Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1969 (Anul 2, nr. 344-420)

1969-04-08 / nr. 350

c Proletari din toate ţările, uniți-vă! Anul II nr. 350 MARJI 8 aprilie, 1969 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ZOOTEHNIA JUDEŢULUI LA COTA POSIBILITĂŢILOR ŞI CERINŢELOR ACTUALE lucrările plenarei lărgite a Comitetului judeţean Harghita al P.C.R., au evidenţiat necesitatea ca în toate cooperativele agricole de producţie să se depună eforturi maxime pentru continua creştere a efectivelor de animale şi a producţiei de lapte şi carne, în scopul răspîndirii experienţei înaintate a unor unităţi agricole so­cialiste, a schimbului de opinii, invităm specialiştii din domeniul creşte­rii animalelor, tovarăşii din conducerea cooperativelor agricole de pro­ducţie, brigadierii zootehnici şi îngrijitorii de animale, precum şi pe tovarăşii din organele judeţene de specialitate ca, prin intermediul ziarului, să reliefeze aspecte din strădaniile şi experienţa lor în obţinerea unei producţii animaliere ridicate, în dezvoltarea sectorului zootehnic, în primele două luni ale acestui an, la Coope­rativa agricolă de produc­ţie din Sîndominic s-a obţinut o producţie me­die de 84 litri de lapte pe cap de vacă furajată, adică 1,4 litri pe zi. Du­pă calculele specialişti­lor, cheltuielile zilnice pentru întreţinerea unei vaci se ridică la 16 lei. Exact ca în zicala: „cin­ci cîştig, zece mănînc, ce ramme , pun în pungă". Că nimeni,, şi in pri­mul rind cooperatorii,,nu­ se pot împăca cu o a­­semenea situaţie este cît se poate de limpede. Şi totuşi, cînd am întrebat pe Kardla Emeric, ingine­rul agronom al coopera­tivei, c­e măsuri s-au stabilit pentru a gurma această stare de lucruri, el nem răspuns : „Nu cred că vom putea re­­­media situaţia sectorului zootehnic şi în special a producţiei de lapte, deoarece...“ (urmează o înşiruire de motivări „bine argumentate"). Oa­re, să nu se poată face nimic ? în condiţiile Coo­perativei din Sîndominic, producţia de lapte să fie într-ad­evăr condamnată să rămînă la un nivel incredibil de scăzut şi să diminueze veniturile realizate la alte produ­se ? în ce ne priveşte, nu putem fi de acord cu asemenea păreri. Cooperativa dispune de 4.811 hectare de pă­şuni şi fîneţe, care ar putea asigura o furajare corespunzătoare pentru un efectiv mult mai ma­re decit cele 212 vaci cu lapte, cine are în prezent, ba să mai şi vîndă fin, realizând venituri bă­neşti suplimentare. Dacă, totuşi, s-a obţinut fin puţin şi nu de calitate corespunzătoare, cau­zele sunt evid­ente. Apro­ximativ 50 de coopera­tori nu au predat nici un kilogram de fin, cu toate că au recoltat iar­ba de pe suprafeţe ,va­ T. PIRLEA (Continuare în pag. a 3-a) producţia de lapte sporită poate fi Pregătiri intense Membrii Cooperativei agricole „Brazda nouă" din Sinsimion și-au intensificat pregătirile în vederea executării lucrărilor agricole de primăvară, de îndată ce starea terenului va permite începerea lor. Astfel, au fost repa­rate toat­e atelajele necesare semănatului, s-au pregătit cartofii de sămînţă pentru 245 de hectare, precum şi sămînţa de sfeclă de zahăr pentru toate ce­le 103 hectare des­tinate acestei culturi. De asemenea, în ca­drul aceloraşi pregă­tiri, s-au administrat Îngrăşăminte chimice pe circa 200 hectare teren arabil. In campania agricolă de primăvară, fiecare zi bună de lucru să fie folosită din plin! „Tu, căprioara mea... Printre brazii încărcaţi de nea, pe o potecă ascunsă, cunoscută de numai obişnuiţii locului, Înaintează cu greu o coloană de schiori. Echipaţi ca pentru o expediţie ştiinţifică, micii schiori (căci e vorba de un grup de elevi ai Şcolii generale din Sinsimion) poartă in spinare saci in care au înfundat cantităţi mai mari sau mai mici (pe măsura puterilor fiecăruia) de tin. — Sunt membrii cercului „Prietenii animalelor" ne explică directorul şcolii, Lado Ludovic. Finul 4 destinat căprioarelor, care, avind de înfruntat o iarnă atît de lungă, sint multe dintre ele in pericol de a se stinge din cama foamei. Din loc in loc, in mijlocul pădurii, finul este așezat in iesle amenajate pe loc din ramuri de copaci. Căprioarele vor f astfel salvate. V. AVRAM \ \ \ (Continuare în pag. a 3-a) | îndeplinirea angajamentelor in întrecere -nnnntnnffmHHnnwwwn­tiwwMiim­iimiiiii­iinii­iiiniiniiiniiiiiiinniniiiiiiiiiiiiiniiinniiinniiininiiiiiiinii datorie de onoare ^wiiininiimmit, Bucuria muncii Dimineaţă călduţă de primăvară. Soarele, a­­bia s-a­ ivit pe bolta ce­rului. Şeful de coloană dă ultimele indicaţii celor care­­urm­ează să parcurgă din ziua respectivă sute de kilometri. Cele 96 de autocamioane şi bascu­lante, au de urcat s­pre Borsec, Bilbor, Deluţ sau Gălimănel. 20 de autobuze s-au întors deja din lo­calităţile unde au fost plecate cu o zi înainte. După o scurtă, dar a­­tenta revizie, sunt gata de plecare. Harnicii lucrători ai Autobazei T. A. Topli­ţa, pornesc în fiecare di­mineaţă spre diferite lo­calităţi, transportând oa­meni, mărfuri. Cei 124 de salariaţi ai întreprin­derii înscriu mereu pe graficul realizărilor cifre care aduc atît lor, cît şi oraşului Topliţa cu­vinte de laudă. Cele trei luni ale acestui an, s-au încheiat cu îndeplinirea planului global de trans­port mărfuri şi călători, în procentaj de 100,4 la sută. Colectivul de aici, a adus Întreprinderii e­­conomii la preţul de cost în valoare de 53.600 lei şi beneficii peste plan în valoare de 114.000 lei. Faptelor şi cifrelor de mai sus, le adăugăm nu­mele celor ce le-au rea­lizat: conducători­ auto care pentru buna desfă­şurare a transportului de mărfuri şi călători nu-şi precupeţesc efor­turile. Merită toată lau­da Alexandru Mindru, Gheorghe Rugină, Ilie Ru­gină, Anton Şaigu şi Sa­bin Ţăran de la­ trans­port călătorii Grigore Ursa, Biro Enteric, Fe­­rencz Csibi Valentin, Ion Ciforac, Vasile Moldo­van, Ilie Olteanu de la transport mărfuri, şi mulţi alţi lucrători din cadrul Autobazei T. A. Toplita condusă de Ion Cotfas. Cl $1 CUM PĂZEŞTE UNUL Noaptea de duminică spre luni. Să tot fie orele 11. — Mergem, tovarăşe miliţian. — Mergem. Ne propusesem să fa­cem în această noapte, însoţiţi de miliţieni, o vizită pe la cîteva uni­tăţi economice din Odor­­heiu Secuiesc şi Miercu­­rea-Ciuc. Fiind zi de o­­dihnă maşinile şi agre­gatele întreprinderilor sunt oprite, activitatea a încetat în toate unităţile, iar bunurile întreprideri­­lor, piese de inventar, materii prime, materiale, au fost încredinţate spre pază oamenilor din paza civilă şi din paza civilă contractuală. Cum este păzit avutul obştesc, al nostru, al tuturor? A­­ceasta a fost întrebarea căreia am căutat să-i gă­sim răspuns în noaptea respectivă. Dar, să deru­lăm filmul vizitei noas­tre. Odorheiu Secuiesc. Pri­mim­ obiectiv Autobaza T. A. Abia intrăm pe poartă şi un om, în uniformă mare, se apropie de noi, la poziţia de drepţi şi ra­portează: — In timpul ser­vici­ului meu nu s-a intîmplat ni­mic deosebit. .. Intrăm în vorbă cu o­mul în uniformă. Aflăm că o cheamă Peter Iosif şi este angajat al Deta­şamentului de pază civi­­lă contractuală. I s-au în­credinţat, de-a lungul a­nlor­, de cînd este paz­nic, multe posturi de pa­ză, importante, dar întot­deauna s-a achitat cu cinste de sarcinile sale de serviciu. Ajungem a­­poi la Depozitul central de construcţii la „Tehno- OBSTESC­U- utilaj", la I.I.I.L. Şi aici, paznicii de noapte Dakó Albert, Sándor Blaziu, Si­­mó Mihai prezintă ace­laşi raport. Strîngîndu-le infinite la despărţire ne gîndeam: aşa pază, da! Oameni la datorie, me­reu treji şi atenţi ceea T. IURIANU S. BÎRSAN (continuare în pag. a 3-a) REPORTERII NOŞTRI ÎN RAID DUMINICĂ NOAPTEA ­ DE PE CUPRINSUL I PA­TRIEI ♦ Zilele acestea a fost conectat la sistemul energetic naţional un nou grup turbogenerator din cele cîteva agregate care se instalează la ter­mocentrala de la Bor­­­­eşti, in vederea ridicării potenţialului acestui im­portant obiectiv energe­tic. Noul grup cu o pu­tere de 210­­Mw, este cel mai mare turbogene­rator instalat pină acum la Bor­neşti. ♦ O nouă secţie care fabrică tuburi de beton cu diametrul de 600 mm pentru presiuni de lucru de 10—14 atmosfere, a intrat în funcţiune, îna­inte de termen, la între­prinderea de prefabri­cate din Roman. Secţia, are o capacitate de 10.000 m.c. tuburi pe an. J 1 Vedere din avion a Capitalei. Foto:­ ST. ALBESCU INVENTIVITATE De cîteva zile, la sec­ţia lăzi din cadrul U.I.L. Odorheiu Secuiesc, a în­ceput să dea roade con­crete o nouă inovaţie. Realizată de recepţione-Kovács Mihály, su­dor la I.M.T.F. din Miercurea-Ciuc, îm­preună cu tovară­şii lui de muncă, contribuie la rea­lizările colectivu­lui. Lui Szilveszter Ştefan şi muncitorul Szabó Gavril, ea constă, în esenţă, în modificarea mesei maşi­nii de capsat lăzi, per­­miţînd, în acest fel, me­canizarea operaţiei de capsare a lateralelor pe capetele lăzilor. Operaţia, care necesita pî­nă acum munca manuală a 5—6 oameni, se execută, în prezent, de către un sin­gur om, şi fără efort fizic. Efectul economic, antecalculat, al aplicării inovaţiei este de peste 35.000 lei. Cu ocazia „Zilei sănătăţii“ în 7 aprilie, a avut loc la Casa de cultură din Miercurea-Ciuc o şedinţă festivă, cu o­­cazia „Zilei sănătăţii" din Republica Socialis­tă România. In cadrul acesteia a fost prezen­tată o expunere, cu pivire la realizările­­medicinei româneşti, precum şi două filme documentare pe teme sanitare. s_______________________ ---------------------------------­DE SIRAIĂ PM­EDI ♦ In comuna Sincră­­ieni şi in satele apar­ţinătoare au avut loc expuneri ţinute de membri ai colectivului de conferenţiari de pe lingă căminul cultural — Tako Magdalena, Szopos Erzsebet, Lu­kacs Irma, Lado Ludo­vic­i, pe teme lega­te de aniversarea a 40 de ani de la Congresul Sindicatelor Unitare ţi­nut la Timişoara. ♦ La Siculeni, dumi­nică du­m­inea­ţa nume­roşi elevi­ şi tineri au participat la matineu­ organizat în sala că­minului cultural, apre­ciind bogatul program de cîntece şi dansuri populare, prezentat de formaţiile artistice. ♦ Ultima zi de va­canţă a oferit copiilor din patru judeţe ale ţării prilejul de a par­ticipa la un interesant concurs de aeromodele, desfăşurat intr-un ca­dru inedit: „templul" subteran al Salinei Praid. ♦ Duminică şcolarii din Ciumani, au asis­(Continuare în pag. a 3-a) * Poftiţi la plăcinte Preocupările organi­zaţiei comerciale loca­le din Topliţa privind lărgirea gamei de ser­vire a consumatorilor, s-a soldat, duminică, cu deschiderea unei plă­cintării, ce funcţionea­ză pe lingă restauran­tul „Topliţa" din loca­litate. Deschisă­­zilnic intre orele 6—22 noua uni­tate dotată cu utilaj corespunzător oferă plăcinte cu brînză, cu jumări, produse de pa­tiserie, răcoritoare etc. Conducerea O.C.L. ne asigură că acestea nu sînt. . gogoși“.)

Next