Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 961-1038)
1971-06-03 / nr. 1015
Anul IV,nr. 1015 JOI 3 iunie 1971 O INIŢIATIVA care merită mai multă atenţie din partea factorilor răspunzători pentru aplicarea ei Intr-o anumită împrejurare am aflat despre faptul că la întreprinderea Tehnoutilaj din Odorheiu Secuiesc se aplică o nouă iniţiativă: controlul obştesc asupra calităţii produselor. Fără îndoială că o asemenea informaţie lapidară ridica numeroase semne de întrebare, în condiţiile aplicării Legii organizării şi asigurării calităţii produselor, ce rol i se acordă acestei forme obşteşti de control ? In ce măsură diferă acest control de cel care constituie obligaţie de serviciu ? Cum, cînd se exercită controlul obştesc şi în ce constă el ? Cine sînt controlorii obşteşti şi cu ce atribuţii sunt ei investiţi ? Răspunsurile la aceste întrebări urmau să ne convingă dacă avem de-a face sau nu cu o iniţiativă realmente valoroasă. Din cele văzute la faţa locului, din discuţiile purtate cu salariaţi ai întreprinderii, îndeosebi cu tehnicianul Fülöp Dionisie, şeful compartimentului C.T.C. şi Filo Demeter, preşedintele comitetului sindicatului, am reţinut aspecte interesante, care merită atenţie din partea celor care lucrează în funcţii ce au tangenţă cu asigurarea calităţii produselor. Esenţa iniţiativei constă în transformarea preocupării pentru asigurarea calităţii produselor într-o chestiune care priveşte nu numai pe cei care confecţionează în mod direct un produs, ci pe toţi salariaţii, întreg colectivul întreprinderii ; obligaţia legală a grijii pentru calitatea produselor este întregită de acţiunea de masă, izvorîtă dintr-o adîncă conştiinţă cetăţenească, care-şi pune ca scop realizarea fiecărui produs la cel mai înalt nivel calitativ. Controlorii obşteşti nu sunt numiţi, nu sunt impuşi printr-o decizie a comitetului de direcţie, ci sunt aleşi în adunările grupelor sindicale şi răspund în faţa acestora de modul cum îşi îndeplinesc sarcina obştească ce li s-a încredinţat. In fiecare atelier funcţionează doi-trei controlori obşteşti, aleşi dintre cei mai buni muncitori şi tehnicieni, care au şi pregătirea profesională şi autoritatea morală necesară exercitării controlului asupra calităţii activităţii desfăşurate de tovarăşii lor de muncă. Sarcina controlorilor obşteşti constă în a-i ajuta pe controlorii de calitate în efectuarea controlului pe flux, cît şi a controlului final, de a depista, împreună cu aceştia, cauzele calităţii necorespunzătoare a unor operaţiuni, de a propune, pe baza îndelungatei lor experienţe de producţie, cele mai ridicate măsuri în vederea eliminării cauzelor găsite, de a ajuta muncitorii în însuşirea temeinică şi rapidă a tehnologiei de fabricaţie a produselor, de a efectua practic controlul la locurile de muncă şi schimburile în care nu există controlori tehnici de calitate (la atelierul de strungărie, de pildă, se lucrează în trei schimburi, dar există doar un singur controlor de calitate în schimbul I). C. ȘTEFAN (Continuare în pag. a 3-a) Pregătiri intense la S.M.A. Porumbenii Mari în vederea începerii campaniei agricole de vară. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! 4 pagini 50 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN in dezbatere. Proiectul de lege cu privire la mmmmmmmnanmmmmamamanammmjrmmmmumMmmiammnmaammammBahmananam organizarea şi conducerea unităţilor economice de stat Lărgirea atribuţiilor centratelor şi combinatelor Consider deosebit de binevenit proiectul de lege referitor la organizarea şi conducerea unităţilor economice de stat, deoarece din 1949 încoace au apărut în acest domeniu o mulţime de legi, decrete, ordine, instrucţiuni şi circulare, independente şi paralele, între care nu numai că nu exista o corelare perfectă, dar în multe cazuri erau contradictorii, ceea ce îngreuna activitatea unităţilor economice de stat. Proiectul de lege supus dezbaterii publice este o nouă şi elocventă expresie a politicii economice, ştiinţifice promovată de Partidul Comunist Român, a consecvenţei cu care partidul nostru realizează în ultimii ani lărgirea participării oamenilor muncii la conducerea unităţilor economice, dînd o imagine atotcuprinzătoare întregului mecanism economic. După părerea mea, reglementarea problemei investiţiilor va avea un efect pozitiv, deoarece la elaborarea planului de investiţii, rolul determinant îl vor avea centralele industriale şi combinatele care, cunoscînd mai bine necesităţile proprii, vor putea găsi cele mai bune rezolvări atît în ceea ce priveşte volumul investiţiilor, cît şi termenele de punere în funcţiune, ceea ce, evident, va contribui la mărirea eficientelor acestora. In conformitate cu prevederile proiectului de lege, întreprinderilor cu gestiune economică internă li se acordă personalitate juridică și independență operativă, lucru util deoarece pînă acum contractele acestora erau rezolvate la nivel de centrală, fapt ce le diminua răspunderea faţă de gospodărirea mijloacelor financiare. Astfel, aceste întreprinderi în repetate r rînduri puneau anumite condiţii care, dacă nu erau satisfăcute de forul coordonator, constituiau o justificare a neîndeplinirii sarcinilor, faţă de care centrala respectivă nu putea lua decît măsuri administrative. Deosebit de importante, în condiţiile actuale de dezvoltare a tehnologiilor de fabricaţie, sunt prevederile referitoare la activitatea de cercetare şi de proiectare. Faptul că aceste activităţi vor intra din OUBAN LADISLAU, director economic la C.E.I.L. Miercurea-Ciuc (Continuare în pag. a 3-a) Pagina a 2-a Pagina tineretului DESERVIREA CIVILIZATĂ A POPULAŢIEI In multe unităţi ale O.C.L. Miercurea-Ciuc, deservirea civilizată se află la loc de cinste. Dacă intri în magazinele Pantofărie bărbaţi, Galanterie, Elegant, Confecţii, Lux şi altele, rămîi plăcut impresionat de amabilitatea cu care ţi se vorbeşte, de operativitatea cu care eşti servit. Această atitudine, îmbinată cu buna aprovizionare a unităţilor respective, cu aspectul expunerii mărfurilor în vitrine şi în rafturi, dă impresia unor reuşite în sensul realizării unui comerţ civilizat, modern şi dovedeşte creşterea profesională a lucrătorilor comerciali, preocuparea organizaţiei comerciale, depusă în scopul creşterii gradului de comportare civilizată. Una dintre cele mai de seamă laturi ale deservirii civilizate este — fără îndoială — operativitatea. Este îmbucurător faptul că în unităţile comerciale din Miercurea- Ciuc operativitatea şi deservirea promptă a început să-şi facă tot mai mult loc în ultima vreme. Vizitatorii frecvenţi ai alimentarei de pe strada Florilor, cei ai magazinului de confecţii, ai magazinelor „Pionier“, „Elegant“ şi ai altor unităţi vor fi — credem — de acord cu această părere, spre cinstea celor ce lucrează aici. Din păcate, nu aceasta este situaţia în toate magazinele. La unitatea specializată în desfacerea produselor lactate „Dorna“, deservirea consumatorilor e mult prea lentă, deşi în magazin lucrează personal suficient. Aceasta e cauza că după sosirea laptelui dulce şi mai ales dupăamiază, în această unitate se înregistrează mare aglomeraţie, în mod nejustificat. Cu ocazia unui alt articol, sugeram O.C.L. să despartă distribuirea laptelui dulce de vînzarea altor produse lactate şi mezeluri. In acest fel — considerăm noi — aglomeraţia s-ar putea evita. Semnalînd că în unele unităţi de alimentaţie publică , braseria „Car-TR. BONDOR (Continuare în pag. a 3-a) Un deziderat încă neîmplinit în activitatea comercială din Miercurea-Ciuc . Informaţia : Construcţia blocului din centrul reşedinţei de judeţ se apropie de faza finală. Se lucrează intens la tencuirea exterioară, precum şi la finisarea unităţilor comerciale ce urmează să se deschidă la parterul acestuia. Ritmul de execuţie a lucrărilor e rapid, ceea ce înseamnă că darea în folosinţă a blocului se va produce în curînd. Azi, la ora 20.00, Teatrul de estradă din Deva prezintă pe scena Casei de cultură din Miercurea-Ciuc spectacolul „Feţe, feţe... larevistă“. Oaspeţii staţiunii balneoclimaterice Băile Tuşnad vor putea participa azi, de la ora 9.00, la o excursie la Lacul Sf. Ana. După-amiază, sunt invitaţi la un concurs de şah dotat cu premii, iar de la ora 20.30, Teatrul dramatic din Braşov prezintă spectacolul cu piesa „Madam Sans-Genes“ de V. Sardou şi E. Moreau. Regia spectacolului este semnată de Marietta Sadova. Ieri s-a deschis în cartierul Patinoarului din Miercurea-Ciuc un nou centru de distribuire a pîinii şi altor produse de panificaţie. Unitatea funcţionează zilnic, în-tre orele 6—10 şi 16—20. PRONOEXPRES. Tragerea din 2 iunie 1971. Extr. I.: 32, 34, 27, 23, 36, 4; Extr. a Il-a: 21, 28, 29, 10, 18. Fond general de premii: 2.579.308 lei, din care pentru extr. I.: 1.742.247 lei; pentru extr. a Il-a : 837.061 lei. -----------| Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale române condusă de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în Republica Populară Chineză Miercuri dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Manea Mănescu, Dumitru Popa, Ion Iliescu, George Macovescu şi Aurel Duma, membri ai delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, au vizitat Universitatea politehnică Cinhua din Pekin, important centru de pregătire a viitorilor specialişti. Oaspeţii au fost însoţiţi de Huan Iun-sen, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al P.C. Chinez, şeful Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ken Biao, membru al C.C., şeful Secţiei pentru relaţii externe din cadrul Comitetului Central, Cian Haifun, ambasadorul R.P. Chineze la Bucureşti. Oaspeţii români s-au bucurat de aceleaşi vibrante manifestări de prietenie, preţuire şi stimă pentru conducătorii partidului şi statului nostru, pentru Partidul Comunist Român, pentru poporul român. De la intrarea în incinta universităţii şi pînă la clădirea principală, de-a lungul unei alei de aproape un kilometru, mii de studenţi, cadre didactice, funcţionari ai institutului de învăţămînt superior salută cu deosebită căldură, cu îndelungi urale şi ovaţii pe oaspeţii români. In faţa clădirii, unde se află sala de primire a invitaţilor de seamă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu soţia şi membrii delegaţiei sunt întîmpinaţi de Si Ciun, locţiitorul secretarului de partid, membru principal al Comitetului Permanent al Comitetului Revoluţionar şi al conducerii universităţii, Sie Tiui, membru al Comitetului Permanent al Comitetului municipal Pekin al P.C. Chinez, şi membru al Comitetului Permanent al Comitetului de Partid, vicepreşedinte al Comitetului Revoluţionar al Universităţii, Liu Pin, membru de conducere al Comitetului Revoluţionar, Yi Sien-tan, membru al conducerii Comitetului Revoluţionar al Universităţii. In timp ce urcă scările care duc spre sala de recepţie, oaspeţii şi gazdele străbat cu greu prin mulţimea dornică să fie cît mai aproape, să adreseze un cuvînt de salut, să ofere flori. în sala de primire, Si Cion adresează, în numele conducerii universităţii, al studenţilor şi profesorilor, al Comitetului Revoluţionar şi al comitetului de partid, un cuvînt de bun sosit. El arată cu bucurie că mulţi din cei ce lucrează la universitate, păstrează vie în amintire vizita făcută aici, în 1964, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In continuare, el a prezentat oaspeţilor date privind activitatea universităţii. întemeiată în 1911, universitatea cunoaşte o puternică dezvoltare abia în ultimii ani, avînd astăzi 11 facultăţi — printre care de electronică, energetică, construcţii de maşini, mecanică — cu peste 50 de specialităţi. Aici învaţă 2.800 de studenţi proveniţi din rîndurile muncitorilor, ţăranilor şi militarilor. Ei sunt selecţionaţi dintre oamenii cu o bogată experienţă în activitatea practică, ceea ce îi ajută la însuşirea mai rapidă a cunoştinţelor teoretice. După absolvire, ei se reîntorc la locurile de muncă de unde au venit. Sistemul de învăţămînt este, în etapa actuală, în plin proces de reorganizare, avînd drept scop împletirea a trei preocupări: studiul, cercetarea ştiinţifică şi activitatea directă, nemijlocită, în producţie. Prin aplicarea acestui principiu, universitatea s-a transformat intr-un complex care, in afară de amfiteatre şi săli de cursuri, include cinci fabrici, numeroase ateliere de producţie, o bază de cercetări ştiinţifice şi o fermă agricolă. In acelaşi timp, ea întreţine legături contractuale cu 45 de întreprinderi din diverse regiuni ale ţării, unde studenţii lucrează efectiv anumite perioade. Scopul nostru — a spus Si Cian — este pregătirea unor cadre cu înaltă conştiinţă socialistă şi cu un grad ridicat de civilizaţie şi cultură. Noul sistem de învăţămînt este în curs de experimentare. Am dori să arătăm sincer tovarăşilor români — a spus vorbitorul — că mai există unele greutăţi şi lipsuri, dar sîntem hotărîţi să căutăm căile cele mai potrivite pentru perfecţionarea lui. In cadrul discuţiei care a avut loc, studenţi, cadre didactice, reprezentanţi ai organizaţiei de partid şi ai Comitetului Revoluţionar au relatat despre preocupările lor, despre bogata activitate care se desfăşoară aici pentru educarea comunistă a tineretului, în scopul pregătirii lui temeinice pentru muncă şi viaţă, pentru a fi cît mai util societăţii. Luînd cuvîntul, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, după ce a mulţumit pentru primirea făcută, a salutat călduros gazdele în numele întregii delegaţii de partid şi guvernamentale române, precum şi din partea studenţilor şi cadrelor didactice din ţara noastră. După cum ştiţi, a spus vorbitorul, ne aflăm într-o vizită de prietenie, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez şi a guvernului Republicii Populare Chineze. Sîntem deosebit de satisfăcuţi de faptul că, în cadrul acestei vizite, avem posibilitatea să cunoaştem activitatea universităţii dv., preocupările privind dezvoltarea invăţămîntului şi legarea sa de viaţă, de practică. Am auzit multe despre Universitatea Crihna, care este renumită prin preocuparea de a desfăşura întreaga activitate în strînsă legătură cu interesele poporului, ale construirii socialismului. Desigur, dezvoltarea învăţămîntului, a ştiinţei este o problemă de bază a societăţii socialiste, a spus Comuna Lăsarea are toate aparenţele unei moderne aşezări umane, cu un ridicat coeficient de urbanitate , şi nu numai aparenţele ! Această localitate vestită pentru valoarea documentară a castelului clădit în veacul al XVII-lea de familia Lázár, devine pe zi ce trece tot mai prosperă ; la tot pasul te întîmpină case strălucind de curăţenie, case croite în volume svelte, case depunînd mărturie asupra bunăstării oamenilor muncii de aici, în majoritate cooperatori angajaţi în lucrul pămîntului, căruia, an de an, îi smulg tot mai multe roade. Sînt foarte multe spaţii verzi, foarte multe flori la Lăzarea, orînduite cu un deosebit simţ al esteticului. Preşedintele Consiliului popular comunal, Béres Ludovic, ne vorbea de hărnicia localnicilor, preocupaţi asiduu in a-şi vedea comuna cît mai îngrijită. /h w • J • călăuziţi sentimente „Oamenilor noştri le e drag să participe la acţiunile patriotice de înfrumuseţare a comunei, şi pentru asta vin bucuroşi la fiecare solicitare, nelipsind iniţiativele proprii, propunerile“. Din planul anual de muncă patriotică (500.000 lei) s-au efectuat pina in prezent mai bine de jumătate ! Primarul comunei prelimină o depăşire de 200.000 lei a volumului de muncă patriotică prevăzut iniţial, depăşire izvorînd din interiorul ca te înalte patriotice lectivităţii angajate să accelereze la maximum înflorirea localităţii lor. Pînă in prezent s-a amenajat un parc în faţa cofetăriei, sunt în curs de efectuare regularizări pentru scurgerea apelor, apoi pe o lungime de 2,7 km se vor construi parapete de sprijin pentru drumul naţional; pe o suprafaţă de 2.000 mp. se lucrează la realizarea de trotuare din asfalt. Fruntaşi la aceste acţiuni patriotice sunt majoritatea locuitorilor, cităm numele lui Borsos Andrei (secretarul Comitetului contin al U.T.C.), László Alexandru, (ţăran cooperator) şi Szilágyi Tereza — numai pentru a-i remarca pe cei mai destoinici, adevăraţi animatori ai ficărei iniţiative. Contribuţia patriotică a oamenilor muncii din Lăsarea, dar, de altfel, a tuturor locuitorilor din aşezările harghitene (cum am mai avut prilejul a sublinia), demonstrează mutaţiile structurale din conştiinţa constructorului socialismului, călăuzit de înalte comandamente patriotice. C. COSTIN (Continuare în pag. a 4-a)