Inainte, iunie 1972 (Anul 29, nr. 8470-8495)
1972-06-24 / nr. 8490
I Proletari din toate tarile, unitiva I nainte ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚAN DOLJ AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Azi, la Craiova, se desfășușoară lucrările Conferinței extraordinare a Organizației județene Dolj a P.C.R. . Reprezentanții celor aproape g67 O0o de comuniști din fatabrici și uzine, șantiere, unități agricole socialiste, inistituții, vor dezbate, într-o Ui atmosferă de înaltă responsabilitate și spirit partinic, g modul cum s-au înfăptuit sarcinile revenite județului nostru din hotărîrile " Conferinței Național" din decembrie 1967 și ale Congresului al X-lea al P.C.R. privind perfecționașirea conducerii și planificării activității economico- sociale, dezvoltarea demoscrației socialiste și sistematizarea localităților rurale. Totodată, din rîndul celor mai destoinici comuniști, Conferința va alege azi pe cel SUCCES DEPLIN CONFERINȚEI JUDEȚENE DE PARTID care vor reprezenta Organizația județeană de partid Dolj la Conferința Națională a partidului ale cărei lucrări vor începe la 18 iulie 1972. Eveniment important viața social-politică a juudețului, Conferința județeană de partid va consemna că cei aproape cinci ani care au trecut de la Conferința Națională din 1967 au constituit, pentru toți cei ce muncesc pe meleagurile Doljului, ani de muncă intensă, de eforturi creatoare, de mari succese și afirmare a inteligenței, hărniciei și spiritului lor inventiv. In acești ani, în Dolj, politica partidului a rodit în nenumărate înfăptuiri. Bucurîndu-se de sprijinul prețios al conducerii partidului, Doljul a beneficiat în perioada 1968—1972 de importante fonduri de investiții, care s-au cretizat in construirea conpeste 100 de noi capacități de producție și alte obiective economice și social-culturale. Producția industrială a crescut, în această perioadă, cu un ritm mediu anual de 17,2 la sută, ritm superior celui realizat pe țară. Deosebit de semnificativ este și faptul că actualul cincinal, etapă importantă în făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate, se realizează cu succes în județul nostru. In primul an al său a fost realizat deja un spor de producție de 167 milioane lei, iar pe primele cinci luni încheiate din acest an planul a fost depășit cu aproape 100 milioane lei. Alături de industrie, realizări importante au fost obținute in dezvoltarea agriculturii județului. Urmaare a investițiilor acordate, preocupării susținute a Comitetului județean de partid, agricultura Doljului cunoscut importante transformări calitative, dezvoltare intensivă puternică, în ultimii patru ani, producția globală a crescut cu 64 la sută în I.A.S. și cu 25 la sută în C.A.P. Demne de subliniat sunt mai ales rezultatele obținute în domeniul creșterii animalelor ceea ce va permite ca sarcinile actualului cincinal să fie realizate cu mult timp înainte de termen. (Continuare în pag. a II-a) ffeuü -AAUI*- JXpiLI " ÎN ÎNTÎMPINAREA CONFERINȚEI NAȚIONALE A P.C.R.:: $1 A CELEI DE A XXV A ANIVERSĂRI A REPUBLICII Uzina „Electroputere" Craiova. Echipa comunistului Aurel Mernea se evidențiază lună de lună prin rezultatele remarcabile pe care se obține. în fotografia noastră vă prezentăm pe membrii acestei formații efectuînd ultimul retuș la un lot de aparataje electrice (CESA) de 110 kW. Foto : Florian Roșoga în I.A.S. Răspunzînd chemării Comitetului județean de partid, muncitorii, inginerii și tehnicienii din întreprinderile agricole de stat au depus eforturi deosebite în ultimele zile, străduindu-se să folosească întreaga zi-lumină, toate forțele și mijloacele la strîngerea și depozitarea recoltei de orz, la celelalte lucrări de sezon. Ca urmare, ei raportează Conferinței județene de partid că au reușit să încheie recoltatul și înmagazinatul orzului de pe toate cele 5781 ha. Datorită aplicării în complex a tehnologiilor avansate, producția medie pe trust a fost depășită cu circa 300 kg la ha. Numeroase întreprinderi au obținut, de pe întreaga suprafață cultivată, producții mult mai mari decit cele planificate și decît prevederile angajamentelor asumate în întîmpinarea Conferinței Naționale a partidului. De exemplu, producția medie s-a ridicat la 3600 kg la ha la I.A.S. Băilești, 3 300 kg la ha la I.A.S. Giubega, 3 450 kg la ha la I.A.S. Segarcea. O dată cu încheierea stringerii recoltei de orz toate forțele și mijloacele au fost orientate la recoltatul griului. La I.A.S. Segarcea, de pildă, grîul a fost strins, pînă zilele trecute, de pe 600 ha, iar la I.A.S. Băilești și Giubega de pe cîte 100 ha. Și la cultura griului producțiile depășesc sensibil prevederile planului și angajamentele asumate. De pe suprafețele recoltate, producția medie la hectar este, pînă în prezent, de 3600 kg la I.A.S. Băilești, 3100 kg la I.A.S. Segarcea și 3000 kg la I.A.S. Giubega — adică cu circa 300 kg mai mare la ha față decît s-a stabilit inițial. Dezvoltînd experiența acumulată pînă acum, lucrătorii întreprinderilor agricole de stat sînt hotărîți să termine, cît mai grabnic posibil, recoltatul griului de pe cele 18 672 ha. Intreaga milă de orz—în hambare și, poate, desființarea unei lămpi de petrol. Dar mahalalele nu Termoenergeticienii craioveni raportează Planul semestrial a fost realizat cu un avans de 10 zile Referindu-se la realizările cu care harnicul colectiv al Centralei electrice de termoficare Craiova intîmpină Conferința extraordinară a Organizației județene de partid, directorul tehnic al C.E.T., ing. I. Lelinschi, ne relata că, la 21 iunie a.c., cu o decadă mai devreme, întreprinderea respectivă a realizat 50 la sută din planul anual de producție. Energia electrică produsă de puternicele generatoare ale unității, pînă la data amintită, este cu 1,2 la sută mai mare, iar energia termică este cu 29,2 la sută sporită față de prima jumătate a anului 1971. Comparativ cu aceeași perioadă, consumul specific de căldură pentru producerea energiei electrice a scăzut cu 2 la sută, timpul de utilizare a puterii instalate a fost cu la sută mai mare, iar coeficientul de disponibilitate a crescut cu 10 la sută. In ceea ce privește alinierea în dispozitiv, incidentele care provoacă stagnări în funcționarea agregatelor au fost reduse cu 31 sută. In același timp, toți consa sumatorii au fost deserviți la nivelul solicitărilor. Discuțiile purtate cu alți interlocutori au evidențiat preocupările majore, realizările evidente la locurile de muncă. Kalasz Kalman, maistru principal la utilaj greu ! „Pînă la Conferința Națională a partidului vom aplica trei inovații : înlocuirea cămășilor de cilindru la motoarele W 71, recondiționarea Michigan arborilor cotiți la motoarele D.E.T. 250 CP și înlocuirea compresoarelor de la buldozerele Michigan W 71. Prin aceste inovații se elimină importul unor produse. In acest sens, se remarcă comunistul Al. Hulban, I. Sîrbu, C. Boureanu și I. Tudor“. Marius Drăniceanu, șef sector cazane: „In această lună am avut o reparație la cazanul nr. 3, pe care am executat-o, conform angajamentului, cu 5 zile mai devreme. Piesele din import le-am înlocuit cu cele realizate în unitatea noastră. S-au remarcat comuniștii M. Tamna și C. Petcu, precum și F. Călin, V. Trandafir și P. Bălăci“. Petre Iovan, maistru cipal sector II turbinei prin„Și la noi s-au depus eforturi deosebite spre a nu se înregistra nici o întrerupere de sarcină pe agregate. Conform angajamentului vom preveni orice posibilitate de avarie și vom scurta termenul de reparație curentă la turbinele 7 și 8 cu 4 zile". Foarte lapidare, dari reușesc doar aceste rînîn mică măsură să redea o imagine cît mai fidelă a unei munci entuziaste, care concentrează eforturile a sute și sute de oameni, de la director și pînă la muncitor, dedicate importantului eforturi eveniment din viața politică a județului nostru : Conferința extraordinară a Organizației județene de partid. ȘT. ARDELEANU t! I \ \\\sss\s\\ss\\*\\\\\\\ \\s\\\\ Deschiderea expoziției Dezvoltarea județului Dolj in perioada 1967 -1972“ Ieri, s-a deschis în holul Universității din Craiova, în prezența unui numeros public, Expoziția „Dezvoltarea județului Dolj în perioada 1967—1972“. Panglica inaugurală a expoziției a fost tăiată de tovarășul Constantin Băbălău, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului județean de partid Dolj. La festivitate au fost prezenți și tovarășii : Mihai Burcheșin, Ilie Bădicuț și Ion Cetățeanu — secretari ai Comitetului județean Dolj al P.C.R., alți membri ai biroului și Comitetului județean de partid. După momentul inaugural, tovarășul Constantin Băbălău, ceilalți membri ai biroului și Comitetului județean de partid au vizitat expoziția. Desfășurată pe spații ample — panouri, machete, grafice, fotografii, mulaje ori produse ale unor unități — expoziția organizată de către Comitetul județean de partid în ajunul Conferinței extraordinare a Organizației județene de partid și în cinstea Conferinței Naționale a P.C.R., înfățișează sugestiv vizitatorilor mărețele înfăptuiri economice și social-culturale din județul nostru în perioada celor aproape cinci ani trecuți de la Conferința Națională partidului din 1967. Dinamiaca dezvoltării în ritmuri înalte a tuturor sectoarelor și domeniilor de activitate din județul nostru este consemnată in cifre grăitoare, marcînd salturile înregistrate de industrie, agricultură, cultură și învățămînt, pe harta mereu înnoitoare a Doljului. Edificatoare sînt, în acest sens, creșterile spectaculoase înregistrate la principalii indicatori tehnico-economici în perioada amintită. Astfel, față de 1967, în acest al doilea an al cincinalului, producția globală industrială crește în proporție de 429 la sută la confecții , 408 la sută la industria chimică , 255 la sută la energie electrică și termică, 209 la sută la prelucrarea metalelor, 199 la sută — materiale de construcții, 159 — alimentară, dar productivitatea muncii sporit in proporție de 161 a1 la sută. Remarcabile succese sunt consemnate și pe panourile reprezentind agricultura socialistă a județului. Așa de pildă, producția globală a crescut în perioada ultimilor cinci ani cu 48 la sută, cea animalieră cu 46 la sută, iar cea vegetală cu 45 la sută. Cele două mari și moderne sisteme de irigații : Calafat-Băilești și Sadova-Corabia — obiective realizate în acești ultimi ani, cuprind peste 100 000 ha de pe care se recoltează în medie 6000 kg porumb boabe la ha și 3000—3500 kg grîu/ha.. în cadrul expoziției se derulează, sub privirile vizitatorilor, salturile cantitative și calitative pe care le-au înregistrat, grație aplicării cu consecvență în viață a politicii științifice a partidului nostru, colectivele de muncă de la Uzinele „Electroputere“ și „7 Noiembrie“, cele de la U.M.M.R., U.R.A., Combinatul chimic, T.C.I. și altele. Deschisă zilnic, între orele 8—12 și 17—20 (duminica 8—12), expoziția, cuprinzind în sinteză importantele înfăptuiri ale oamenilor muncii din județul nostru, constituie o minunată frescă a timpurilor înnoitoare în care trăim. T. LUCIAN Consiliul intercooperatist •■ [UNK]a w m militează pentru modernizarea agriculturii Cînd mi-am propus sa analizez modul cum își îndeplinesc unele consilii intercooperatiste din județul nostru menirea pentru care au fost create, aveam senzația că abordez un domeniu oarecum abstract. Stăpînit de acest gînd am discutat cu ing. Constantin Hițulescu, președintele consiliului intercooperatist Moțăței, și cu tov. Aurel Cioană, inginer șef al C.A.P. „1 Mai“ Maglavit, care, însă, ne-au furnizat relatări foarte concrete despre problema respectivă. — In general, consiliul nostru intercooperatist a mers încă de la început pe linia îndeplinirii în întregime a misiunii ce i-a fost încredințată — ne spunea tov. Aurel Cioană. Din inițiativa sa, în cele cinci cooperative agricole care fac parte din consiliu, cele din Moțăței, Dobridor, Hunia și Maglavit, s-a întreprins largă acțiune de masă pentru o organizarea cît mai bună a muncii în acord global. Acest sistem de muncă a fost aplicat în toate cooperativele noastre agricole, pe toate suprafețele cultivate cu prășitoare, în sectorul legumicol, în plantațiile viticole și în zootehnie. Numai așa se explică faptul că în momentul de față cele cinci unități au executat în întregime și a treia prașilă pe cele 17 000 ha cultivate cu porumb, 3 000 ha cu floarea-soarelui și 910 ha cu sfeclă de zahăr — completator. Constau ancheta noastră tin Huțulescu. Cu ajutorul consiliului intercooperatist, unele unități au reușit să depășească ușor necazurile apărute în această primăvară la cultura prășitoarelor. Datorită atacului unor dăunători și efectelor negative ale fluctuațiilor de temperatură de la sfîrșitul lunii aprilie, cultura porumbului s-a compromis și a trebuit să fie reînsămînțată pe însemnate suprafețe atît la Maglavit, cît și la Moțăței. Ca pentru a se obține o Maglavit, recoltă bună de porumb boabe s-a însămânțat, pe suprafața compromisă de 150 ha, hibrid dublu din grupa 100. Sămînța a fost procurată la intervenția consiliului intercooperatist, unitatea nedispunînd de acest hibrid. Aceeași situație, dar pe 300 ha, a fost semnalată și la Moțăței. Aici, însă, s-a însămînțat HD-311, deoarece unitatea nu a manifestat suficientă receptivitate față de introducerea unor hibrizi care să diminueze efectele negative ale climei și ale atacului de dăunători. — Ce acțiuni a întreprins consiliul intercooperatist pentru ridicarea eficienței activității de producție în C.A.P. ? — In această direcție activitatea noastră s-a desfășurat pe două linii — arăta tov. Aurel Cioană. In primul rînd am început modernizarea plantațiilor viticole în scopul mecanizării lucrărilor în acest sector. La începutul anului, in multe plantații viticole, camdată pe suprafața de deo100 ha, am procedat la scoaterea cîte unui rînd de viță de vie, ceea ce dă posibilitatea să se lucreze cu tractoarele V-400 la stropit și prășit. Aceeași acțiune am început-o și în unele livezi de pomi. "într-o plantație veche de cai și, pe suprafața de 10 ha, s-a scos, de asemenea, cîte un rînd, ceea ce a dat posibilitatea să se execute mecanizat lucrările de îngrijire. In legumicultura apare evident aceeași necesitate. Bunăoară, la C.A.P. „Stea. M. MARIA (Continuare în pag. a H-a) Iunie, anotimpul vacanței... Iunie, ceasul legiuit și fraged, dimineața ultimului clopoțel de argint al școlii, ningînd cu sunete dulci peste bucuria copilăriei. Vom consemna, în ecoul acestor sunete, o cifră. Potrivit statisticilor, în anul școlar ce s-a sfîrșit au fost cuprinse, în diferitele forme de învățămînt ale județului (de cultură generală, profesional, tehnic, universitar etc.), peste 40 000 de persoane. Raportat la cifra populației, aceasta înseamnă — lucrul e cunoscut — că unul din cinci locuitori ai Doljului învață. Altfel spus, fiecare familie din județ își are, la ora de față, reprezentantul său pe băncile școlii, „școala“ putind însemna, deopotrivă, și pupitrul elevului „dintr-a-ntîia“, și aula universitară, și laboratorul liceului de specialitate, și cabinetul de studii, și atelierul din incinta uzinei. Medităm la această cifră sub cerul de aur și diamant al verii, sub ecourile de argint ale clopoțelului de vacanță. O cifră ce se înlănțuie în mintea noastră cu altele — suprapuse pe aceeași bandă sonoră — dar măsurînd, în timp, o distanță care înseamnă o altă vîrstă istorică. Cîndva, cu ani în urmă, pe becurile fostei municipalități a Craiovei, vigilența publică ștampilase sticla cu arhicunoscutul aviz „furat de la primărie“. Evenimentul — spune cronica orală a urbei — s-a petrecut tot într-o vară, sub ploaia acelorași sunete de argint... Dar ce-ar fi însemnat oare, atunci, un astfel de furt ? Furtul unui bec electric ar fi putut însemna, în o ultimă instanță, un crîmpei de lumină în mahalaua Sineascăi prea cunoșteau lumina electrică, satele zăceau în întuneric, iar avizul vechii primării suna cinic și gratuit, ca o poantă de umor absurd. (Un ciclofazotron parașutat, să zicem, la Perișor sau la Coțofeni, ar fi fost tot atît de miraculos în inutilitatea lui ca și un bec electric !). La sediul Poștei, în Craiova aceleiași vremi (ca, de altfel, și în alte orașe, inclusiv la Palatul Poștelor din Capitală), jocurile pentru însemnarea adreselor erau legate de pupitre cu lanțuri minuscule. „Presupunînd că jocurile ar fi fost libere — nota, în epocă, Geo Bogza — și că unii oameni ar fi luat obiceiul să le fure, cît ar fi putut pierde Poșta ?... S-ar fi furat într-un an o sută de mii sau un milion. Dar un milion de locuri furate în România ar fi fost aproape un act cultural“. De la „riscul unui bec furat“ la nenumăratele localități oltene electrificate în anii noștri e un drum pe care nu-l poate măsura simpla statistică, fiindcă însăși electrificarea este un act cultural, iar în pleiada de lumini despletite peste orașe și sate intră sori tineri răspîndind o astfel de lumină, de la căminul cultural la bibliotecă și școala nouă. .Un condei furat ar fi însemnat, în aceeași epocă, „aproape un act cultural“. Ce-ar fi însemnat, în aceeași vreme, un manual școlar dăruit pe gratis unui copil ? „Condeiele tac, condeiele sînt în lanțuri“, scria în epocă Geo Bogza. Cultura se sufoca într-o tăcere de mausoleu părăginit, într-o vreme cînd, numai în Dolj, cifra analfabeților depășea cifra de azi a celor cuprinși în rețeaua învățămîntului, iar protipendada afla, într-o pioasă reculegere culturală, din MEDITAȚIE LA O VACANȚĂ volumașul despre „Bucarest“ al lui Paul Morand, că Mihai Sadoveanu este... „un binecunoscut autor dramatic“. Rememorăm aceste lucruri sub cerul anului 1972 — un sfert de veac de Republică — în zilele cînd, în sute de școli, in sute de locuri, oameni ai Doljului, oameni ai țării întregi încheie o etapă în care au străbătut, grație condițiilor oferite de statul nostru, veritabilă traiectorie culturală, pe a cărei curbă însuși universul lor spiritual s-a aflat în prefacere. Simpla aliniere de imagini ieri azi face inutil comentariul adiacent. Și dacă, totuși, am consemnat mai pe larg aceste imagini, am făcut-o pentru că răgazul vacanței poate constitui — pentru fiecare din noi — un prilej în plus de a medita. De a medita la o condiție. De a medita la ceea ce am putea numi — cu o formulă împrumutată tot de la Geo Bogza — „condiția cunoașterii“ în socialism. P. IVANESCU curier., s. cotidian „SARBATOAREA TEIULUI" Mîine, în pitoreasca pădure de la Carpen, va avea loc tradiționala „Sărbătoare teiului". La umbra pădurii a seculare va avea loc un bogat program artistic susținut de formații de amatori din comunele învecinate — Seaca de Pădure, Orodel, Plenița, Brabova, Predești, Cernătești; își vor da, de asemenea, concursul formații din comuna gazdă — Carpen. Programul va fi completat de jocuri distractive, tombolă, diferite surprize anunțate de organizatori. • PRIMA FAZĂ A FESTIVALULUI DE MUZICA CORALA (EDIȚIA A DOUA) Astăzi și mîine are loc prima fază a Festivalului de muzică corală „Slăvim Republica", ediția a doua, închinat Conferinței Naționale a P.C.R. și celei de-a 25-a aniversări a Republicii. La Craiova vor concura astăzi corurile sindicatului învățămînt, Direcției regionale C.F.R., Casei de cultură a sindicatelor și ale cîtorva cămine culturale din comunele apropiate. Mîine, la Dăbuleni, vor participa corurile căminelor culturale din Amărăștii de Jos, Gighera, Măceșu de Sus, Drănic, Valea Stanciului, Daneți, Poiana Mare și de la Casa de cultură din Segarcea. »