Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 807-885)
1970-11-25 / nr. 854
ANULUI, nr. 854 MIERCURI 25 noiembrie 1970 4 pag. 30 bani nmm La trei luni de la înfiinţare indeplineşte ! Printre explicaţiile date de constructorii din judeţul n nostru ori de cite ori erau întrebaţi despre cauzele care determină mersul nu tocmai satisfăcător al lucrărilor de construcţii se numără şi faptul că nu exista un sector propriu de proiec tare. Se considera nece sară înfiinţarea unui astfel de sector care să satisfacă nevoile judeţului. Zis şi făcut. S-a dat sfoară in ţară pentru specialişti. S-au studiat legile şi dispoziţiile in vigoare referitoare la organizarea şi funcţionarea acestuia. In sfîrşit, s-a hotărit înfiinţarea unui sector de proiectare, pe baza nucleului vechi (filială a C.S.A.P.C. Tg. Mureş) pe lingă I.C.M.J.H. din Miercurea-Ciuc, începînd cu data de 1 septembrie a.c., prin decizia de înfiinţare nr. 202 dată de Consiliul popular judeţean. Au trecut de atunci trei luni. Ce face şi Ce a făcut intre timp sectorul de proiectare ? Înainte de a răspunde, se cuvine să amintim cîteva din prevederile H.C.M. 547/4 mai 1970, care reglementează organizarea activităţii de proiectare. Sectorul de proiectare este obligat să încheie contracte cu beneficiarii de lucrări şi să elaboreze documentaţia tehnico-economică, indiferent de beneficiar, să întocmească, schiţe de sistematizare pentru localităţile rurale, să dea detalii de sistematizare, , inclusiv pentru zonele industriale, pentru lucrările de construcţie a locuinţelor, pentru lucrările de alimentare cu apă, canalizare şi termoficare etc. Prin decizia de înfiinţare s-a aprobat statul de funcţiuni al sectorului, fondul de salarii şi s-a stabilit angajarea arhi tectului Vitéz Corneliu în funcţia de şef de sector. Pînă aici totul e bine. Dar numai pe hîrtie. Să vedem partea faptică a lucrurilor. Stăm de vorbă, cu tovarăşa Inczs,Simelia, şefa contabilă a I.C.M.J.H. din Miercurea-Ciuc. lată spusele sale : — Ca la orice început, şi în cazul sectorului nostru de proiectare au apărut o serie de greutăţi. Sectorul nu dispune de un local corespunzător. Un birou funcţionează aici, iar alte două s-au mutat de curînd de la I.J.E.M.C. Miercurea-Ciuc, la „cetate". Faţă de statul de funcţiuni sunt încă 17 locuri neocupate. Compartimentul financiar-contabil nu are nici un om. Nu este asigurat mobilierul necesar, în special planşetele. La toate aces-,tea se mai adaugă şi faptul că nici acum nu s-a stabilit şi definitivat planul de producţie. Pe deasupra, fostul şef de sector, Vitéz Corneliu, a renunţat la funcţie datorită faptului că conducerea întreprinderii a fost pusă în imposibilitate de a îndeplini promisiunile pe care le făcuse., Deocamdată, s-a admis un provizorat. Funcţia de şef i-a fost întcredinţată tehnicianului Nagy Vasile. Ne-am adresat şi altor salariaţi ai sectorului de proiectări, cerîndu-le părerea despre activitatea desfăşurată. Toţi, fără excepţie, ne-au vorbit despre lipsa condiţiilor de lucru, despre lipsa lucrurilor absolut necesare desfăşurării activităţii : hîrtie de calc, ozalid, mese-planşete, ustensile de desen, bibliotecă documentară etc. Mulţi dintre interlocutorii noştri au afirmat că nici nu ştiu practic ce au de făcut şi că 70 pină la 90 la sută din timpul de lucru nu este folosit. Toate acestea ne-au determinat să întrebăm pe cîţiva dintre salariaţii sectorului ce au lucrat de la 1 septembrie şi pînă acum. Iată cîteva răspunsuri : Ursu Eugenia, arhitect proiectant . M-am documentat. Din dispoziţia Direcţiei de Investiţii a Consiliului popular judeţean m-am deplasat la Cirţa pentru a perfecta contractul in vedereaa construirii unui dispensar şi la Corund să fac acelaşi lucru în legătură cu construcţia unei grădiniţe. De altfel, în nici unul din cele două © .5 . 0. IU. J. U. Dlr-SÎ care a fost creat cazuri nu am rezolvat nimic. In ultimele două săptămâni am lucrat la două proiecte care se află în faza avizării soluţiilor. Radu Marinescu, arhitect proiectant stagiar: Din dispoziţia Direcţiei de investiţii a Consiliului popular judeţean am fost la Cirţa pentru a perfecta contractul în vederea construirii unui dispensar — acelaşi pentru care a fost şi tovarăşa Ursu. Intrucît din anumite motive dispensarul nu poate fi construit — acest lucru ar fi trebuit să se ştie fără să ne mai deplasăm noi acolo ! — organele locale au cerut să le proiectăm o popicărie şi o sală de dans ... pentru care nu au fonduri, în rest, am studiat. Octav Popianaş, inginer proiectant stagiar: Am perfectat zece contracte pentru executarea unor proiecte (în fine, s-a găsit și cineva care să realizeze ceva concret !), care trebuie să fie gata pînă la VI decembrie”a.c. Dar nu M. GEORGESCU (Continuare în pag. a 3-a) Utilaje ultramoderne la Amiliemn Sînsimion Aşezată, pe o suprafaţă întinsă — de o parte şi de alta a pîrîului Putna pînă la confluenţa cu Bistricioara — pe o distanţă de peste 20 km, comuna Tulgheş cu satele aparţinătoare a cunoscut în anii puterii populare profunde prefaceri. Sub conducerea consiliului popular comunal, sprijinit şi îndrumat de organele de partid, locuitorii, în frunte cu deputaţii, au contribuit la ridicarea comunei lor pe noi trepte ale civilizaţiei şi prosperităţii. Noul îşi face tot mai mult simţită prezenţa. E suficient un succint bilanţ pe linie economică ca săobservi un evident progres; un fapt relevant in această privinţă îl ar fabrica de cherestea, deşi şantierele întreprinderii de explorări geoloaie. Această schimbare in viaţa comunei n-a rămas fără repercusiuni în structura ei demografică. Dacă în urmă cu 20 de ani majoritatea populaţiei se ocupa cu creşterea animalelor şi cu unele munci agricole specifice zonei de munte, azi majoritatea locuitorilor lucrează în domeniul exploatării lemnului. Prefacerile de natură socială sînt atît de profunde încît ele au dus la o totală schimbare a vieţii din comună. Sînt, ca exemple concrete de amintit: înfiinţarea Sanatoriului T.B.C. unde lucrează peste 300 de cadre calificate, noua circumscripţie sanitară umană deservită de doi medici, farmacia, noul cabinet stomatologic etc. Dar şi căminul cultural, biblioteca, precum şi coo perativa de consum din comună cu noul sediu, cu magazine alimentare şi de aprovizionare a muncitorilor forestieri, cofetăria, unităţile de prestări servicii pentru populaţie — sunt realizări care contribuie prin existenţa şi activitatea lor, la creşterea nivelului cultural şi de trai al locuitorilor. Pot fi amintite şi cabanele pentru muncitorii ce lucrează le cele peste zece guri de exploatare a materialului lemnos. Să nu uităm insă că acum, comuna, cu întinderea ei pe o suprafaţă destul de mare, are cîteva şcoli nou construite, iar pentru ca părinţii să primească un sprijin material în şcolarizarea copiilor lor statul acordă burse de şcolarizare, iar o mare parte dintre elevi sunt cazaţi în internatul Şcolii generale de 10 ani. Acum două decenii sau două şcoli, azi sunt cinci, dintre care una este şcoală generală, de zece clase, în fiecare sat, aparţinător comunei funcţionează cite o şcoală peste 700 de fii ai sătenilor, instruiţi de 44 cadre didactice, descifrind înţelesul buchiilor tipărite şi pătrunzînd tainele scrisului şi cititului. Peste 50 la sută din foştii elevi au plecat la şcoli de specializare, întorcîndu-se, an de an, pe meleagurile natale, ca ingineri, medici, profesori, sau calificaţi într-o meserie. Profesori şi învăţători ca: Sabina Roman, Safta Imre, Grigore Co- dreanu, Muha Attila s-au evidenţiat în nobila şi delicata muncă de dascăli, dar şi-n aceea de cetăţeni, împreună cu elevii, aceşti oameni şi alţii ca ei, au participat la acţiunile iniţiate, organizate şi conduse de comunişti, de deputaţi, pentru a face comuna pe zi ce trece mai frumoasă. La plantarea pereţilor, la acţiunile de curăţire a păşunilor, copiii au fost printre primii. Dar nici cei aproape 500 de utecişti nu s-au lăsat mai prejos. în activitatea de înfrumuseţare a comunei, deputaţii au fost la loc d frunte, Ioan Dobrilă, Grigore Anahelescu, Gerge Ştefan, Hajnal Ioan, Virgil Ţepeş, Olga Cotlon, Aurelia Ţepeş, Horia Iosif, Moha Attila, Tudor Gheorghe şi alţii sunt numa cîţiva din cei care au antrenat masele de cetăţen la muncile patriotice prin care s-a ridicat nou cămin cultural, s-au construit poduri şi podeţe distruse, în această primăvară de ape, au fost plantaţi arbuşti ornamentali etc., valoarea tuturor acestor lucrări ridicîndu-se la peste 300.000 lei. Activitatea deputaţilor este mult mai vastă. In cadrul celor 57 de circumscripţii electorale, la întrunirile cu alegătorii, deputaţii au prezentat informări şi s au sfătuit cu cei ce i-au desemnat ca reprezentanţi în cadrul consiliului popular comunal, asupra tuturor măsurilor care au trebuit să fie luate pentru ridicareanivelului de trai al locuitorilor. Privind prin prisma celor două decenii de la primele alegeri de deputaţi, vom observa că în comuna situată pe văile Putnei şi Bistricioarei, prefacerile de natură economică, social-culturală şi demografică se află în firul obişnuit al lucrărilor cotidiene, de infrumuseţare a comunei, de îmbunătăţire a condiţiilor de trai ale locuitorilor. Privind retrospectiv această comună, nu putem V. RUSU (Continuare în Caa az NI SUB PUMA DA DECENII DE EVOLUTIE -‘I PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA_ ___ ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN INTILNIRE CU SCRIITORII în sala festivă a Liceului din Miercurea- Ciuc a avut loc o întîlnire a cititorilor din localitate cu scriitorii Petre Sălcudeanu şi Domokos Géza Scriitorii au vorbit cu multă căldură despre meşteşugul scrisului, dînd in încheierea întîlnirii autografe unui mare număr de solicitatori. PENTRU „LUNA CADOURILOR"' i O.C.M.A.D. (Organi- ţ ' zaţia de aprovizionare l I şi desfacere a mărfuri- ■ ^ lor) se pregăteşte în a- 1 ‘ceste .zile, premergătoa- ^ t re „Lunii cadourilor" - l i luna decembrie — în ve- \ ? derea unei prezenţe cit , t mai reprezentative în | ţ vitrinele magazinelor. In Iacest scop, sunt pregă- ' r tite, cu mult gust, cado- | t uri alcătuite dintr-un i ţ sortiment bogat de o , I biecte deartă populară şi de artizanat, care se I \ vor afla, fără îndoială, I în atenţia tuturor soţilor ^ şi părinţilor. I ■BR DE PE CUPRINSUL PATRIEI " Silueta îndrăzneaţă a hotelului „Intercontinental" din Bucureşti care-şî va primi în curînd primii oaspeţi, dă frumoasei noastre Capitale un plus de pitoresc. -------------------------------- - Consfătuirea judeţeană a activului de propagandă şi cultură de masă La Casa de cultură din Miercurea-Ciuc, a avut loc o consfătuire cu activul de propagandă şi cultură de masă din judeţ, la care a participat tovarăşul Szekeres Alexandru, secretar al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. Referatul privind sarcinile muncii politico-educative de masă din întreprinderi, instituţii, de la oraşe şi sate, în perioada de iarnă, a fost prezentat de tovarăşul Ioan Oprea, şeful secţiei de propagandă a Comitetului judeţean de partid. Expunerea a constituit o bună bază de plecare pentru ample dezbateri şi discuţii referitoare la necesitatea continuei îmbunătăţiri a muncii politice şi cultural-educative, pentru formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor. Participanţii la consfătuire au relevat rezultatele bine înregistrate pînă acum, făcînd propuneri şi sugestii preţioase pentru îmbunătăţirea continuă a muncii politice şi cultural-educative. în încheierea primei zile a consfătuirii a luat cuvîntul tovarăşul Szekeres Alexandru care a subliniat principalele direcţii în care trebuie să se desfăşoare munca în viitor, reliefînd eforturile deosebite ce se impun în perioada imediat următoare, în întîmpinarea cu rezultate frumoase a celei de-a 50-a aniversări a partidului nostru, pentru entuziasta abordare de către toţi oamenii muncii din judeţ a noului cincinal. Astăzi, consfătuirea continuă cu activişti culturali, care vor participa la acţiuni organizate de Consiliul Comitetului judeţean pentru cultură şi artă. Vio B identifică pasmma Există oameni a căror viaţă se identifică cu profesiunea. De obicei spunem despre aceşti oameni că şi-au găsit vocaţia, şi-au elles acea meserie al cărei fir de aur e ţesut de mina măiastră a providenţei în miezul imensei şi contorsionatei pînze a existenţei. Principalul criteriu de recunoaştere — pasiunea, acea flacără lăuntrică ce topeşte în incandescenţa ei idei şi fapte, comportamente - şi caractere. Un astfel de om e directorul Şcolii generale din Bilbor, Eugen Moraru. Cînd l-am cunoscut — în urma cu mulţi ani pe coridoarele Facultăţii de filologie din Cluj, îi focul marilor idealuri care animă incomparabila în frumuseţe viaţă ■ de student, îmi mărturisea aprins şi convingător, crezul său spiritual. „Vreau în primul rînd să fiu util oamenilor,indiferent unde voi merge —spunea. Cred cu tărie în menirea intelectualului, în datoria lui de a fi „om-draţei“, cum spunea Goga, al năzuinţelor spre progres şi civilizaţie ale unei comunităţi sociale. De aceea voi fi bucuros să primesc numirea într-un sat de oameni de treabă, dornici să progreseze, să muncească pentru a-şi face viaţa mai frumoasă, şi cărora eu, profesorul, să le fiu frate şi sfătuitor, părtaş în necazuri şi bucurii“. Dorinţa i s-a împlinit întru totul. De trei ani, de cînd a terminat facultatea, Eugen Moraru îşi desfăşoară activitatea de profesor şi îndrumător la Bilbor vechi sat de oameni vrednici şi inimoşi, munteni, aplecaţi cu auzul, deopotrivă, spre zvonul codrilor nesfârşiţi de brad şi spre tendinţele de înnoire ale satului contemporan. De doi ani e director, un director care, deşi încă tînăr, a imprimat o sănătoasă tentă de maturitate procesului de învăţământ desfăşurat aici, s-a distins prin pasiune şi dăruire, prin voinţa de a face totul în scopul nobil al instruirii şi educării nu numai a elevilor, ci şi a sătenilor vîrstnici. Sprijinit în muncă de ceilalţi învăţători şi profesori la fel de tineri şi de inimoşi , a ciştigat stima şi încrederea tuturor bilborenilor. — E omul pe care ni l-am dorit întotdeauna — îl caracteriza un sătean. Modest şi îndatoritor, gata mereu să ne asculte şi să ne ajute, cunoscător al tuturor treburilor comunei şi participant efectiv la împlinirea lor. Noi îl iubim şi-l preţuim ca pe un fiu veri- A. VASILE (Continuare în pag. a 3-a) In pag. a 2-a Brevial cultural Instructaj pe ţară Pentru dezvoltarea sportive şi a turiştii în rîndul pionierilor Zilele acestea s-a încheiat instruirea pe ţară a şefilor comisiilor de sport şi turism din cadrul Comitetelor judeţene ale Organizaţiei Pionierilor, iniţiată de Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor. Instruirea situată la nivelul unui schimb de experienţă, a avut ca temă amenajarea şi întreţinerea bazelor sportive, organizarea şi desfăşurarea competiţiilor, stabilirea unor posibilităţi de lărgire a bazelor sportive cu resurse locale. Desfăşurată în mai multe etape, instruirea a început sîmbătă în municipiul Bucureşti, continuindu-se în judeţul Braşov şi Covasna. Ultima etapă s-a desfăşurat în judeţul Harghita, unde participanţii au vizitat baza sportivă a Liceului din Miercurea-Ciuc, a Şcolii generale din Mădăras şi a Liceului din Dăneşti. Directorii şcolilor respective au arătat felul în care au reuşit să asigure baza materială pentru sporturile de iarnă. în încheierea lucrărilor tovarăşul Szekeres Alexandru, secretar al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. a vorbit despre modul de realizare a obiectivelor în discuţie, despre sarcinile pe care consiliile judeţene ale Organizaţiei Pionierilor le au in amenajarea si asigurarea bazelor sportive din şcoli. La lucrări au participat şi tovarăşii Florin Moraru din partea Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor, şeful comisie, sport-turism, Ilyés Ladislau inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean Harghita, Ioan Tompea vicepreşedinte al Consiliului judeţean al Organizaţiei Pionierilor, Agneta Caraba, redactor la revista „Educaţia pionierească”. Iii ZIADINI iu lmkul HARGHITEI