Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 500-578)
1969-10-01 / nr. 500
ANUL II, nr. 500 Eficienţa maximă a activităţii - obiectiv de seamă al muncii de partid Congresul al X-lea al partidului a subliniat cu deosebită putere necesitatea îmbunătăţirii continue a activităţii organelor şi organizaţiilor de partid, la înălţimea obiectivelor ce se pun în acest moment şi în etapele următoare în domeniul economic, politic ideologic şi social-cultural. Munca de partid, prin însăşi esenţa ei, nu are un scop în sine, ci urmăreşte obiective concrete; în acest context eficienţa ei capătă o deosebită însemnătate, activitatea organelor şi organizaţiilor de partid trebuind să se desfăşoare în aşa fel încît să aducă roade cît mai bogate în domeniul respectiv al vieţii sociale. Cea mai bună oglindă a muncii de partid este practica socială — judecătorul suprem al oricărei activităţi — aşa cum subliniază Raportul prezentat la Congres de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Rezultatele obţinute de către întreprinderea forestieră din Miercurea- Ciuc sunt pe măsura hărniciei colectivului său, pe măsura activităţii politico-organizatorice desfăşurată de,către organizaţia de partid de aici. La majoritatea capitolelor producţiei, realizările depăşesc cifrele planificate. Aceste succese obţinute lună de lună, trimestru de trimestru, îşi au izvorul în strădania comuniştilor în activitatea plină de răspundere şi iniţiativă a organelor şi organizaţiilor de partid. Comitetul de partid pe întreprindere, comitetele pe sectoare, organizaţiile de partid şi-au stabilit ca obiectiv de seamă a întregii lor activităţi atingerea unei eficienţe maxime a muncii politico-organizatorice. Atingerea acestui scop caracterizează întocmirea planurilor de muncă, şedinţele de comitet, şedinţele birourilor organizaţiilor de bază, adunările generale ale organizaţiilor de partid. Urmărind problemele cele mai importante ale activităţii economice a întreprinderii ca: îndeplinirea ritmică şi la toţi indicatorii a planului de producţie, folosirea la întreaga capacitate a utilajelor, utilizarea maximă a timpului de lucru, precum şi aspectele vieţii interne de partid, ca întărirea organizaţiilor,educarea politică a membrilor de partid şi altele, planurile vizează îmbunătăţirea continuă a activităţii. Organele şi organizaţiile de partid au urmărit consecvent îndeplinirea sarcinilor de producţie la fiecare sector şi gură de exploatare, folosirea la capacitate a maşinilor şi agregatelor, îmbunătăţirea indicelui de folosire a fondului de timp şi alte asemenea probleme, paralel cu rezolvarea sarcinilor vieţii interne de organizaţie.. Atingerea unei eficienţe maxime se realizează şi prin pregătirea adunărilor generale ale organizaţiilor de bază, prin alegerea şi punerea în discuţie a acestora, precum şi pe ordinea de zi a şedinţelor de comitet, a acelor probleme care necesită intervenţia promptă a comuniştilor. VIAŢA DE PARTID Spre exemplu organizaţia de partid de la U.I.L. Sîndominic a analizat cu cîtva timp în urmă cheltuielile la 1.000 lei producţie marfă. înscrierea pe ordinea de zi a acestei probleme s-a făcut în urma constatării că la această unitate posibilităţile existente sunt mult mai mari decît rezultatele obţinute. Analiza profundă a dus la descoperirea rezervelor existente şi, pe baza acestora, s-au elaborat măsuri care, aplicate au avut ca efect punerea în valoare a posibilităţilor existente şi, pe această cale, reducerea substanţială a cheltuielilor cu 1.000 lei la producţie marfă. Comitetul de partid de la sectorul din Lunca de Jos a luat în discuţie, în cadrul unei şedinţe utilizarea timpului de lucru. Se constatase că unii salariaţi, chiar şi membri de partid, părăseau uneori locul de producţie, lipseau nemotivat, se acordau multe şi nejustificate învoiri. Comitetul de partid a analizat acest aspect şi a stabilit măsuri operative şi concrete, ceea ce a făcut să se întărească răspunderea fiecărui comunist faţă de folosirea timpului de lucru, întărirea exigenţei conducerii sectorului în acordarea învoirilor şi sancţionarea celor ce se fac vinovaţi de abateri repetate de la disciplină. Rezultatul a fost că indicele de folosire a timpului de lucru s-a îmbunătăţit în ultima vreme, ceea ce se reflectă în rezultatele producţiei sectorului, înscriindu-şi pe ordinea de zi a plenarelor şi a şedinţelor de birou probleme importante ca : folosirea capacităţii utilajelor, realizarea sarcinilor de plan, întărirea organizaţiilor cu noi membri, intensificarea activităţii cultural-educative şi altele, munca comitetului de partid pe întreprindere a avut şi ea eficienţă sporită. Analiza folosirii capacităţii utilajelor, spre exemplu, şi-a dovedit roadele în mai buna folosire a gaterelor, circularelor şi a altor utilaje, ceea ce a dus în final, la o mai productivă utilizare a acestora, într-o plenară a comitetului de partid s-a pus în discuţie munca organizaţiilor de partid depusă în scopul primirii de noi membri. Analiza a concluzionat că activitatea desfăşurată în prima parte a anului nu a fost corespunzătoare, de aceea, plenara a trasat sarcina îmbunătăţirii muncii în acest domeniu. Ca urmare a aplicării hotărîrilor adoptate, numărul celor primiţi în partid a crescut mult în lunile iulie, august, faţă de primele 6 luni, paralel cu sporirea exigentei faţă de cei ce solicită intrarea în partid. Rezultate bogate a avut şi analiza activităţii cultural-educative care constau în sporirea numărului de expuneri şi conferinţe, introducerea citirii presei în colectiv, mai ales, la gurile de exploatare, îmbunătăţirea muncii cu cartea. Deşi activitatea organelor şi organizaţiilor de partid de la I.F. Miercurea-Ciuc se caracterizează prin eficienţă, acest lucru nu s-a realizat însă în toate domeniile. Analiza de către comitetul de partid pe întreprindere, a folosirii timpului de lucru nu a dat rezultatele aşteptate, deoarece indicele timpului folosit este, după 8 luni, de numai 96,8 la sută, ceea ce e destul de puţin. De asemenea, trebuie organizate analize mai eficiente, urmate de măsuri mai concrete şi mai hotărîte privind îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale muncitorilor din pădure, trebuie, intensificată îndrumarea comitetului sindicatului şi a comitetului U.T.C, în scopul ridicării nivelului muncii culturaleducative mai ales în exploatările forestiere. Rezultatele obţinute pina acum trebuie să constituie o experienţă demnă de amplificat şi să îndemne la creşterea eficienţei muncii de partid. Fiindcă numai, în acest fel activitatea organelor şi organizaţiilor de partid va avea finalitatea dorită, va permite acestora să se manifeste în continuare ca forţe motrice ale întregii activităţi a întreprinderii. T. BONDOR BIBI!HIBIBIBIBIBiBil IIIiBIBiBIBIBIBiBIBIfllBIBII IIBiaiBII Campionatul judeţean de fotbal Cea de-a treia etapă a campionatului judeţean desfăşurată duminică a cunoscut o uşoară creştere a fotbalului practicat, fapt ce dovedeşte că cele zece echipe s-au mai „redat" între timp. Dar, fără a mai face consideraţii generale, să vedem ce relatează corespondenţii noştri preze^*t cele cinci întîlniri. V B Rezultatul de egalitate : 3—3 (2—1) în meciul dintre Bastionul Lăzarea şi Minerul Miercurea-Ciuc constituie o surpriză, avînd în vedere vechimea şi valoarea celei de-a doua formaţii. Gazdele nu s-au lăsat intimidate de „faima" minerilor, au luat jocul „pe cont propriu", reuşind ca în decurs de cinci minute să înscrie două goluri. Acţiunile lor s-au desfăşurat în special pe extrema stingă, unde oaspeţii dovedeau nesiguranţă. Spectrul unei înfrîngeri nescontate i-a mobilizat pe mineri care cu preţul unor mari eforturi au reuşit să egaleze în situaţia de 1—3. După cum ne relatează corespondentul nostru I. Cristea, partida dintre Apemin Borsec şi Harghita Odorheiu Secuiesc, a fost cîştigată de gazde cu scorul de 5—2 (2—0). Asigurînd o rapidămişcare a balonului prin pătrunderi percutante pe extreme, în care a excelat Spaciu, în schimburi derutante de locuri, Apeminul şi-a asigurat, victoria într-o partidă cu faze de autentic fotbal umbrită uneori, din păcate, de durităţi excesive (mai ales oaspeţii), mijloc prin care aceştia au căutat să suplinească golurile din apărare Au marcat: Lukács, Spaciu, Puskás II, Molnár şi Andone pentru gazde, respectiv Rinda pentru oaspeţi. Partida dintre Minerul Chileni şi Tehnoutilaj Odorheiu Secuiesc a fost cîştigată după cum era şi de aşteptat de gazde, la scorul de 3—1 (1 — 1). A fost o partidă frumoasă, fără durităţi, scorul fiind deschis de oaspeţi în min. 9. Apoi, situaţia se schimbă, localnicii dominînd pînă la sfîrşitul partidei, reuşind să mai şi înscrie de trei ori. In prima repriză a partidei dintre Rapid Ciceu şi Mureşul Topliţa, încheiată la scorul de 0—3, feroviarii au jucat de la egal la egal cu oaspeţii avînd şi unele ocazii de a înscrie. Topliţenii au contraatacat periculos de cîteva ori, dar portarul rapidist a fost cît se poate de inspirat, gazdele reuşind să menţină scorul alb pînă la sfîrşitul reprizei. în partea a doua a partidei, oaspeţii domină categoric şi deschid scorul prin Korpos. Enervaţi de primirea golului (au acuzat ofsaid), localnicii încep să se preocupe mai mult de picioarele adversarilor decît de joc. In aceste condiţii atacanţii adverşi reuşesc să mai marcheze de două ori prin Toth şi Bodi. De remarcat, că la scorul de 2—0, Vidam şi Nedella au părăsit cu totul nejustificat, terenul. Corespondentul nostru I. Vinkier ne informează că rezultatul de 0—3 în partida dintre Metalul Vlăhiţa şi Flamura roşie Sînsimion nu constituie o surpriză, ci este rezultatul înţelegerii diferite a orei de începere a partidei. In timp ce jucătorii din Sînsimion, arbitrii şi observatorul au fost anunţaţi pentru ora 10, localnicii au apărut pe stadion cu o oră mai tîrziu. Comisia judeţeană de fotbal are ceva de spus ? P. NAFTALI INFORMAŢIA HARGHITEI Grajdurile de vaci de la I.A.S. Lăzarea (Urmare din pag. I) pentru a obţine o creştere a producţiei, e necesară combinarea acestuia cu îngrăşăminte chimice. în ultimul timp, pe baza experienţelor noastre şi a altor specialişti din judeţ, s-a trecut la utilizarea mustului de grajd care înlocuieşte cu suc- ces îngrăşămintele chimice în condiţii economice favorabile. Prin organizarea unor păşuni model — curăţire, întreţinere, defrişare şi fertilizare — s-a demonstrat posibilitatea creşterii producţiei de masă verde la 25.000— 30.000 kg. pe hectar, iar procentul de fecundaţie la tineret, în condiţiile unui păşunat corespunzător, poate ajunge la 98. Prin organizarea păşunatului în etape, în decurs a 150 zile s-a obţinut un spor de greutate de 600 gr pe zi de animal, ceea ce înseamnă, că la o încărcătură de 3—4 bovine se poate realiza 300 kg carne într-un singur sezon. Directivele celui de-al X-lea Congres al partidului prevăd că : „Vor fi luate măsuri de îmbunătăţire şi ameliorare a efectivelor şi de introducere în producţie a unor animale, cu un potenţial de producţie ridicat". Laboratorului de ovine din Miercurea-Ciuc îi revine sarcina de a lucra la formarea şi consolidarea ţigăii de munte. Prin experimentarea îndelungată a tipului adus pentru aclimatizare s-au definit principalii indici de producţie a tipului dorit: o oaie robustă, cu o greutate de 45—50 kg., cu o producţie de 3,5 kg. lînă, 30 litri lapte comercializabil şi un miel, înţărcat la 15 kg. Producerea materialului de reproducţie e necesară în vederea ameliorării turmelor de ovine din judeţul nostru. In acest scop s-au livrat 1.300 berbeci de înaltă calitate, precum şi 1.000 oi şi cîrlani. S-au făcut experienţe de folosire, în hrana ovinelor, a ierburilor grosiere din lunca inundabilă a Oltului, care au fost însilozate mărindu-li-se astfel, digestibilitatea. S-au experimentat metode de îmbunătăţire a condiţiilor de îngrijire şi hrănire pentru a se obţine o montă timpurie. Creşterea dirijată a tineretului şi împrospătarea turmei cu produşi mai buni, a constituit una din principalele noastre preocupări, dovedindu-se utilitatea productivă a acestora. S-a ajuns ca la 18 luni, mioarele să realizeze 40,5 kg, iar miorii livraţi pentru reproducţie să ajungă la 50 kg. greutate vie. Din anul 1963 s-a început experimentarea creşterii rasei merinos în condiţiile zonelor montane, precum şi a produşilor rezultaţi din încrucişarea cu ţigăi cu berbec merinos. După primii ani de experimentare s-a întrevăzut efectul negativ al mediului montan asupra oilor merinos , şi a produşilor de încrucişare. In acest fel s-a putut demonstra că în condiţiile actuale, rasa merinos nu poate fi adusă la munte. Comportarea ei s-a caracterizat prin scăderea procentului de fecunditate şi prolificitate. Greutatea corpora-lă a staţionat, iar producţia de lînă de 3,8—4 kg în medie, nu a făcut nici un progres. La condiţiile de climă ale judeţului nostru se recomandă creşterea ţurcanei. De la această considerare făcînd excepţie bazinele Tuşnad şi Cristuru Secuiesc, unde se poate continua cu creşterea tigăii. Pentru personalul staţiunii o preocupare majoră constă în strîngerea legăturilor cu unităţile agricole direct productive, comunicarea din timp a rezultatelor la care am ajuns pentru a se evita încercări păgubitoare din partea acestora. în viitor ne propunem să extindem raza legăturilor noastre, în vederea unei concretizări faptice a concluziilor ştiinţifice la care am ajuns. Asemenea legături sunt foarte necesare. Valoarea producţiei animale din judeţul nostru depinde şi de activitatea ştiinţifică a celor două laboratoare. Numai în acest fel, printr-un sprijin direct acordat cooperativelor agricole de producţie, ne vom putea aduce contribuţia la înfăptuirea prevederilor Documentelor elaborate de Congresul al X-lea al partidului, ceea ce, de fapt, constituie principala noastră preocupare. 1. STAŢIUNILE DE EXPERIMENTARE AAA^AAAA/s/VsA/vVVV\i^A^VVy^A^VNAAAA^v,v'\^^ C. A. P. Atid Se munceşte din * cu spor plinsi * Am fost martorul ocular al unei adevărate zile de toamnă pe ogoarele Cooperativei agricole de producţie din Atid. încă înainte de a fi răsărit soarele, cele cinci tractoare erau plecate pe tarlale. Mecanizatorii îşi făceau din plin datoria. Pe uliţele satului se putea vedea, la ora prînzului, o forfotă de care, în timp ce pe ogoare peste 300 de cooperatori HBIBIBIBIBIBIBIBIBIB îşi aduceau o contribuţie activă la recoltatul cartofilor şi astfel, la terminarea lucrărilor agricole de toamnă. De altfel, la Atid, această zi ne-a vorbit despre hărnicia cooperatorilor de aici, despre activitatea susţinută a consiliului de conducere, ca şi despre faptul că acolo unde se munceşte cu simţ de răspundere roadele muncii nu întîrzie să se arate, iar participarea cooperatorilor este deplină. La treierat, ceea ce a mai rămas de făcut se va termina într-o singură zi. Eliberarea terenurilor se desfășoară din plin cu participarea în întregime a atelajelor de care dispun. Transportul furajelor de pe cele 200 hectare cu o tavă se apropie de sfîrşit, în următoarele zile se va trece la recoltatul trifoiului din lotul semincer. Unitatea agricolă din Aiud trebuie să însămînţeze 420 hectare cu grîu şi orz. Actualul stadiu al lucrărilor agricole ne edifică asupra posibilităţii de terminare la timp a însămînţărilor. Prin folosirea la maximum a celor cinci tractoare s-a terminat, pînă în prezent, aratul a 200 hectare şi, totodată, au pregătit 140 hectare şi însămînţat 80. La această unitate se poate remarca o preocupare activă de asigurare calitativă a patului germinativ. Din cauza terenului argilos s-a efectuat şi o a doua discuiie. Pe întreaga suprafaţă destinată însămînţărilor se administrează îngrăşăminte chimice. Pînă în prezent au administrat superfosfat pe circa 170 hectare, iar azotat de amoniu pe 100 hectare suprafaţă destinată culturii soiului de grîu Bezostaia. In aceste zile, membrii consiliului de conducere, în frunte cu preşedintele Szöcs Arcadiu urmăresc îndeaproape calitatea lucrărilor efectuate şi iau la timp măsurile ce se impun pentru a asigura o bogată producţie cerealieră în anul viitor. „O preocupare permanentă a noastră constă în intensificarea ritmului la toate lucrările agricole de sezon “ ne asigură inginerul agronom Marcu Eugen, în ziua de 7 octombrie vom începe recoltatul porumbului şi al sfeclei de zahăr. Faptul trebuie reţinut deoarece, din acea zi, o dată cu eliberarea unor întinse suprafeţe, trebuie intensificat ritmul însămînţărilor şi, ca urmare, avem nevoie de încă trei tractoare. „Sperăm că I.M.A. Odorheiu Secuiesc va rezolva această cerinţă legitimă a cooperatorilor din Aud. T. PÎRLEA CINE VA SUPORTA Urmare din pag. II nului direct superior ? Aveţi posibilitatea stabilirii timpului probabil pentru zilele următoare ? Biro Attila : Da. Pentru o perioadă de 24 ore putem comunica timpul probabil. Datele pe care le avem sunt anunţate zilnic la Direcţia agricolă judeţeană. Uneori se întîmplă să fim întrebaţi prin telefon, pentru a face unele precizări. Red.: Ce pronostic daţi zilelor următoare ? R. A.: Se prevede o menţinere a stării timpului. Zilele vor fi călduroase, cu vînt slab, în timp ce seara şi dimineaţa, în depresiunile Ciuc şi Gheorgheni, va continua să persiste ceaţa, iar temperatura se va menţine sub zero grade. în acest caz, culturile sensibile la frig nu pot rămîne pe cîmip. Din dialogul avut mai sus rezultă că zilnic Direcţia agricolă judeţeană se află în posesia datelor cu privire la starea probabilă a timpului. Numai că situaţiile se îndosariază cu grijă, apoi sunt depuse în dulapuri, spre păstrare. în acest caz se explică de ce cooperativele agricole de producţie nu au fost anunţate asupra pericolului de îngheţ. Nu era decît o formalitate, dar, de această dată, foarte utilă. Datoria urmăririi schimbării timpului o aveau şi consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de producţie. De mai multe ori pe zi posturile de radio şi TV anunţă starea timpului. In această situaţie punem doar o singură întrebare : „Cine va suporta contravaloarea cartofilor îngheţaţi pe cîmp?" La „Combustibilul“ Miercurea-Ciuc (Urmare din pag. I) şi a cărbunilor. Din spusele unor cumpărători am aflat că acestea au fost de calitate bună. în ce priveşte cărbunii, aceştia au fost în prealabil ciuruiţi şi apoi încărcaţi cu ajutorul furcilor. Nici un cumpărător nu a fost pus în situaţia de a duce praf de cărbuni. Acesta este înmagazinat separat şi pregătit pentru a lua drumul către unele întreprinderi în care îşi va găsi întrebuinţarea. Interesîndu-ne îndeaproape de modul în care au fost transportate cantităţile de combustibil la domiiciliu am aflat că întreprinderea dispune de un autocamion şi de 10 cărăuşi. Şeful depozitului Aved Beta ie-a destăinuit şi un secret, legat de felul în care cărăuşii îşi fac datoria faţă de cumpărători. Cu toate că s-a stabilit clar şi pe înţelesul tuturor, ca transportul pentru 1000 kg de lemne să coste 30 lei, cărăuşii nu prea ţin cont de acest lucru şi înşeală pe unii cetăţeni cerîndule 40—50 lei. E un lucru, cît se poate de ruşinos, de care Direcţia judeţeană comercială se vede că încă nu a aflat. Şeful acestui depozit cere din nou ajutorul direcţiei, în vederea respectării preţului de către cei 10 cărăuşi, a sancţionării acelora care nu respectă legile statului nostru. Cu toate că întreprinderea dispune de un autocamion, el nu poate că satisfacă cerinţele acelor cumpărători care locuiesc în cartiere mai îndepărtate. O fi un motiv pentru care cei 10 cărăuşi să profite, şi să ceară mai mult decît s-a prevăzut iniţial ?! Şi un alt aspect întîlnit la „Combustibil" M. Ciuc Prin adresa cu nr. 396/19.IX.1969, Direcţia judeţeană comercială 3- ce a cunoscut întreprinderilor forestiere din Topliţa şi Miercurea-Ciuc că sînt restantiere la livrarea lemnelor de foc, să facă tot posibilul să se achite de această „datorie" deoarece se apropie iarna. Pînă în prezent răspunsul practic se lasă așteptat. întreprinderea forestieră din Toplita este restantieră cu 3754 tone de lemn de foc, iar cea din Mîeicurea-Ciuc cu 492 tone. O telegramă sosită din partea M.C.I. cu nr. 8284/11.IX. 1969 atrage atenția întreprinderii Combustibilul din Miercurea-Ciuc, să livreze cu prioritate pînă în luna noiembrie cantitatea de lemne destinată tichetelor. E de dorit ca răspunsul celor două întreprinderi forestiere la adresa Direcţiei judeţene comerciale să sosească în curînd şi „încărcat", în vagoane. Iarna soseşte cu paşi grăbiţi. Cu circulare şi promisuni nu ne încălzim. Pag. 3 Minuta 300 (Urmare din pag. I) mai există o serioasă carenţă. Dăm şi aici cîteva exemple bazate pe declaraţiile cîtorva conducători auto. Silvaş Iosif de pe autocamionul 31- HR-1069 ne-a spus : „Stau de o oră la descărcare şi încă nu mi-a venit rîndul. Asta se întîmplă destul de des aici. De exemplu, în ziua de 17 septembrie, fiecare transport efectuat a necesitat două ore. Tovarășii de pe șantier nu se gîndesc că avem și noi un plan de transport pe care dorim să-l îndeplinim ?“. Conducătorul auto-vagonului 21-HR-191, György Andrei a confirmat faptul că la încărcare-descărcare se pierde timp preţios. „Stau de două ore şi abia acum s-a terminat descărcarea". Se cere revizuită şi controlată mai substanţial activitatea echipelor de încărcare-descărcare, pentru a se reduce timpul de staţionare a mijloacelor de transport, timp pentru care I.J.C.M. plăteşte importante sume de bani şi care influenţează negativ ritmul lucrărilor. Dar, dacă o mare parte a muncitorilor de pe acest şantier se preocupă de manipularea corectă a cărămizilor, pentru a nu se sparge, macaragiul Szentes Andrei, face mai puţin cam din aceasta. Ridică platforma încărcată cu cărămidă la ultimul nivel al construcţiei şi o descarcă, fără atenţie la marginea ei, făcînd ca o parte din cărămidă să cadă pe sol, fărîmiţîndu-se. în afară de această pagubă, metoda de lucru a macaragistului pune în pericol şi muncitorii de pe şantier, întrebat de ce nu execută comanda macaralei de la postul superior, ne-a răspuns: „Mi-e frică să mă urc, deoarece calea de rulare a macaralei este denivelată. Şefii, cărora le-am adus la cunoştinţă acest lucru, nu au luat nici o măsură". Intr-adevăr, este suficient să treci peste traverse, pentru a vedea cum acestea se mişcă. Ne miră faptul că cei plătiţi pentru a veghea asupra respectării N.T.S. nu au luat nici o măsură, tolerînd chiar încălcarea normelor de, tehnica securităţii muncii. Aspectele inserate de noi cu prilejul acestui raid, constituie un semnal, căruia conducerea şantierului — şef de şantier Demeter Ştefan — şi cea a I.J.C.M. — director Lajos Zoltán — trebuie să-i acorde atenţia cuvenită. iLa Itim, millia! ! ! Exces de viteză ! Conducătorul auto Magyar Alexandru, posesorul ■ ■ autoturismului I-HR-1092, marca Renault, se în- E drepta, împreună cu soţia şi cu familia Balia, în I ziua de 18 septembrie a.c. spre Băile Jigodin, cu I gîndul de a petrece împreună o după-amiază plă- _ cută. Un autoturism bun, cu un şofer bun. Şi apoi, I g mînă frate , ce contează ploaia ! Probabil aşa s-a I " gîndit Magyar Alexandru, dar s-a înşelat amarnic. I La ieşirea dinoraşul Miercurea-Ciuc a zărit o autobasculantă, care circula în sens invers. A acţionat brusc sistemul de frînare în scopul reducerii vitezei. Pe şoseaua umedă, autoturismul îşi pierde direcţia, descriind nişte zig-zaguri, apoi se răstoarnă la marginea şosetei. Urmarea excesului de viteză: cîţiva răniţi, iar Balta Reghina este aruncată pe geam în urma răsturnării autoturis■ mului şi accidentată mortal. ! Şoferul „furios“ 99' Se zice că majoritatea conducătorilor auto se înfurie numai la vederea unei „Capre", dar furia lor întrece orice măsură atunci cînd sunt nevoiţi să acorde prioritate unei motorete mici. Un asemenea conducător furios este şi Tamás Wilhelm, care în ziua de 19 septembrie a.c. conducea autobuzul 31-HR-667. In raza comunei Suseni, la intersecţia drumului judeţean nr. 122 (Gheorgheni— Odorheiu Secuiesc) cu drumul judeţean nr. 123 (Ciumani—Voşlobeni) nu acordă prioritate motoretei I-HR-213 condusă de Szász Andrei, accidentîndu-1 grav. Victima, în stare de comă, a fost transportată de urgență la spitalul din orașul Gheorgheni. Vinovatul, Tamás Vilhelm va avea de acum înainte suficient timp să se gîndească la regulile de conducere. Hoţul de motocicletei Lui Iluţ Nicolae îi plac motocicletele. Mai ales noaptea cînd e întuneric. Această mare pasiune, care o are de ani de zile, l-a făcut să fure în noaptea de 19 august a.c. motocicleta lui Roşea Alexandru din comuna Gălăuţaş şi motocicleta lui Nagy Albert din satul Toloşeni. Iluţ, Nicolae, deşi nu are nici ocalificare, nici loc de muncă, a învăţat de la sine putere să „conducă" motocicletele. După ce mai fusese condamnat de două ori pentru „conducere fără permis" acum va fi şi a treia oară. I. KISS LI