziasm la lucrările de finisare a noului cămin cultural ce va îmbogăți zestrea edilitară a comunei. Acest modern edificiu cultural cuprinde o sală de spectacole cu o capacitate de 400 de locuri, bibliotecă comunală, sală de lectură și două săli destinate cercurilor tehnice. Foto : I. Becheru > «Hm 1 j La C.A.P. Palilula cele 100 familii de albine sunt exemplar întreținute. în foto , cooperatorul Ștefan M. Petcu, la lucru. A DOUA BRIGADĂ UTECISTĂ DE MUNCĂ La fabrica de aparataj electric din cadrul uzinei „Electroputere“ a luat ființă o nouă brigadă de muncă utecistă organizată pe criteriile de activitate ale primei de acest gen înființată cu două luni în urmă, la fabrica de mașini electrice rotative. Cunoscînd rezultatele deosebite obținute de tinerii de la mașini rotative, este mai mult ca sigur că și cei de la aparataj vor înregistra aceleași succese.