Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 653-728)
1970-05-30 / nr. 702
* Se refac obiectivele distruse Sub egida Consiliului popular orăşenesc, locuitorii oraşului Topliţa întreprind în aceste zile o amplă acţiune de refacere a drumurilor, podurilor, podeţelor, gardurilor şi terenurilor afectate de recenta revărsare a Mureşului şi a afluenţilor lui. Strada Murelor, cel mai puternic lovită de revărsarea pîrîului Măgheruş, a fost redată încă acum cîteva zile circulaţiei, prin munca neprecupeţită a tuturor locuitorilor din cartier, în sprijinul cărora au fost aduse un buldozer, un escavator şi cinci autobasculante. În momentul de faţă se lucrează intens la repararea părţii carosabile şi a podeţelor din cartierul Topliţa Vale, a cărui stradă principală a fost afectată pe porţiuni care totalizează circa 1 km lungime. Pentru scurtarea termenului de dare în folosinţă a acestei străzi, s-a adoptat soluţia deschiderii pe o lungime de aproximativ 400 metri a unui nou drum care va elimina cîteva podeţe ce făceau legătura între vechea stradă şi casele cetăţenilor. Se lucrează, de asemenea, intens, tot prin muncă patriotică, la reamenajarea pieţii de zi, precum şi la construcţia noii clădiri a liceului din localitate. Mobilizaţi de deputaţi, cetăţenii oraşului de pe malurile Mureşului, răspund la toate aceste acţiuni printr-o participare largă, conştienţi fiind că de ei depinde în primul rînd, ca oraşul să-şi şteargă cît mai grabnic rănile provocate de inundație. 3 0 de înalt patriotism! În noaptea de 28 spre 29 mai, o brigadă de 40 de utecişti de la Şcoala profesională din Gheorgheni a plecat în judeţul Mureş pentru a participa la lucrările de refacere a Combinatului chimic din Tîrnăveni. Elevii sunt însoţiţi de directorul şcolii, Csató Ştefan, de secretarul comitetului de partid, Mera Eugen şi de îndrumăritoarea organizaţiei U.T.C., Szentzöbbey Elisabeta. . Brigada va participa timp de trei zile la acţiunea de repunere în funcţiune a capacităţilor de producţie a combinatului greu lovit de revărsarea apelor. Menţionăm faptul că atît transportul, cît şi cazarea brigăzii sunt suportate de comitetul U.T.C. al şcolii. înainte de plecare (orele 19,30), elevii brigăzii au fost salutaţi într-o Scurtă festivitate de către conducerea şcolii şi de către colegii rămaşi să-şi continue studiile. Au fost de faţă, de asemenea, cadre de conducere din localitate. Duminică, 31 mai, brigada uteciştilor din şcoala profesională se va întoarce în Gheorgheni, fiind înlocuiţi de alţi 40 de tineri, dornici de a participa în continuare la lucrările de refacere a Combinatului chimic din Tîrnăveni. 1“* C.A.P. Voșiobeni: La marginea tarlalei, cooperatorii din brigada I alimentează plantatorul de cartofi. ANUL III, nr. 702 Sîmbătă 30 MAI 1970 proletari din TOATE TARILE, UNITI-VA!4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN IN FAŢA GRELEI ÎNCERCĂRI Toate forţele pentru sporirea producţiei industriale şi agricole O expresie elocventă a forţei economiei naţionale, a umanismului orînduirii noastre socialiste întregul nostru popor a luat cunoştinţă cu adîncă satisfacţie, de prevederile Hotărîrii Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, privind unele măsuri de ajutorare a populaţiei şi a cooperativelor agricole de producţie care au avut de suferit din cauza calamităţilor naturale din luna mai 1970. Sprijinul şi înlesnirile care se acordă pe baza acestei hotărîri, vor permite celor loviţi de calamităţi să înlăture cit mai repede pagubele suferite, să-şi refacă gospodăriile şi bunurile distruse, să reintre în ritmul unei vieţi normale. După ce, încă în primele zile ale calamităţii, statul nostru socialist a alocat pentru sprijinirea imediată a populaţiei sinistrate fonduri speciale de 400.000.000 lei şi a dispus plata integrală a salariilor pe luna mai tuturor salariaţilor care şi-au întrerupt activitatea normală de producţie din cauza inundaţiilor, actuala hotărîre prevedeamăsuri pentru asigurarea cazării sinistraţilor , urmind să se construiască încă în acest an, peste plan, în localităţile calamitate, 5.000 de apartamente şi să se amenajeze colonii din corturi sau barăci. In ceea ce priveşte reconstruirea locuinţelor proprietate personală, se acordă ajutoare care, împreună cu despăgubirile A.D.A.S., vor putea ajunge pînă la 20.000 lei în mediul urban şi 15.000 lei în mediul rural. Se prevăd, de asemenea, ajutoare şi facilităţi pentru repararea locuinţelor avariate şi pentru refacerea bunurilor casnice şi de uz personal, distruse de calamităţi. Vor beneficia de ajutoare şi facilităţi însemnate, cooperativele agricole de producţie pentru refacerea clădirilor şi culturilor distruse, pentru refacerea potenţialului de producţie, diminuat de calamităţi. După cum se ştie, inundaţiile au provocat pierderi uriaşe, în zone întinse, au provocat pierderi de vieţi omeneşti, distrugerea sau avarierea unui însemnat număr de unităţi economice şi instituţii social-culturale, căi de comunicaţie, locuinţe proprietate de stat şi proprietate personală a cetăţenilor, bunuri de uz gospodăresc şi personal, pieirea multor animale de muncă şi de producţie. Răspunzînd chemării partidului, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, întregul nostru popor, muncitori, ţărani şi intelectuali, tineri şi vîrstnici, membrii gărzilor patriotice, militarii forţelor noastre armate, bărbaţi şi femei, români. (Continuare în pag. a 3-a) FAPTE SEMNIFI Un soare palid ne zîmbeşte de după o geană scămoşată de nor. In aer pluteşte o mireasmă de parfum floral, învăluit în ceţuri. Hăşmaşul Mare străjuieşte oraşul minerilor asemenea unui scut. Este aproape ora 14. Minerii s-au adunat în faţa gurilor de mină, în aşteptarea intrării în şat. Mă strecor între ei şi surprind frînturi de discuţii. „Mare pagubă s-a abătut peste noi. Multe familii sunt în doliu. Ai mei, acasă, s-au bătut cu apele trei zile şi trei nopţi!" - spunea un ortac. „Noi trebuie să dăm mai mult minereu ţării. Trebuie, pentru a veni în ajutorul ţării întregi", se aude o altă voce. In mulţimea de salopete îl zăresc pe inginerul Cornel Cestian, şeful minei nr. 1. Sîntem cunoştinţe mai vechi. Ghi-Cindu-mi intenţia, cînd mă apropii de el, după obişnuitul salut „Noroc buni", îmi spune: „Noi toţi, de la ajutor de miner, pînă la director general, dăm în aceste clipe de grea cumpănă, bătălia pe două fronturi. Pe de o parte pentru ca să recuperăm tot ce am pierdut pe linie de producţie, iar pe de altă parte, să dăm cît mai mult minereu peste plan. Pină în ziua de 29 mai a.c., abatajele 34, 36, 360A şi 452 din cadrul minei nr. 1, au dat o producţie suplimentară de circa 1.500 tone de minereu extras. Printre cei care şi-au înscris numele pe lista evidenţiaţilor, se numără şefii de brigadă Ştefan Ignat, Anton Homoş, Ion Ghervasie, Ion Lină şi alţii. In ultimele patru zile (25—29 mai a.C.), brigăzile conduse de Nagy Árpád (abatajul 320), Varga Victor (abatajul 38) şi Ion Ghervasie (abatajul 452) au obţinut o depăşire de 871 tone de minereu extras. Şeful de echipă Ştefan Ignat m-a rugat să aştern pe hîrtie şi cuvintele lui: „Eu şi ortacii mei, care sîntem de prin părţile Moldovei, am hotărît să facem totul pentru a ajuta ţara care se află în momente de grea cumpănă. Pînă la sfîrşitul lunii, vrem să ne depăşim planul cu încă 50 de tone”. Vorbele unor oameni destoinici, care definesc înalta lor conştiinţă, patriotismul lor fierbinte. M. GEORGESCU A * Urgentează recuperarea rămînerilor în urmă Cooperativa agricolă de producţie din Misentea, situată într-o zonă de intense precipitaţii, cu condiţii pedoclimatice care îngreunează mult activitatea pe ogoare, depune, în aceste zile, eforturi substanţiale în direcţia recuperării rămînerilor în urmă la însămînţările de primăvară, în prezent această lucrare nu s-a efectuat decît într-o proporţie de 56 la sută. Faţă de o asemenea situaţie consiliul de conducere a luat măsuri privind folosirea parcului de tractoare la întreaga sa capacitate, a atelajelor proprii, precum şi mobilizarea tuturor braţelor de muncă. Ca urmare, pe lingă efectuarea pregătirii terenului în vederea însămînţării — 15 ha orzoaică, au fost deja terminate, s-a efectuat praşila întîî la cartofi pe o suprafaţă de 40 ha. în acelaşi timp, în vederea creşterii producţiei la hectar s-au administrat îngrăşăminte naturale pe 135 ha, iar îngrăşăminte chimice pe 500 hectare. VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN JUDEŢUL IALOMIŢA Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Paul Niculescu-Mizil şi Ilie Verdeţ, au făcut ieri o vizită de lucru în judeţul Ialomiţa. Secretarul general al partidului şi ceilalţi conducători de partid şi de stat au vizitat lucrările ce se desfăşoară în incinta îndiguită Borcea pentru a stăvili apele Dunării în creştere, precum şi întreprinderi industriale, unităţi agricole de stat şi cooperatiste, au stabilit la faţa locului măsurile ce trebuie luate în continuare pentru apărarea de inundaţii, pentru ridicarea activităţii economice la nivelul şi cerinţele impuse acestui ultim an al cincinalului. Mii şi mii de oameni au întîmpinat pe conducătorii de partid şi de stat cu un puternic entuziasm, i-au aclamat îndelung, exprimîndu-şi dragostea, încrederea neţărmurită faţă de Partidul Comunist Român, hotărîrea lor fermă de a contribui cu toate forţele la recuperarea grabnică a daunelor pricinuite de calamităţi, pentru a îndeplini planul pe acest an, asigurînd astfel o temelie trainică viitorului cincinal. Încă de la primele ore, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat, se îndreaptă spre meleagurile Ialomiţei. Sub ochiul de lumină al ferestrelor elicopterului, totul se vede foarte bine: cîmpii întinse, învăluite în verdele crud al griului şi porumbului. Pe măsură ce ne apropiem de pămînturile ialomiţene, apar icicolo, pe cîmpurile pline de rod, ochiuri de apă, mai mari, tot mai mari, pînă cînd cuprind în viitoarea lor sate, şosele, livezi, Lunca, Brăiliţa, Piua Petrii — trei sate se succed aproape unite de apele lalomiţei, refuzate de prea plinul Dunării. Elicopterul aterizează chiar în această zonă, pe un drumeag înălţat, unde apele nu au putut ajunge. Sîntem în faţa sediului fermei nr. 4 a întreprinderii agricole de stat Vlădeni — mare unitate de producţie, ale cărei pămînturi se află în zona îndiguită dintre Dunăre şi Braţul Borcea. In întîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat au sosit aici tovarăşii Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului judeţean Ialomiţa al P.C.R., I. Manş, secretar general al Ministerului Agriculturii şi Silviculturii, inginerul Valentin Georgescu, directorul I.A.S. Secretarul general al partidului se interesează de măsurile care au fost luate pentru apărarea acestei incinte îndiguite, de situaţia actuală. Se porneşte de îndată, la bordul unei şalupe, la cercetarea stării digului, care împrejmuieşte ogoarele întreprinderii, ferindu-le de năvala apelor. Cît vezi cu ochii, de-a lungul malului Borcei, mii şi mii de saci de polietilenă plini cu nisip sau pămînt, stivuite cu grijă, în unele locuri depăşind înălţimea de 1 metru. De fapt, digul adevărat, nu se mai vede, apele sunt demult la înălţimea sa. De cîteva zile, cota undelor Borcei este 714 centimetri, cea mai înaltă cunoscută pînă acum. Zona Vlădenilor este, din toate cele 100.000 hectare ameninţate de ape în incinta îndiguită dintre fluviu şi Borcea, cea mai pericli(Continuare în pag. a 3-a) Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEALESCU Dragi tovarăşi, Doresc în primul rînd să vă adresez dumneavoastră, locuitorilor oraşului Slobozia şi ai întregului judeţ Ialomiţa, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a guvernului Republicii noastre socialiste. (Aplauze puternice, urale). Am vizitat astăzi lucrările ce se desfăşoară de mai multe zile pe malul Dunării pentru a face faţă apelor în Creştere ale fluviului. Am rămas foarte plăcut impresionaţi şi sîntem satisfăcuţi de hotărîrea, abnegaţia şi eroismul cu care oamenii muncii, ostaşii, membrii formaţiunilor patriotice şi tineretul din detaşamentele de pregătire militară, — inclusiv studenţii veniţi din Bucureşti — acţionează pentru a asigura consolidarea şi înălţarea digurilor pentru a salva de la inundaţie zeci de mii de hectare, pentru a apăra recolta. Sunt convins că lucrările realizate, munca pe care o desfăşuraţi vor fi încununate de succes, că şi în acest judeţ - ca, de altfel, şi în alte părţi ale ţării - vom reuşi să facem faţă situaţiei, să învingem pericolele pe care le provoacă furia apelor. (Aplauze puternice). Cunoaşteţi că am avut — şi avem încă — inundaţii în multe zone ale patriei noastre — acestea au provocat pierderi deosebit de grele, atît populaţiei din oraşe şi sate, cît şi întreprinderilor, unităţilor agricole, economiei noastre naţionale. Dar trebuie să menţionez că datorită măsurilor ce s-au luat, muncii eroice desfăşurate zi şi noapte de zeci şi sute de mii de cetăţeni ai patriei noastre, s-au evitat pierderi şi mai mari. De aceea, doresc să adresez, şi cu acest prilej, mulţumiri şi felicitări atît celor care, în zona Dunării continuă să se lupte cu apele, cît şi celor care în întreaga patrie au desfăşurat o muncă titanică zăgăzuind, în măsura posibilului, stihiile naturii. (Aplauze puternice, prelungite). Desigur, tovarăşi, nu are rost să vorbim doar despre ceea ce a fost. Fără îndoială, alta ar fi fost situaţia dacă am fi avut o primăvară bună. Dar răspunzînd intr-un singur glas, într-o deplină unitate de voinţă şi de acţiune, întregul nostru popor luptă în continuare pentru a stăvili apele, pentru a înlătura pagubele provocate, a reface locuinţele, întreprinderile, instituţiile, cooperativele, pentru a asigura desfăşurarea normală a activităţii. Menţionez că, de pe acum, cea mai mare parte a întreprinderilor, cooperativelor şi instituţiilor din zonele care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor, şi-a reluat activitatea, multe din ele lucrează cu întreaga capacitate. (Aplauze puternice, prelungite) întregul nostru popor a răspuns chemării partidului, ajutînd la refacerea grabnică a bunurilor distruse, la reluarea cursului normal al activităţii, la ajutorarea celor care au fost loviţi de calamităţi. S-au strîns sute şi sute de milioane de lei, s-au donat îmbrăcăminte, alimente, mii şi mii de oameni au mers în localităţile sinistrate spre a contribui la repunerea în producţie a unităţilor de producţie. Vor începe în curînd, chiar în zilele următoare, lucrările de reconstrucţie a locuinţelor. Aşa cum aţi văzut din Hotărîrea publi(Continuare în pag. a 3-a) CARTOFUL, cultură de bază în judeţul nostru, trebuie să se afle în centrul atenţiei cooperatorilor Asaltul furibund al apei, în această primăvară, şi-a pus pecetea pe multe mii de hectare, diminuîndu-le randamentul, degradîndu-le în bună măsură. Toată lumea cunoaşte din presă, radio, televiziune realitatea. Cine nu a văzut ogoarele spălate de ape, ale Transilvaniei, cine nu a văzut miile de hectare care băltesc în cîmpia Dunării, cine nu urmăreşte cu sufletul la gură bătălia ce se duce pentru apărarea Insulei Mari a Brăilei, a celor aproape 72.000 de hectare? Cu toţii cunoaştem adevărul, cu toţii trebuie să luptăm, cu toţii sîntem răspunzători. în faţa acestor suferinţe care brăzdează chipul ţării în aceste zile, noi, cei care am fost mai ocoliţi de urgie, trebuie să le fim reazem de nădejde, să ne înzecim eforturile. Rezultatele muncii noastre, produsele agricole obţinute peste plan acestea vor fi prima măsură a omeniei. Cît mai mulţi cartofi, acesta este cuvintul de ordine, ce trebuie să însufleţească pe fiecare ţăran cooperator din judeţul nostru. Cele peste 12.000 de hectare aparţinînd cooperativelor agricole de producţie, toate cele 23.000 ha ce vor fi plantate cu cartofi în întregul judeţ, trebuie să producă cît mai mult, aşa cum nu au mai produs vreodată. Pămîntul trebuie să simtă, trebuie făcut să simtă că nevoia noastră e mare, mai mare ca niciodată şi să dea. Lucrul trebuie început cu nădejde, cu hotărîre acolo unde apa a zădărnicit munca şi trebuie continuat într-un ritm şi mai trepidant în zonele rămase în urmă. în nordul judeţului nostru sînt peste 3.000 de hectare, aparţinînd la 12 cooperative de producţie, hectare destinate culturii cartofului, de altfel aici, această cultură este predominantă. în total, în această parte a judeţului se plantează cartofi pe aproape 7.000 de hectare, ceea ce reprezintă aproape o treime din întreaga suprafaţă destinată culturii pe întreg judeţul. Considerînd cu maximum de răspundere aceste cifre, se impune o mare atenţie la modul cum se desfăşoară lucrările pe o asemenea suprafaţă, nu este admisă nici o pierdere de producţie. Pînă la data cînd scriem aceste rînduri, în cooperativele agricole de producţie s-au plantat M. COTFAS (Continuare în pag. a 3-a) CA P. KIKENI Pas pe loc în „balta“ nepăsării Acum, după imensele revărsări de apă ce au cuprins întinse suprafeţe agricole, unele însămînţate, altele aflate în curs de însămînţare, cooperatorii depun eforturi susţinute pentru a reduce la minimum pagubele. Se munceşte cu multă însufleţire în aproape toate cooperativele agricole din judeţul nostru, uneori pînă seara tîrziu. Sînt fapte care bucură şi întăresc certitudinea că se face totul pentru recuperarea pierderilor. Dar, în acest iureş al muncii, am întîlnit, din păcate, şi dezinteres. La Cooperativa agricolă din Feliceni. Era aproape de amiază. Suprafeţele agricole din apropierea şoselei ce străbate comuna, cele mai afectate de inundaţii, erau pustii. Ici-colo cîte 2-3 cooperatori se străduiau să canalizeze apa rămasă după inundaţii. La sediul C.A.P. era prezentă conducerea cooperativei, brigadierul. Dar locul lor nu era acolo, ci pe ogoare, în mijlocul cooperatorilor pentru grăbirea însămînţatului. Însăilăm cîteva discuţii, pe marginea unor probleme de maximă urgenţă, ce ar trebui să preocupe conducerea cooperativei. — Mai aveţi mult de însămînțat? — Să fie cam 205 hectare. — Și cite zile sunt necesare pentru t.''Turnarea acestor lucrări? GH. CHIPER (Continuare în pag. a 3-a)