Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 961-1038)

1971-06-25 / nr. 1034

­ag I­n d­ezbetere publică Proiectele de legi supuse dezba­terii publice înainte de a fi adoptate de Marea Adunare Naţională, au stirnit un deosebit interes în rîndu­­rile oamenilor muncii din judeţul nostru, care le-au studiat şi dezbătut, formulând, totodată, numeroase pro­. Propun ca răspunderea nemij­locită pentru protecţia muncii, în­cadrarea şi eliberarea din funcţii a şefilor de servicii şi de secţii să revi­nă comitetelor de direcţie şi nu colec­tivului de conducere operativ, aşa cum se prevede în proiectul de lege (Kemenes Armin — I.C.M.J.H. Mier­­curea-Ciuc), punem­, expresie a dorinţei lor de a contribui la perfecţionarea legisla­ţiei noastre socialiste. Publicăm în grupajul de faţă spicuiri din propu­nerile formulate de cetăţeni ai ju­deţului nostru.­­ Consider necesar să se stabi­lească mai precis limitele autono­miei întreprinderilor, în ceea ce pri­veşte contactele directe cu partene­rii străini, in vederea contractării şi desfacerii producţiei pentru export (Orbán László — C.E.I.L. Miercurea- Ciuc). PROIECTUL DE LEGE privind organizarea şi conducerea unităţilor economice de stat PROIECTUL DE LEGE privind organizarea şi funcţionarea controlului obştesc . Legea să prevadă sancţiuni dis­ciplinare care să poată fi aplicate de consiliul teritorial al Frontului U­­nităţii Socialiste sau de către orga­nele sindicale celor care se fac vi­novaţi pentru nerezolvarea propune­rilor şi sesizărilor echipelor de con­trol obştesc (Gergely Elek — I.J.M.L.C. Miercurea-Ciuc). . — Să fie stipulat în lege ca echi­pele de control obştesc care-şi vor desfăşura activitatea în întreprinde­rile producătoare de bunuri de con­sum să fie înfiinţate şi să funcţio­neze pe lingă consiliile teritoriale ale Uniunii Generale a Sindicatelor (Miklós Vilmos — pensionar din Miercurea-Ciuc). — Controlul asupra activităţii dis­pensarelor uzinale să fie încredinţat echipelor de control obştesc formate din salariaţi ai întreprinderilor pe care le deservesc aceste dispensare. (Propunere primită la Consiliul mu­nicipal al sindicatelor Odorheiu Se­cuiesc). Atribuţiile controlului obştesc să se extindă şi asupra activităţii o­­ficiilor de pensii, precum şi a ofi­ciilor de recrutare şi repartizare a forţei de muncă (Csu­dör Mihai — C.E.I.L Miercurea-Ciuc). — Să se extindă drepturile contro­lului obştesc şi asupra modului cum se foloseşte şi se îngrijeşte spaţiul locativ proprietate obştească, de că­tre cei cărora li se repartizează a­­ceste spaţii (Silvia Ivan — I.G.O. Miercurea-Ciuc). — Avind în vedere caracterul se­zonier al activităţii în exploatările forestiere, unde după fiecare an fo­restier oamenii sunt repartizaţi in­formaţii noi de lucru, în alte par­chete, consider judicios ca să se li­miteze la un an timpul pentru care se aleg membrii echipelor de control obștesc care exercită controlul in magazinele din exploatările fores­tiere, modificîndu-se corespunzător articolul nr. 8 al proiectului de lege (Artenie Pop — U.E.I.L. Toplița). PROIECTUL DE LEGE privind încadrarea şi pro­movarea în muncă a personalului din unităţile socialiste de stat . Să se prevadă posibilitatea o­­cupării posturilor de maiştri de că­tre muncitori cu inaltă calificare şi care au o vechime de cel puţin 20 de ani în specialitate. Pentru aceştia, ministerele să organizeze cursuri de scurtă durată în vederea însuşirii cu­noştinţelor teoretice necesare, după care, în urma unui examen, să li se elibereze diplome de maiştri (Ioan Puşcaş — Miercurea-Ciuc). — Pentru muncitorii calificaţi ca­re obţin categorii superioare şi uni­tăţile în care lucrează nu le pot a­­sigura lucrări pentru categoria res­pectivă, să se prevadă obligativita­tea întreprinderii de a Ie acorda­­ transfer în interesul serviciului. In cazul cînd muncitorul respectiv gă­seşte la altă întreprindere post cores­punzător noii sale categorii (Artenie Pop — U.E.I.L. Topliţa). — Să se prevadă în lege posibili­tatea ca persoanele care au fost scoase din producţie pentru activi­tate obştească şi de partid, la întoar­cerea in producţie să reocupe func­ţiile pe care le-au avut sau funcţii echivalente. De asemenea, să poată ocupa, fără concurs, funcţii cores­punzătoare pregătirii profesionale superioare pe care, eventual, au do­­bindit-o între timp (Ion Ciubuc — Miercurea-Ciuc). Citiţi în zia­rul nostru de mîine: fgA ,i fi« HARGHITEI la BaileTusnad -o pagină specială dedicată staţiunii şi oaspeţilor ei Pentru noi, femeile „NE-AM MAI I Întîlnire cu eleganța VĂZUT UNDEVA?..." Merg singură pe stra­dă. Nu prea elegantă, dar, oricum, bine îm­brăcată ... Aud pași In urma mea. O privire insistentă și o voce : — Domnişoară, nu vă supărați, parcă ne-am mai văzut undeva ... — Nu-mi amintesc ... — Eu sint sigur că ne cunoaștem, domnişoară ! — Vă înşelaţi... — Atunci, să facem, acum, cunoştinţă ! — Nu vă obosiţi! Pe stradă nu fac cunoş­tinţe ... — Unde să vă cunosc, dacă pe stradă v-am in­­tilnit?! N-am mai discutat şi am trecut de cealaltă parte a străzii.. . Mă consider destul de emancipată pentru a in­tra într-un restaurant singură. De altfel, eram in delegaţie şi trebuia să iau masa undeva. In loc de a-mi aduce mişcarea comandată, chelnerul pune pe masa mea un pahar cu lichior şi nişte fructe. Protestez, explicîn­­du-i. Aplecindu-se poli­ticos, ospătarul îmi spu­ne că domnul de la a treia masă l-a rugat să mi le aducă. — Dar, nici nu-l cu­nosc — am protestat, enervată. Domnul s-a sculat, a făcut ciţiva paşi joviali şi s-a aşezat pe scaunul liber de la masa mea. — Să facem atunci cunoştinţă. De altfel, mi se pare că ne-am mai văzut undeva, pe stra­dă ... Am ieşit fără să mai aştept meniul coman­dat ... Curioasă din fire, cînd bărbatul străin s-a oprit alături de mine, in faţa vitrinei cu programul filmelor săptămînii vii­toare, şi m-a întrebat dacă vreau să intru, nu l-am mai refuzat. Era stingaci, şi tot timpul filmului n-a scos o şoaptă. M-a invitat la o cafea şi apoi la restaurant şi m-am prefăcut că pri­mesc cu bucurie. Era a­­tit de mirat de succesul obţinut, incit se bu­bn­a. Abia, după primul pa­har de coniac, şi-a recă­pătat siguranţa de sine. Mi-a oferit prietenia, consideraţia, tot spriji­nul lui în viaţă. — Atunci, să ne că­sătorim. Propunerea l-a lăsat perplex. — Nu... adică da, ştiți, eu nu ... nu sunt hotărit să mă căsătoresc. Vreau doar aşa, o prie­tenie. — Cunoști vreo prie­tenie mai puternică de­cit cea din căsătorie? — S-a făcut roşu ca racul și nu mi-a răs­puns. M-am sculat și i-am uns in nas ... La birou, a doua zi, povestesc cele intim­­plate colegului meu. — Nu-i lua în seamă. Unii oameni singuratici, rămin singuri toată via­ţa pentru că nu ştiu un­de şi cum să facă cu­noştinţă. Nici nu-şi dau seama pentru ce o fac. Şi, apoi, mai e un as­pect: care soţ ar recu­noaşte in viaţă că şi-a cunoscut nevasta pe stradă?! Nici bărbaţilor nu le plac „cazurile u­­şoare". — Şi totuşi, caută a­­semenea cunoştinţe ! — Din distracţie, ori simplu joc. Din lipsă de alte preocupări mai se­rioase ... — Uneori au succes ... — Există destule fete cu numeroase cunoştin­ţe — din care multe fă­cute pe stradă sau în­tr-un restaurant — şi care, tocmai prin aceas­ta sunt considerate mon­dene, emancipate... Consimt să rămân mai puţin „emancipată“. Nu credeţi şi voi la fel ca mine ? VICTORIA MAIER Cunoaşteţi această reţetă ? CIULAMA DE PUI Puneţi carnea la fiert cu apă rece. Adăugaţi puţin morcov, pătrun­jel şi cartofi. Cînd car­nea este fiartă, pregătiţi separat un sos alb, ast­fel: puneţi o ceaşcă de lapte dulce, la fiert, a­­mestecaţi o jumătate de lingură de făină cu o lingură de lapte rece şi turnaţi în laptele clo­cotit, fierbeţi timp de 20 de minute, amestecaţi des şi adăugaţi sare. Dacă doriţi ca sosul să fie consistent, adăugaţi 1/2 lingură de unt, ulei sau smîntînă şi lăsaţi să fiarbă. Adăugaţi în sos carnea fiartă şi lăsaţi să dea cîteva clocote. Secvență din Muzeul et­nografic din comuna Sindom­inic MECANIZATORII (Urmare din pag. 1) prins de privirile tova­răşilor săi. „Trebuie să manifes­tăm foarte multă exi­­stenţă faţă de munca noastră, a adăugat Vil­mos. Nu ajunge ca să dăm drumul maşinii pe poarta secţiei in stare de funcţionare, ca să spunem că ne-am achi­tat de datoria noastră. Calificativul îl primim de la cooperativa agrico­lă, in raport de partici­parea maşinilor la lucră­rile agricole. Cu cele 15 tractoare nu am avut probleme­­ pînă acum. Şi nu dorim ca să avem nici cu bato­zele, presa de balotat şi cele două combine, C 1 şi C 12.“ S-au intors la lucru şi, din nou, in curtea secţi­ei au început să se audă loviturile şi scrişnetul fierului înşurubat. Ges­turi şi mişcări care apa­rent nu au nimic comun cu muncile agricole. Şi totuşi, cit beneficiază holda din munca acestor oameni care dau aştep­tatul „bun de funcţiona­re“ pentru tractoarele, batozele, combinele, ve­nite in ajutorul forţei de muncă a cooperatorilor şi împreună cu care asi­gură recolta anului. HARGHITEI ale fumatului Potrivit unui studiu întreprins de o echipă de medici suedezi care au cercetat peste 4.000 de cazuri, există o legătură clară între procentul ridicat al avor­turilor spontane și fumat. Dacă procentul avorturilor spontane în rîndul femeilor nefumătoare es­te în Suedia de 7,8 la sută din sarcini, cl crește la 9,1 la sută pentru fumătoarele moderate, a­­tingînd 14,1 la sută la femeile care fumează intens. Același studiu informează, de asemenea, ca procentul nou-născutilor di­formi sau prematuri este mai mare în cazul mamelor fumă­toare. Să ne facem căminul PARDOSEALA — ELEMENT AL INTERIORULUI Din vechime şi pînă In zile­le noastre, lemnul a rămas cel mai căutat material pentru par­­dosirea încăperilor, duşumelele de scînduri, dar mai ales par­chetul constituie pentru locu­inţe un procedeu ideal de par­­dosire datorită calităţilor ine­galabile ale acestui material: rezistenţă la uzură, durabilitate, conductibilitate termică redusa, prelucrare uşoară,­­frumuseţe. Parchetele se confecţionează din stejar, fag sau cer. Gro­simea parchetului este de 17 mm şi de 22 mm. Parchetele se bat cu cuie pe o dusumea oar­ba din lemn de rasinoase. Pa­nourile de parchete constituite din lamele nu necesită o du­sumea oarbă, ele montîndu-se prin intermediul unui liant, di­rect, pe planşeu. Panourile de parchet-mozaic sunt alcătuite din ansamble, de asemenea, pătrate, așezate în sistem ..tabla de şah“ şi fixa­te prin lipire pe faţă pe hîr­­tie suport. Aşezarea parchetului în sis­temul tradiţional (în unghi sau alte desene simple) este cel mai potrivit pentru locuinţe. Parchetele aşezate în mo­zaicuri decorative de diferite culori şi esenţe necesită spaţii mari de desfăşurare. în încă­perile iniei, asemenea desene ar concentra atenţia asupra par­doselii subordonîndu-i celelalte i'-Mnente de decor ale interio­rului. Ing. LI­VIU PAIU • Curiozităţi... feminine D-NA WILSON RECITA... Doamna Mary Wilson, soţia fostului prim-mi­­nistru laburist Harold Wilson, a devenit de cu­­rînd vedetă a discului britanic, înregistrînd cî­teva poeme extrase din­­tr-o culegere de versuri proprii, publicate cu cî­teva luni în urmă şi ca­re s-au bucurat de suc­ces. NOAPTE VALPURGICA In plină noapte, locui­torii unui modest cătun din Anglia, High Wy­combe, au fost cuprinși de panică. Motivul: chiar in mijlocul cimiti­rului satului, in jurul u­­nui foc năpraznic, vrăji­toare îmbrăcate sumar se prinseră intr-o sara­bandă îndrăcită. Poliţia chemată la faţa locului a lămurit lucrurile. Era vorba doar de turnarea unei scene pentru televi­ziune. Numai că uitase­ră să-i prevină pe local­nici... O rochie de plajă la fel de avantajoasă pen­tru orice siluetă. Aten­ţie însă ! Numai cele suple îşi pot permite pasmanterie şi falsele buzunăraşe de sub piept. Dacă sînteţi mai plină, o minecă pînă la coate şi lungimea de mai jos de genunchi vă pot a­­vantaja mai mult... PROGRAMUL EMISIUNILOR T. V. ÎN SĂPTĂM 27 IUNIE - 5 IULIE DUMINICĂ, 27 IUNIE 8.30 Deschiderea emisiunii. 9.00 Matineu duminical pentru copii. 10.00 Viaţa satu­lui. 11.15 Albumul compozitorilor români — Ludovic Feldman. 12.00 De strajă pa­triei. 12.30 In reluare, la cererea tele­spectatorilor. 13.00 Emisiune în limba ma­ghiară. Post-meridian. 14.30 Televacanţa. „Salutări de la munte“. (Poiana Braşov). 15.15 Sport. Intîlnirea amicală de fotbal dintre selecţionatele Norvegiei şi R.F. a Germaniei (aspecte înregistrate). 16.15 Ma­gazin. 18.10 Planeta Giganţilor. 19.00 Vetre folclorice. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de scară. 20.00 Vizita dele­gaţiei de partid şi guvernamentale a Re­publicii Socialiste România în Asia (I.). Reportaj despre vizita în Republica Popu­lară Chineză şi în Republica Populară De­mocrată Coreeană. 21.00 Cîntece populare. 21.15 Film artistic: Defileul de granit cu Gary Cooper, Susan Haywood, Richard Widmark. Premieră pe ţară. 22.55 Tele­jurnalul de noapte. Sport. LUNI, 20 IUNIE IS.00 Deschiderea emisiunii. 18.20 Sce­na. ÎS.50 Stop-cadru. 19.15 Publicitate. 19.20 1000 de seri. 19.30 Telejurnalul de seara. 19.50 Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste Ro­mânia în Asia (N­.). Reportaj despre vizi­ta în Republica Democrată Vietnam şi în Republica Populară Mongolă. 20.40 Steaua fără nume. Muzică populară. 21.25 Roman foileton — Mizerabilii (II.). 22.00 Imagini din Finlanda. 22.30 Telejurnalul de noapte. 22.40 telesport. 23.00 închiderea emisiunii. MARȚI, 29 IUNIE 10.00—11.00 Teleșcoală. 18.00 Deschiderea emisiunii. 18.30 „Toate pînzele sus“. Emi­siune pentru pionieri. 19.15 Tragerea de amortizare A.D.A.S. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. Sport. 20.05 România ‘75. Temeliile de oțel ale cin­cinalului.. _ 20.25 Momente din istoria tea­­m­.ilui_ universal. 22.10 Recital — Connie Francis. 22.35 Breviar juridic. 22.50 Tele­jurnalul, de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. MIERCURI, 30 IUNIE 18.00 Deschiderea emisiunii. „Fox-Terra ‘71“. 18.25 Mult e dulce și frumoasă . . . 18.40 Confruntări. 19.10 Tragere Prono­­expres. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejur­nalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 T­ele­­cinemateca : Kid Galahad, cu Bette Davis, Humphrey Bogart, Edward G. Robinson. 22.00 Prim plan. Prof. dr. ing. Radu Prişcu, rectorul Institutului de construcţii din Bucureşti. 22.30 Teleglob. Vancouver. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 în­chiderea emisiunii. JOI, 1 IULIE 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.30 La volan. — Emi­siune pentru conducătorii auto. 18.50 Timp și anotimp în agricultură. 19.15 Publicita­te. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. Sport. 20.10 „15 minute despre sănătatea dv.“. La munte sau la mare? 20.25 Ancheta TV. Cît costă viaţa unui om? Emisiune de Alexandru Stark. 21.15 Antologia umorului. Denunţătorul — după Karinthy Frigyes. 21.50 Cadran internaţio­nal. 22.35 Recital Massiel. 22.50 Telejurna­lul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. VINERI, 2 IULIE 17.00 Deschiderea emisiunii. Teleşcoală. 18.00 Căminul. 18.50 Lumea copiilor. 19.10 Tragere Loto. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seara. 20.00 Reflector. 20.15 Mai aveţi o întrebare? Criza de e­­nergie, o problemă reală? 21.10 Film ar­tistic. Ultima noapte pe Titanic, cu Kenneth Moore, cunoscutul actor din seria­lul „Forsyte­ Saga“. 23.05 Telejurnalul de noapte. 23.15 închiderea emisiunii. SIMBATA, 3 IULIE 16.1­5 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. 18.00 Bună seara, fete ! Bună seara, băieţi ! 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. Sport. 20.10 Teleenciclopedia. 21.00 Film serial. Incoruptibilii. 21.50 „Să nu-ţi faci recital fără scară“. Spectacol umoristico­­muzical. 22.50 Telejurnalul de noapte. Sport. 23.10 Seară de romanţe. 23.30 închi­derea emisiunii. ANUL IV, nr. 1034 MEMENTO VINERI, 25 IUNIE PROGRAMUL I 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.27 Cîntecul e pretutindeni. 14.00 Compozitorul săptămînii — Georg Telemann. 14.40 Cînta Nicolae Trofin şi Nicu Costache. 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 Revista economică. 15.3­1 Pagini vocale şi orchestrale din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Muzică de promenadă. 16.30 Cîntece de Richard Oscnanitzki și Aurel Manolache. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Pentru patrie. 17.30 Muzică popu­lară. 17.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Doine şi jocuri populare. 20.55 Ştiinţa la zi. 21.00 Bijuterii muzicale. 21.30 Revista şlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Sport. 22.30 Concert de seară. 22.50 Moment poetic. Sonete de Miguel Hernandez. 23.00 Con­cert de seară (continuare). 24.00 Buletin de ştiri. 0.03 1 6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 13.00 Radiojurnal. 13.15 Varietăţi muzi­cale. 14.00 Buletin de ştiri. 14.05 Muzică populară. 14.30 Odă limbii române. 15.00 Muzică uşoară. 15.20 Jocuri populare. 15.30 Radio-şcoală. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Concert simfonic. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Buletin de ştiri. 17.05 Album de muzică populară. 17.30 Emisiune literară. 18.00 Publicitate radio. 18.20 Orfeu , mică enciclopedie muzicală. 19.00 Buletin de ştiri. 19.05 Melodii de estradă. 19.30 Reportaje paralele. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Seară de operă. In pauză. Bu­letin de ştiri. 22.05 Sonet pentru dragos­tea noastră — muzică. 22.30 Simfonia a Vll-a în si minor ,,Neterminata“­ele Franz Schubert. 23.00 Buletin de ştiri. 23.05 Terra mu­sica — emisiune de Con­stanţa Botez-Niţă. 23.45 Sonata pentru violoncel şi pian de Theodor Fuchs. 0.15 Concertul pentru pian şi orchestră de Benjamin Britten. 0.53—1.00 Buletin de ştiri. SIMBATA, 26 IUNIE PROGRAMUL I 6.00—9.30 Muzică şi actualităţi. 9.30 Mioriţa. 30 de minute în tovărăşia unor creatori populari. 10.00 Buletin de ştiri. 10.05 Selecţiuni din opereta Rose Marie de Frimi. 10.20 Piese instrumentale. 10.30 Emisiune muzicală de la Moscova. 11.00 Buletin de ştiri. 11.05 Formaţia Floria Moculescu. 11.15 Atenţiune şoferi, aten­ţiune pietoni ! 11.30 Patru balade galbene de Tudor Ciortea. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Orchestra Ray Conniff. 12.10 Un interpret şi rolurile sale: Elisa­beth Schwarzkopf. 12.30 Întîlnire cu me­lodia populară şi interpretul preferat. PROGRAMUL II 8.05 Program muzical de dimineaţă. 8.05 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.20 Mari interpreţi: soprana Emilia Petres­­ctt şi flautistul Jean Pierre Rampai. 9.00 Pagini alese din muzica corală. 9.15 Dragi mi-s cîntecele mele. 9.30 Buletin de ştiri. 9.35 Opereta Anton Pann de Alfred Men­delsohn. 10.00 Trio pentru vioară, violon­cel şi pian de George Enescu. 10.20 For­maţii de muzică uşoară: Sincron, I. Pro­­feţii. Trubadurii. 10.50 Muzică populară. 11.15 Miniaturi instrumentale. 11.30 Muzi­că uşoară. 11.55 Ştiinţa la zi. 12.00 Buletin de ştiri. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.18 Melodii populare. 12.30 Cîntece de­dicate tinereţii. VINERI, 25 IUNIE 17.00 Deschiderea emisiunii. Teleşcoală. Consultaţii pentru examenele de admitere. 18.00 Căminul. 18.50 Lumea copiilor. Ca­sa cu trei fetiţe. 19.10 Tragere Loto. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. Sport. 20.00 Reflector. 20.15 Univers XX. Dialog cu galaxiile. 21.00 Film artistic: Les annes roles (Anii nebuni). 22.15 Stu­dio dans. 22.40 Telejurnalul de noapte. 22.50 închiderea emisiunii. Studioul Tg. Mureş VINERI. 25 IUNIE 6.30—7.00 Jurnal de dimineaţă. Ştiri. Sf­­tul medicului. Muzică. 16.30—18.00 Cronii actualităţii. Temă cu variaţiuni pentru or, de Kozma Mátyás. Moment liric : Pocii de I­lie Constantin din volumul „Coline­i demoni“. Muzică populară, voce Maria Pr­­up şi Ioan Ianoşi. Pe undele tinereţii • C microfon printre studenţi : Tineri inovate şi producţia ; Dicţionar politic contempora Muzică. T 25 IUNIE 1913 — A murit Ilarie Chendi, critic lite­rar (n. 1872). 1950 — A început războiul pentru apărarea independenței împotriva agresiunii americane, în R.P.D. Coreeană. ’l ►EEEEE MIERCUREA-CIUC — Cinematografe „T­ransilvania“ : Secretul de In Sânt Vittoria, film american. Cinematograful „Harghita“ : Doar u telefon, film maghiar. ODORHEIU SECUIESC — Cinematograf „Homorod“ : Povestea piticului film românesc. GHEORGHENI — Cinematograful Tnm.T. film franfcez. , 7“ .Cinematograful „Căliman" r'ivTOTHiir/1 vuno­ul. film românesc. CRISILRU, SECUIESC — Cinematograf „Progresul" : 100 de carabine, film a­merican. LAC­U ROȘU — Cinematograful „Lac mnocpe °mul flin Siena* film americai A4, ~~ Cinematograful „Borsec" May'rling, seriile I—II., film france englez. Cinematograful „Izvorul“ : Ultimul si murai, film japonez. TUȘNAD — Cinematograf „Uliul : Haiducii lui Șaptecai, fii romanesc. BĂLAN — Cinematograful „Minerul“ vi ••uit’, zbura.lor­ film german (R.D.G VLAHIJA — Cinematograful „Fierarul" I rat ii Saroian, film sovietic. PRAID — Cinematograful „­ Creola, ochi-fi ard ca flacăra, italian. CICEU — Cinematograful „Feroviarul1 _ Amintiri bucureștene, film românesc. C­ALĂUTA $ — Cinematograful „Bradul1 I iff any Memorandum, film italo-franci DITRĂLI — Cinematograful „Sătesc1 Răzbunarea­­ fitilului, film american. Bimbi „Mic „Praid* MEMENTO

Next