Inainte, iunie 1981 (Anul 38, nr. 11257-11280)

1981-06-03 / nr. 11257

5» ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXXV­II NR 11257 MIERCURI 3 IUNIE 1981 4 PAGINI 30 BANI puțin timp în urmă, la minderes de tractoare așini agricole Craiova a consemnat un impor­­tabileu economic : în­­ea fabricației și livra­­t de beneficiari a trac­­ea numărul 15 000, de la crearea nou­­fil al unității. Eveni­­a fost însoțit de un cu valențe asemănă­­rotunjirea, la 675 000, varului de mașini și agricole ale căror I. T. M. A. Craiova Indicatorii economici într-o importantă ascendență acte de naștere au fost sem­nate pînă în prezent la I.T.M.A. „Caracteristic pentru acti­vitatea colectivului între­prinderii noastre este faptul că în toate compartimentele, în secții și ateliere, se ac­ționează cu înaltă responsa­bilitate muncitorească pen­tru realizarea producției fi­zice, onorarea întocmai a contractelor economice, în­deplinirea în bune corelații a indicatorilor cantitativi și calitativi ai planului econo­mic, pentru continua îmbu­nătățire a calității fabrica­ției și aplicarea cu rezultate cit mai bune a noului meca­nism economico-financiar — ne-a precizat tovarășul Vir­gil Predoaica, președintele consiliului oamenilor muncii. Am acționat și acționăm astfel ca, în acest an de de­but în noul cincinal, să în­registrăm rezultate cît mai bune“. Intr-adevăr, din analiza rezultatelor înscrise în bi­lanțul economic de la înce­putul anului și pînă în pre­zent, consemnăm faptul că întreprinderea craioveană a­ produs în plus 33 tractoare în echivalent, depășirile în­­registrîndu-se la tractoarele de 180 CP, unde cererile be­neficiarilor au sporit simți­tor. S-au obținut, de ase­menea, depășiri ale sarcini­lor revenite la plugurile pentru tractor solicitate la export, la platformele de adunat căpițe, la alte sorti­mente — emblema „I.T.M.A. — Craiova“ fiind înscrisă în intervalul amintit pe mai mult de 10 000 mașini și uti­laje agricole diverse, pre­cum și pe 1258 tractoare, multe dintre ele expediate beneficiarilor de peste ho­tare. Sunt fapte ce atestă că la importanta unitate in­dustrială craioveană indi­catorii economici sunt în continuă îmbunătățire, în permanentă ascendență me­nită să-i confere colectivu­lui de aici perspectiva unui loc fruntaș în județul nos­tru. Marin COANDA v sistemele informatice, tehnica calcul—instrumente tot mai ente ale activității productive și care a trecut. Cen­­ostru de calcul și-a nit toți indicatorii ății de bază cu o de­­de 5 365 000 lei la pla­­c prestații și 20 520 lei/ i productivitatea min­­tea ce arată că activi­­noastră a crescut atit­itiv cât și calitativ, e are în vedere că mi­­rii au fost majorați e anul 1979 și am lu­­t condițiile săptăminii de 46 ore. La obține­­a­estor rezultate au mit în mod nemijlocit două oficii de calcul mirului — C.T.C.E. a Turnu Severin, care atât cu un calculator, C.E. Tg.-Jiu. Toate a­­mpliniri se cumulează Uzările județului noi­­satisfacția că și ac­­ia de proiectare și i­­nformatice și presa­­automată a datelor d­e contribuția în în­­rea planului la nivel m, cu eficiență direc­­te regăsește la fiecare indere.­rofil teritorial, Cen­­î calcul electronic se ază în mod organic renajul economico­ so- Doljului, fiind anga­­jat, împreună cu cere ăți de informatică, la d­area și implementa­­ cadrul secției con-­­ metalice a I.M. I­ști, muncitorii Jame Dumitru Ignat, Ion­a și Constantin Sima _;vidențiază permanent a calitatea lucrărilor­­ cutate. I -Foto: Dan Stănescu rea de sisteme informatice. Faptul că în prezent se asi­gură accesul ordinatoarelor din dotare la peste 100 uni­tăți ce însumează peste 205 contracte în cele 3 județe — Dolj, Gorj, Mehedinți — to­talized peste 148 de aplica­ții de proiectare și exploata­re, ne determină să afirmăm că în județele menționate informatica este implicată direct în conducerea activi­tăților de bază ale acestora, devenind un instrument util în luarea deciziilor celor mai optime, mai eficiente de către conducerile unități­lor economice. Ing. Dumitru POENARU directorul Centrului terito­rial de calcul electronic Craiova (Continuare în pag­a III-a) • »< Cronica evenimentelor Eveniment cu adînci­­ im­plicații politice, economice și sociale în viața comuniști­­lor, a întregii țări, sărbăto­rirea gloriosului jubileu al partidulu ocupă, fără în­doială, prma filă a cronicii politice , luna mai. Acest eveniment a generat noi și nelimitate energii și acțiuni ale oamenilor muncii, ale în­tregii națiuni, menite să asi­gure realizarea grandioase­lor obiective stabiite de cel de-al XII-lea Congres al Partidului Comunist R­omân, a prilejuit reafirmarea dra­gostei și atașamentului ne­țărmurite ale comuniștii­­, ale poporului față de partid, față de înțeleptul său con­ducător, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Un amplu ecou l-au avut magistrala expu­nere rostită de secretarul general al partidului la adu­narea festivă consacrată evenimentului amintit, pre­cum și conferirea, de către Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliul de Stat al Republicii So­cialiste România, titlului de onoare suprem, „Erou al Republicii Socialiste Româ­nia", tovarășului Nicolae Ceaușescu și tovarășei Elena Ceaușescu. Un alt eveniment politic important îl constituie îm­plinirea, în luna mai, a 45 de ani de la procesul tineri­lor comuniști și antifasciști de la Brașov, in frunte cu tînărul revoluționar Nicolae Ceaușescu, moment de am­plă rezonanță în istoria po­porului nostru. In ședința din 26 mai, Co­mitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. a dezbătut și aprobat un proiect de hotă­­rîre privind îmbunătățirea modului de organizare a în­trecerii prinderii socialiste în între­între persoane, precum și intre secții și ate­liere și, de asemenea, între unitățile economice, centra­lele și institutele de cerce- Ion CIUCHETE (Continuare in pag. a 111 - a) PE LUNA MA» C.A.P. Ișalnița. La ferma nr. 1 se aplica prășită me­canică la floarea-soarelui. Foto : Ion Aurică Agricultură Agricultură # Agricultură # Agricultură La întreținerea culturilor in C.U.A.S.C. Robănești Se acționează pe un front larg, cu toate forțele și mijloacele Respectarea riguroasă a programelor pe culturi, a graficelor de lucrări, folo­sirea la întreaga capacitate a tuturor forțelor și mijloacelor sunt în aceste zile obiective înscrise la loc de frunte pe agenda de lucru a organelor și organi­zațiilor de partid, consiliilor populare, conducerilor unităților agricole din ca­drul C.U.A.S.C. Robănești. Printr-o lar­gă mobilizare de forțe și mijloace, la C.A.P. Lăcrița, Pielești, Robănești, Po­­pînzălești, Drăgotești, Cîmpeni, s-a reușit ca prașila întîi manuală, pe întreaga suprafață de 2100 ha cultivată cu floa­rea-soarelui, să fie aplicată într-o pe­rioadă de timp redusă la jumătate față de anii trecuți. In același timp, prima pra­șilă a fost aplicată pe mai mult de jumătate din cele aproximativ 4 500 ha cultivate cu porumb în ogor propriu. Programul de lucru al tuturor coope­ratorilor și mecanizatorilor este ziua­­lumină. Odată cu revărsatul zorilor, le poți găsi la lucru în cîmp pe Floarea Militaru, Ioana Constantin și Maria Asproiu de la Lăcrița, Pena Stroe, Mar­gareta Nițu, Maria Șerban de la Robă­nești, Viorica Stejereanu, Elena Ștefan, Ghița Deleanu de la Pielești. In ritm susținut se desfășoară prășitul mecanic. Cele 19 formații de mecani­zatori au încheiat deja prașila mecanică la floarea-soarelui și se află într-un stadiu avansat cu această lucrare la cul­tura porumbului. Mecanizatori ca Ștefan Păduraru și Ion Boicea de la Drăgo­tești , Constantin Dina și Dumitru Cătă­­noiu de la Pielești; Florea Iureș, Con­stantin Florea și Florea Cîrceanu de la Lăcrița sînt hotărîți ca în două-trei zile să termine prima prașilă la porumb, pentru a trece imediat la executarea celei de-a doua prașile pe suprafața cultivată cu floarea-soarelui. Ing. Gh. MITRICOF, coresp. Combinele la startul strîngerii recoltei Orzul a dat în spic, iar în multe locuri griul se află în faza de burduf și chiar înspicat. Sunt, așadar, semne că pe zi ce trece se apropie una dintre cele mai mari bătălii a celor ce lucrează pe ogoare : strîngerea re­coltei de păioase. Evident, pentru campania agricolă de vară s-au făcut pregătiri intense în toate sectoarele unice de mecanizare, dîn­­du-se prioritate punerii în perfectă stare de funcțio­nare a combinelor autopro­pulsate, preselor de balotat paie, P.A.C.-urilor, M.A.C.­­urilor, celorlalte utilaje ce vor fi folosite la recoltat, transportul producției, strîn­sul paielor, executarea ară­turilor și însămînțarea cul­turilor duble. In pofida greutăților de­terminate de lipsa multor piese de schimb, mecanicii din centrele de reparații specializate — Amărăștii de Jos Segarcea, etc. — precum și din celelalte sec­toare unice de mecanizare, au revizuit, reparat și pus în perfectă stare de func­ționare 1850 combine auto­propulsate C-12, 1300 prese de balotaj, 680 echipamente C.S.-4, 619 echipamente E.D.R., 141 combine auto­propulsate pentru furaje și altele. Lucrătorii din atelie­rul mecanic Sadova, din ca­drul S.M.A. Bechet, au re­parat cu bune rezultate 48 combine autopropulsate, pa­tru windrovere, șase prese de balotat, șase combine de recoltat siloz. O parte din aceste utilaje au fost deja recepționate, fiind gata de starts Maistrul Georgică Bă­­cală, ca și mecanizatorii Constantin Dima, Gheorghe Cămărașu, Oprea Marcovici, Ion Stuparu, s-au străduit să recondiționeze și să folo­sească cu bune rezultate un însemnat număr de repere care dau garanție în ex­ploatare. Dealtfel, nu numai la Be­chet, ci și la Segarcea, Amă­­­răștii de Jos, Seaești, Șim­­nic, Filiași s-a pus un deo­sebit accent pe mărirea vo­lumului de piese recondi­ționate. Au fost, astfel, re­condiționate cu bune re­zultate sitele cu lamele, ar­borele și pîrghiile de am­­breaj, axul primar de la cutia de viteze, axul de la bătător și postbătător, alte numeroase repere de la gră­tare, de la cai, diferite car­case, echipamentul hidraulic, instalațiile electrice etc. Da­torită faptului că centrele specializate și alte ateliere au fost dotate cu utilaje noi, de înaltă tehnicitate, s-a putut face echilibrarea di­namică a varietoarelor, perfectă testare a celorlalte­­ utilaje. Situația înfățișată, deși mai bună decît in șfiii pre­cedenți, nu este însă de na­tură să mulțumească. La ora de față, cînd toate utilajele ce vor fi folosite în campa­nia de vară trebuiau puse în perfectă stare de func­ționare, recepționate și pro­bate, mai sunt încă de re­parat circa 70 combine auto­propulsate, în jur de 10 pre­se pentru balotaj și altele. Cauza constă, înainte de toate, în faptul că s-a în­­tîrziat neîngăduit de m­ult livrarea pieselor necesare. Cu două zile în urmă, Trus­tul S.M.A. Dolj făcea inter­venții la Trustul S.M.A. Bihor pentru livrarea unor A. FRIGIOIV (Continuare in pag a III-a) C i r e s a r i i... Odată cu blinda alune­care spre cumpenile de argint sau de aur ale existenței noastre, ne place, la ceas luminos de început da iunie, să retrăim, cu farmecul unic al memoriei de-atî­­tea ori fidelă sensului adine al vieții, printre atâtea momente ale co­pilăriei, și pe acela iden­tificat, singularizat in­ timp al cireșelor. Păs­trăm din copiii de odi­nioară nu numai gustul plăcut pentru aceste fructe reconfortante, dar și reconfortul pur al­ unor intimplgri in care nu o dată s-a insinuat ostentativ măsura unei năzdrăvănii sau gestul legendar al aventurii... Mă gindeam la toate acestea, ftind de vorbă, într-una din frumoasele ogrăzi (punctul se chea­mă chiar „Ogrăzi“) de cireși ale C.A.P. Puțuri, cu inginera Teică Doina, șefa fermei pomiviticole de aici, „orășeancă“ get­­beget, furată insă acum, din perspectiva specialis­tului, de pasiunea pen­tru... cireși. Nu e vorba, cum ne asigura, depsim- G­eorge POPESCU (Continuare in pag a III-a

Next