Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 579-652)
1970-03-26 / nr. 648
ANUL III, nr 648 JOI 26 MARTIE 1970 , pag. 30 bani PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA HARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN NOUL SISTEM DE SALARIZARE«——IUI umiI. I «rilllll !■ II li imn ■■■■ilir— » INSTRUMENT EFICACE PENTRU PERFECŢIONAREA MUNCII IN TOATE DOMENIILE Conferinţa Naţională din decembrie 1967 a partidului nostru, plenarele ulterioare ale Comitetului Central şi, îndeosebi, Congresul al X-lea al P.C.R., au stabilit un ansamblu de măsuri de perfecţionare a planificării, organizării şi conducerii activităţii economice, urmărind sporirea continuă a eficienţei economice a activităţii desfăşurate în toate unităţile productive din ţara noastră. In acest ansamblu de măsuri, un rol de seamă revine noului sistem de salarizare, elaborat, în urma unui studiu profund al stadiului de dezvoltare atins de societatea noastră, al experienței pozitive dobîndite în acest domeniu. La începutul lunii martie, generalizarea experimentării noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor au fost extinse în toate ramurile economiei naţionale, în întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile din toate domeniile de activitate economică şi social-culturală, în cuvintarea rostită la adunarea festivă prilejuită de cea de-a 25-a aniversare a instaurării guvernului democratic de la 6 Martie 1945, tovarăşul Nicolae Ceaușescu arăta că: „în anul 1970, oamenii muncii vor primi, ca urmare a majorării salariilor, un plus de peste 10,5 miliarde lei; la unele categorii sporul de salarii este superior celui avut în vedere inițial. Aceasta este o dovadă grăitoare a faptului că întreaga politică a partidului este consacrată ridicării nivelului de trai al poporului, că tot ce făurim în patria noastră este destinat bunăstării și fericirii omului. Va trebui să urmărim cum Se aplică în viaţă măsurile stabilite şi să trecem, în a doua parte a anului, la elaborarea legii noului sistem de salarizare“. Noul sistem de salarizare, prin elementele sale esenţiale, asigură o aplicare mai consecventă a principiului socialist de repartiţie, în funcţie de cantitatea, calitatea şi răspunderea socială a muncii fiecărui salariat, de rezultatele efectiv obţinute, de aportul la înfăptuirea sarcinilor dezvoltării economiei şi culturii, ceea ce îi conferă un caracter profund echitabil. Realizînd o legătură directă, nemijlocită între nivelul veniturilor provenite din salarii şi rezultatele efectiv obţinute, noul sistem de salarizare cointeresează pe fiecare individ nu numai în îmbunătăţirea permanentă a muncii proprii, ci şi în bunul mers al activităţii unităţii respective, luată în ansamblul ei. în felul acesta se creează premisele pentru dezvoltarea continuă a răspunderii tuturor salariaţilor pentru realizarea indicatorilor prevăzuţi în plan, pentru utilizarea deplină şi eficientă a capacităţilor de producţie, a forţei de muncă şi a timpului de lucru, pentru gospodărirea judicioasă a materiilor prime şi materialelor, a mijloacelor băneşti, pentru eficienţa economică a întregii activităţi. Prin prevederile sale, noul sistem de salarizare asigură creşterea ponderii salariului tarifar în totalul salariului obţinut. Conform noilor prevederi, în salariul tarifar se include cea mai mare parte din adaosurile variabile rezultate pînă acum pe seama depăşirilor de norme şi din premii. în felul acesta se conferă o mai mare stabilitate cîştigurilor realizate de salariaţi şi au fost înlăturate unele deficienţe în ce priveşte interesul muncitorilor care lucrează în acord pentru creşterea permanentă a nivelului calificării lor profesionale, în condiţiile vechiului sistem de salarizare, muncitorii care lucrează în acord realizau câştiguri mai mari din depăşirea normelor, decît din promovarea dintr-o categorie inferioară de salarizare, într-o categorie superioară. O dată cu aplicarea noului sistem de salarizare — menţinîndu-se stimulente pentru depăşirea normelor — se asigură o sporire substanţială a veniturilor obţinute prin promovarea într-o categorie superioară de salarizare, ca urmare a perfecţionării calificării profesionale, dobîndirii unei experienţe şi îndemînări mai mari în exercitarea profesiei. Totodată s-a procedat la simplificarea sistemului tarifar de salarizare al muncitorilor prin reducerea numărului de reţele tarifare tip şi a numărului de grupe de eşalonare a salariilor tarifare; în schimb, introducerea treptelor în cadrul categoriilor de salarizare, sporeşte posibilităţile pentru omai echilib îi ii i ii ii tabilă diferenţiere a cîştigurilor în raport cu nivelul pregătirii profesionale, îndemînării şi conştiinciozităţii în muncă a muncitorilor încadraţi în aceeaşi categorie de salarizare, aceasta constituind un stimulent în plus pentru perfecţionarea continuă a activităţii fiecărui salariat. Unul din elenistele esenţiale ale noului sistem de salarizare il cont ! Ing. L. VERES directorul Direcţiei muncii a Consiliului popular judeţean 1Continuare în pag. a 3-a) ■'■a IN ZIARUL DE AZI: Artiştii liceului la critica făcuta de ziar (pag. a 2-a) CALEIDOSCOP (pag. a 4-a) De pe cuprinsul patriei A Pe şantierul laminorului de benzi la cald, de pe platforma Combinatului siderurgic din Galaţi, au început lucrările la primul cuptor cu propulsie, care, datorita capacităţii sale va fi cel mai mare agregat de acest fel din ţară. „ Prima decadă a lunii viitoare coincide cu o frumoasă manifestare artistică înscrisă anul acesta în calendarul acţiunilor desfăşurate de purtătorii cravatelor roşii. Primul festival republican de teatru pionieresc şi şcolar. La Fabrica de porţelan din Cluj au fost puse în funcţiune noi capacităţi de producţie. Complexul comercial din noul cartier Brazda lui Novac, din Craiova. Centenarul LENIN . In cadrul multiplelor acţiuni organizate in judeţul nostru cu ocazia „Centenarului Lenin“, saida de lectură a biblioteicii Casei de cultură din Borsec, a găzduit un sim- pozion comemorativ. A conferenţiat profesorul Eugen Ceaiîc, de la Universitatea populară din Bucureşti. Expunerea s-a axat pe tema „Lenineţ geniu, om, tovarăş de luptă“. Localnicii şi oas’peţii staţiunii, prezenţi în număr foarte mare la simpozion, au urmărit cu interes derularea filmu- lui vieţii şi gîndirii ma- ) telui dascăl al proleta- t riaiului. , ^ ! \ ION CRISTEA \ t corespondent ^ COMPRIENNĂ, [»NU, n&SIV: BILETUL LA CONTROL! În fiecare întreprindere, instituţie sau organizaţie economică socialistă, de stat, sau cooperatistă, anumite persoane mînuiesc bunuri materiale, valori monetare sau desfăşoară o activitate gestionară. Periodic sau la solicitarea unor organe de stat, activitatea desfășurată de aceste persoane trebuie verificată, controlată și revizuită de către organe specializate cum sunt : corpurile C.F.I., corpurile de revizie și control, revizorii contabili și de gestiuni etc. Scopurile reviziilor sunt prevenirea comiterii de abateri sau infracţiuni, descoperirea unor infracţiuni, iar în cazul în care s-au adus pagube avutului obştesc, recuperarea acestora. Cu ocazia anchetei noastre am constatat că în multe unităţi economice sau instituţii, lucrările de revizie sunt tergiversate, iar actele ce se înaintează la cererea organelor de cercetare penală sunt defectuos întocmite. Astfel, barmanelor Gáli Maria şi Lörincz Borbála de la restaurantul „Harghita" din Miercurea- Ciuc li s-a verificat gestiunea de 8 ori între 1966 şi 1968 şi la fiecare inventar s-au găsit lipsuri în gestiune, în 1968, la nici unul din cele 3 inventare, revizorii Farkas Alexandru și Vass Eme Lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale La Bucureşti, au început, miercuri dimineaţa, lucrările sesiunii a patra a celei de-a şasea legislaturi a Marii Adunări Naţionale. Marele sfat al ţării ia în discuţie documente de mare importanţă pentru dezvoltarea în continuare a României socialiste. Mărturie elocventă a democratismului profund ce caracterizează întreaga noastră viaţă politică, economică şi socială, aceste documente sunt rodul unor largi consultări, în cadrul cărora oameni ai muncii, specialişti în diverse domenii au făcut propuneri preţioase pentru perfecţionarea activităţii economice in vederea valorificării într-o măsură şi mai mare a resurselor materiale si umane ale ţării. în actuala sesiune, deputaţii vor dezbate, de asemenea, probleme principale ale politicii externe promovate de Republica Socialistă România. La lucrări iau parte deputaţii Marii Adunări Naţionale, precum şi numeroşi invitaţi — conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, presonalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. În lojile Marii Adunări Naţionale erau prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră Se aflau, de asemenea, numeroşi corespondenţi ai presei străine. Ora 10. Deputaţii şi invitaţii au Intîmpinat cu îndelungi aplauze pe conducătorii partidului şi statului. In loja din dreapta au luat loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, János Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. în loja din stînga se aflau membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale. Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi : 1. Proiectul Legii organizării şi disciplinei muncii în unităţile socialiste de stat. 2. Proiectul Legii privind organizarea şi controlul calităţii produselor 3. Proiectul de Lege privind regimul ocrotirii unor categorii de minori. 4. Cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969, Intrîndu-se în ordinea de zi, deputatul Petre Lupu, ministrul muncii, a prezentat Expunerea la Proiectul Legii organizării şi disciplinei muncii în unităţile socialiste de stat. După cum se știe, acest proiect de lege a fost publicat în prealabil în presă şi amplu dezbătut în organizaţiile sindicale cu masele largi de oameni ai muncii, cu care prilej i s-au adus îmbunătăţiri. Deputatul Gheorghe Vasilichi, preşedintele Comisiei pentru sănătate, muncă şi asigurări sociale, a prezentat raportul comun al acestei comisii şi al Comisiei juridice la Proiectul de lege în dezbatere. în continuare, s-a trecut la discuţia generală. Au luat cuvîntul deputaţii: Ştefan Bobaş, prim-secretar al Comitetului judeţean Neamţ al P.C.R, preşedintele Consiliului popular judeţean, Gheorghe Stoica, maistru la Uzina mecanică „Muscel" din judeţul Argeş, Vasile Ardeleanu, directorul Schelei de extracţie — Boldeşti, judeţul Prahova, Mihai Ubornyi, secretar al Comitetului judeţean — Harghita al P.C.R., Ioan Cotoţ, secretar al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Veronica Ardelean, director al Fabricii de antibiotice din Iaşi, Marin Tudoran, directorul întreprinderii agricole de stat — Medgidia, din judeţul Constanţa, Marin Enache, secretarul Comitetului de partid al Uzinei „23 August" din Capitală, Constantin Pitaru, maistru la (Continuare in pag. a 3-a) Start în campania de primăvară în bazinul Cristurului Secuiesc au început lucrările campaniei agricole de primăvară, în C.A.P. Cristuru Secuiesc s-au arat pînă în prezent cca. 25 hectare destinate culturii cartofului, din care s-au plantat deja 1,5 hectare cu cartofi de vară și un hectar cu legume (ceapă). Tot în această cooperativă au fost pregătite pînă în prezent 10 hectare pe care urmează să fie însămînțat orz. Concluzii nu prea îmbucurătoare în preajma închiderii anului de învăţământ agrozootehnic începute în luna noiembrie a anului trecut, cursurile agrozootehnice au fost încheiate în unele cooperative, iar în altele se află în preajma încheierii. Deşi pot fi apreciate pozitiv o serie de acţiuni iniţiate în vederea sporirii eficienţei învăţămîntului agrozootehnic, în multe unităţi agricole din judeţul nostru acesta doar parţial s-a ridicat la înălţimea scopului propus. Aceste constatări ne-au fost prilejuite de un raid efectuat zilele trecute la cîteva cooperative agricole de producţie din Ciucul de jos. Cîtid lectorii mis acasă... Preşedintele şi inginerul Cooperativei agricole de producţie din Tuşnad în ziua vizitei noastre erau plecaţi la Miercurea- Ciuc, iar medicul veterinar era pe undeva prin sectorul zootehnic. Secretarul organizaţiei de partid din C.A.P., András Adalbert a fost singurul care a putut să dea cîteva informaţii, destul de vagi, (de ce oare, doar el trebuie să ştie tot ce se întâmplă în C.A.P. ?!) cu privire la desfăşurarea învăţămîntului zootehnic, căci cursul agrotehnic a fost complet neglijat. Potrivit spuselor sale, s-au ţinut cîteva lecţii de zootehnie ,la care ar fi participat circa 75—70 de îngrijitori de animale din cele trei brigăzi. Secretarul ne sfătuia însă să-l căutăm pe lector medicul veterinar Holló Attila, la secţia Vrabia (brigada nr. 1). Cu toate că i-am respectat întocmai sfatul, n-am putut da de lectorul „pierdut" în vastul sector zootehnic, îngrijitorii, nu ştiau de existenţa cursurilor zootehnice. Dar să nu căutăm acul în carul cu fîn ! Chiar dacă admitem că s-au ţinut şi se vor mai ţine lecţii în cadrul cursurilor zootehnice, ră- I. ARADEANU (Continuare în pag. a 2-a) Unul din atelierele modern utilate ale C.P.L. Gălăuţaș. La Sîncraieni IN PRAGUL MUNCILOR AGRICOLE La Sîncrăieni a avut loc o consfătuire pe tema măsurilor pentru buna desfăşurare a campaniei agricole de primăvară. La consfătuire — care a fost organizată de comitetul comunal de partid — au participat preşedinţii, inginerii şi brigadierii din cele 4 cooperative agricole de producţie de pe raza comunei, reprezentanţi ai secţiilor de mecanizare şi s-au dezbătut pe larg sarcinile şi măsurile luate de organizaţiile de partid, de conducerile C.A.P., menite să asigure buna desfăşurare a lucrărilor din prima campanie agricolă a anului 1970. Participanţii au subliniat necesitatea îmbunătăţirii participării la muncă a ţăranilor cooperatori, a colaborării dintre conducerile O.A.P. şi secţiile de mecanizare ale , precum şi necesitatea întreprinderii tuturor măsurilor care să permită efectuarea în timpul optim şi de bună calitate a campaniei agricole de primăvară. Tot la această consfătuire s-au stabilit măsurile preconizate de comitetul comunal de partid în vederea popularizării largi a Programelor naţionale cu privire la creşterea animalelor şi la irigaţii, adoptate de plenara din martie a C.C. al P.C.R., precum şi propunerile care vizează înfrumuseţarea şi buna gospodărire a comunei. IOAN BERCEA corespondent REVIZORI A CĂROR ACTIVITATE AR TREBUI REVIZUITĂ I ric n-au efectuat însă decontarea totală, operație care a trebuit făcută cu ocazia unei revizii în 28 martie 1969. Lipsa în gestiunea celor două barmane, după trei ani de activitate la O.C.L., s-a ridicat la suma de 20.359 lei, iar cu ocazia unei expertize contabile, efectuate în urma reviziei, lipsa a scăzut la... 11.778 lei. Modul superficial şi format de efectuare a tuturor inventarelor, lunga perioadă „necesară" efectuării reviziei, precum şi marea diferenţă dintre rezultatul reviziei şi cel al expertizei, ne-a determinat să cerem lămuriri șefului corpului de revizori ai O.C.L. Miercurea-Ciuc, Vágási Iosif: — Care au fost măsurile luate împotriva celor doi revizori care au efectuat atît de superficial inventarele din 1968 ? — Lui Vass Emene i-am retras premiul (?!), iar lui Farkas Alexandru n-am avut ce-i face, deoarece şi-a părăsit serviciul şi s-a angajat la o altă unitate, în oraşul Bălan. Deşi l-am rugat (?!) să se întoarcă la noi, dînsul a refuzat. în consecinţă, l-am suspendat din funcţie (?!). — care este termenul fixat prin ordinul M.C.I. nr. 75/1967 pentru definitivarea unui inventar şi cum consideraţi diferenţa dintre suma lipsă în gestiunea barmanelor, calculată de dv. şi cea calculată de expert ? — Decontarea definitivă a unui inventar trebuie efectuată în cel mult 10 zile de la data începerii acestuia, dar noi nu prea putem respecta acest termen scurt. Lucrările de revizie au fost tergiversate peste două luni deoarece eu şi revizorul Biscontini Petru, am fost nevoiţi să facem şi decontările inventarelor din 1968, neefectuate de Farkas Alexandru şi Vass Emeric. Referitor la lipsa constatată prin revizie, noi am găsit... 20.359 lei, dar expertul a făcut alte calcule (?!) şi a găsit numai 11.978 lei. Ce putem face ? Am greşit şi noi o dată, dar numai atunci. Scopul preventiv al inventarelor, s-ar fi realizat desigur dacă, după constatarea primelor lipsuri în gestiune şi după „descoperirea" încă de la primele revizii, a nepregătirii şcolare şi profesionale a celor două bar- V. RUSU (Continuare în pag . 3 al FĂRĂ GARRETTE REPORTER DAR NOI?. Ne-am obişnuit — şi aşa e normal — să pretindem din partea oamenilor care stau la dispoziţia publicului, operativitate, rapiditate, politeţe in deservire. Dar noi, ceilalţi cum ne purtăm cu aceşti oameni ? Am văzut cetăţeni cu studii in regulă care, avînd în faţă tabelul cu mersul trenurilor, întreabă pe casier la ce oră pleacă trenul spre Baia Mare. Am văzut alţii care, convinşi ei înşişi că nu au dreptul la un act oarecare, insistă, in termeni nu prea politicoşi, în faţa funcţionarului de la ghişeu. Am văzut, în restaurant sau în cofetărie, consumatori care, întrebaţi politicos de către ospătar ce doresc să servească, răspund şmechereşte : „cinci scobitori", sau alţii care cred că pe o ospătară o poţi prinde oricînd de mină, îi poţi vorbi în orice termeni Deunăzi l-am auzit pe un tînăr spunîndu-i unei ospătare de la cofetărie : „Dacă nu vii diseară la inienire, scriu în condica de reclamaţii că eşti obraznică“. Nu aceştia sunt oare oamenii care creează adesea un climat de neprincipialitate in relaţiile dintre funcţionar şi public ? .. V. A.