Inainte, septembrie 1981 (Anul 38, nr. 11334-11359)

1981-09-01 / nr. 11334

''•’UîSju, ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXXVII NR 11334 MARȚI 1 SEPTEMBRIE 1981 4 PAGINI 30 BANI Un salt calitativ, activitate exemplară în agricultură! „Nu este suficient să repetăm mereu că sun­tem­ hotărîți să înfăptuim obiectivele Congresu­lui al XII-lea, să realizăm o revoluție agrară. Revoluția agrară nu se înfăptuiește cu vorbe. Aceasta presupune producții mari în agricultură”. NICOLAE CEAUȘESCU Opinia publică din țara noastră a primit cu deose­bit interes cuvîntarea tova­rășului Nicolae Ceaușescu la recenta Consfătuire de lucru de la C.C. al E.C.R., pe problemele agriculturii, în care s-a făcut o magis­trală analiză a problema­ticii agrare în acest prim an al actualului cincinal și în care s-a stăruit — por­­nindu-se de la rezultatele generale bune ce creează condiții corespunzătoare a­­provizionării populației — asupra unor neajunsuri care s-au manifestat in acest do­meniu de activitate. Con­cluziile, indicațiile și solu­țiile formulate cu­ acest pri­lej se constituie intr-un au­tentic program de acțiune pentru înlăturarea grabnică a deficiențelor și pentru ridicarea la cote mai înalte a activității din agricultura noastră socialistă. Trebuie să punem în lumină faptul că întregul complex de mă­suri care substanțializează o nouă orientare sănătoasă, profund principială, se lea­gă nemijlocit de contribuția t­o_y­ap­s­tului Nicolae­­ Ceaușescu, de efortul ne­­•­precupețit pe care îl depun. ln plan teoretic și în sfera concretă a practicii sociale pt­­tru a situa fluxul rigu­­­­ros al dhes­tirii socialiste și a patriei in­ter­me,. .-ăi firești, intr-un cadru cu adevărat științific. Mersul vieții noastre econo­mice atestă cu putere jus­tețea politicii partidului, ca­racterul realist al marilor programe ce direcționează ascensiunea agriculturii. Dar, intr-o lume, prin excelență competitivă, este deosebit de important ca în agricul­tura țării noastre să se asi­gure o valorificare mai de­plină a posibilităților exis­tente, să se înfăptuiască un salt calitativ evident: îmbunătățirea activității in agricultură, accentuarea gradului ei intensiv presu­pun luarea în considerare a învățămintelor ce s-au des­prins din activitatea actua­lului an agricol, din accep­tarea acestor postulate tră­­gîndu-se­­ o concluzie prac­tică cu valoare axiomatică: „Nu lipsa de ploaie, ci lip­sa de răspundere și bună organizare a lucrărilor a­­gricole a dus la rezultate slabe". Dealtfel, în această afirmație a secretarului ge­neral al partidului se regă­sesc și multe unități agri­cole din județul Dolj, care, deși­­„vecine“, sunt despăr­țite la ora bilanțului de mii de kilograme de grîu, orz, legume etc. In acest con­text s-a cerut să se medi­teze serios la activitatea ca­drelor de cercetare și din învățămîntul superior de profil care-și justifică mun­ca prin hîrtii și referate și nu prin producții agricole la nivelul cerințelor actuale, al realizărilor pe plan mon­dial. „Trebuie să judecăm oamenii, sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu, nu după vorbe și referate, ci după producțiile pe care le-au realizat și să punem oameni pasionați, pricepuți, hotă­­rîți să asigure înfăptuirea programelor de dezvoltare a agriculturii. A reieșit, cu acest prilej, că rezultatele obținute de (Continuare în pag. a IlI-a) A In cuprins: • Discuțiile indi­viduale cu comuniștii — mijloc de îmbună­tățire a muncii • Există rezerve pentru ca întreaga activitate să fie ra­dical îmbunătățită • Clubul vacanței • Sport, Peste plan la export Colectivele de miripă din cadrul ducere întreprinderii de pro­și industrializare a legumelor și fructelor din Calafat au încheiat cele opt luni ce au trecut din acest an cu substanțiale depășiri la export. Astfel, au fost li­vrate peste plan conserve de legume și fructe, precum și legume și fructe în stare proaspătă în valoare de peste 35 milioane lei. In produse fizice această depă­șire se concretizează în 1300 tone pastă de tomate, 614 tone conserve de legume, precum și în 934 tone le­gume și 1100 tone fructe în stare proaspătă. Dintre colectivele frunta­șe amintim pe cele conduse de Romul Pocnaru, Gheor­­ghe Cornea, Niculina N­unea și Ștefan Dobre. Tehnologii noi de sudură l­a întreprinderea de uti­laj greu din Craiova — uni­tate a cărei fabricație se află într-un amplu proces de perfecționare — se apli­­că o serie de tehnologii noi de sudură ce constituie ro­dul creației tehnice a per­sonalului muncitor de aici. Intre altele, a fost introdus procedeul de sudare în me­diu de bioxid de carbon sub strat de flux și cel de debitare semiautomată, care au contribuit la reducerea substanțială a importurilor și a consumurilor de mate­riale. De asemenea, se află în diferite stadii de montaj o mașină cu comandă nu­merică oxigaz și cu jet de plasmă, precum și un utilaj special de sudat în interior și tocuri greu accesibile, cu posibilitatea de a suda în mediu de bioxid de carbon, sub strat de flux, cu una sau mai multe sîrme. In cazul primei, se vor putea executa și debitări de ma­teriale din oțeluri obișnuite cu grosimi de 300 de mm (iar prin adaptarea unui arzător special — pînă la 500 mm) și din oțeluri ino­xidabile, cu jet de plasmă, pînă la 120 mm grosi­mea tablelor. In noua secție de mecano-sudură se va monta o mașină de sudat in baie de zgură cu trei sîr­me, ce se dovedește a fi o premieră tehnică, cu care se va realiza sudarea de performanță pentru mașini­­unelte și utilaje tehnologice. C. PACUREAN XJ Graficele de recoltare­­ și transportare a sfeclei de zahăr — riguros respectate. Cu excepția unor unități din consiliile unice agroin­dustriale Bîrca, Horezu Po­­enari, Segarcea, Aznără­știi de Jos, încă din primele zile de la începerea recoltării sfeclei de zahăr s-au înre­gistrat mari restanțe față de grafice. Cu trei zile în ur­mă, in consiliile unice a­­groindustriale Calafat, Ca­­tane, V­î­r­t­o­p, Pi­e­n­i­ț­a, Boureni aceste restanțe se ridicau la sute și chiar la mii de tone. La recenta radioconferin­­ță ținută cu factorii de răs­pundere de la nivelul con­siliilor unice agroindustriale s-a subliniat necesitatea de a se acționa energic, res­ponsabil, pentru respecta­rea riguroasă a graficelor de recoltare și transportare a sfeclei de zahăr. Deși în multe unități înfăptuirea a­­cestor indicații a avut da­rul să dinamizeze acțiunea de recoltare și transportare, totuși, pe ansamblul jude­țului graficele încă nu se realizează la nivelul stabilit. Cu riscul de a ne repeta, subliniem și de această dată că îndeplinirea riguroasă a graficelor de recoltare transportare a sfeclei de za­și­hăr nu este facultativă, ci are un pronunțat caracter obligatoriu. Deci, cuvînt de ordine, întreaga cantitate prevăzută în grafice să fie recoltată și transportată zil­nic la fabrică! rsmm Tînăra U.T.C.-istă Constantina Mihalache, din secția țesătorie a întreprinderii „Independența" — Craiova, lucrînd la un produs pentru export. Foto: N.N. Negulescu Importante reduceri la consumurile materiale Integrat eforturilor gene­rale de reducere continuă a consumurilor materiale, co­lectivul de muncă de la De­poul de locomotive Craiova depune eforturi deosebite pentru valorificarea supe­rioară a pieselor de schimb la reparațiile tuturor tipuri­lor de locomotive. Ca ur­mare, prin recondiționări și prin confecționarea în ate­lierele proprii a unor piese și subansamble, de la în­ceputul anului și pînă în prezent consumurile de ma­teriale s-au diminuat cu 1.4 la sută, depășindu-se astfel angajamentul asumat. Prin contribuția remarca­bilă pe care au adus-o la obținerea acestui notabil re­zultat s-au situat în fruntea importantei acțiuni de gos­podărire a resurselor mate­riale echipele conduse de Nicolae Fincă, Gheorghe Becherii, Octavian Vlad și Constantin Ghenovici. ION CEACIRC coresp. Cum se desfășoară activitatea de morărit prestator ? Din punct de vedere ca­lendaristic, de astăzi a venit toamna, perioadă in care și morile prestatoare vor fi so­licitate mai intens. O recen­tă investigație efectuată in mai multe comune ne-a pri­lejuit constatarea că într-o serie de localități, cum sînt Dăbuleni, Plenița, Mischii, Vîrvor, Poiana Mare, Desa, Ostroveni, Lișteava, Gîngio­­va, Valea Stanciului și al­tele, morile funcționează în bune condiții, asigurînd ser­virea optimă a cetățenilor din zonele respective. Acest fapt este o urmare directă a preocupărilor manifestate de organele locale ale pu­terii de stat și de persona­lul muncitor care deser­vește unitățile de morărit respective. Astfel, la moara de la Bîrza „nu există probleme" — cum zice morarul Ștefan Boboc — un­ om care lu­crează pe același loc de muncă de aproape patru de­cenii. Aceasta funcționează zilnic și, fiind electrificată, satisface rapid cerințele ce­lor ce vin să macine. De asemenea, la moara din Pa­­dea se macină zilnic 11—12 tone de cereale, programul de lucru fiind de 13—14 ore. In ceea ce privește între­ținerea instalațiilor, meca­nismelor și motoarelor, so­cotim că moara din Vîrvor poate constitui un exemplu. Cum ar putea fi și cele din Dăbuleni și Plenița în do­meniul programării oameni­lor care vin la măcinat, fără ca aceștia să piardă timpul zile în șir. Cetățenii știu exact siua cînd trebuie să macine și numai atunci vin la unitate. Dar nu peste tot lucrurile stau așa. Bunăoară, moara de la Calopăr nu mai func­ționează din primăvară, re­parațiile nefiind terminate nici acum. Și nu cine știe ce reparații , simplificînd puțin lucrurile, este vorba doar de schimbarea unui valt pentru făină. Tovarășul Alexandru Dumitrescu, se­cretarul consiliului popular comunal, nici nu mai ține bine minte cite intervenții s-au făcut la secția de mo­rărit prestator a I.J.G.C.L., V .• tf ■ ION DIACONU­ (Continuare în pag a II-a) Furnizorii de materiale pot contribui mai mult la reducerea costurilor de producție întreprinderea de utilaje și piese de schimb Fin­a și și-a îndeplinit integral sar­cinile de plan pe primele șapte luni din acest an da­torită, între altele, bunei colaborări cu furnizorii de materii prime și materiale, cu unitățile care îi execută diferite lucrări. Despre ex­periența dobîndită în acest domeniu, dar și despre unele greutăți ne-a vorbit cu cîteva zile în urmă in­ginerul șef al unității, to­varășul Vasile Epure : „Du­pă părerea mea, colaboră­rile trebuie stabilite în așa fel incit să existe timp de analizare a posibilităților ambelor părți. Să nu se facă ceva în grabă, pentru ca se emit promisiuni tot în gra­bă, care nu se pot onora, și apar discuții. A doua pro­blemă constă în acea că oa­menii care se ocupă de co­laborări să fie cu picioarele pe pămînt". — Pornind de la aceste „principii“, care este cores­pondentul lor practic în ceea ce privește unitatea dum­neavoastră ? — In general, apreciez ca mulțumitoare atît relațiile noastre de colaborare cu R.J.A.T.M. Dolj cît și cu întreprinderea chimică și Cooperativa „Oltenia“ din Craiova. — Să ne luăm pe rînd ! — B.J.A.T.M. nu ne-a creat greutăți în aprovizionarea cu materiale. Mai mult chiar,­­ f­ăcînd intervenții pentru reactualizarea unor profile, am fost înțeleși și ni s-a acordat tot sprijinul. Aceasta nu înseamnă că n-au existat și nu există încă și anumite necazuri care pot fi înlăturate. Ast­fel, de la baza județeană primim unele materiale cu deficiențe, care au impli­cații asupra calității produ­selor. Este vorba de profile IT și laminate rotunde. Dacă o bară de peste 100 mm in diametru este Îndoită, foar­te greu se poate îndrepta, pentru a putea realiza o piesă corespunzătoare din ea. Aceasta mai determină și un consum de muncă su­plimentar, care influențează negativ cheltuielile de pro­ ducție. Eu cred că aceste deficiențe de depozitare și transport pot fi înlăturate. De colaborarea cu între­prinderea chimică și Coo­perativa „Oltenia“ suntem­ foarte mulțumiți. Un alt aspect în ceea ce privește colaborarea cu B.J.A.T.M. ne-a fost semna­lat de Constantin Pîslan, șeful biroului aprovizionare: „In mod normal, noi ar trebui să ridicăm carbid da la Craiova. Intrucît nu gă­sim în bază, primim dele­gație și îl ridicăm, de la Tîrnăveni. Pînă în prezent am efectuat deja trei dru­ IMII CALOTA (Continuare în pag. a III-a| ||P|p& """ ' Beneficiarii așteaptă. C­înd vi îndepliniim obligațiile contractuale ?

Next