Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1119-1197)
1971-11-26 / nr. 1167
Anul IV, nr. 1167 VINERI 26 noiembrie 1971 I BIBLIOTECA JUDEJEANA ISIBECUREA-GiU© PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VINŢI-VA) 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ŞEDINŢA ACTIVULUI DE PARTID DIN UNITĂŢILE ECONOMICE ALE JUDEŢULUI HARGHITA Miercuri, 24 noiembrie a.c. a avut loc in prezenţa tovarăşului Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Economic, şedinţa activului de partid din unităţile economice ale judeţului Harghita, pentru dezbaterea concluziilor brigăzii C.C. al P.C.R., care, potrivit programului Secretariatului C.C. al P.C.R., a sprijinit organele şi organizaţiile de partid, de sindicat şi U.T.C., comitetele şi consiliile oamenilor muncii, în stabilirea măsurilor politice, tehnico-organizatorice şi economice, pentru realizarea planului pe anul 1971, pregătirea condiţiilor necesare îndeplinirii sarcinilor planului pe anul 1972, punerii în valoare a rezervelor economice. Şedinţa a fost deschisă de tovarăşul Ludovic Fazekas, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid. In continuare, tovarăşul Ion Şt. Ion, vicepreşedinte al Consiliului Economic, a prezentat sinteza principalelor probleme ale activităţii desfăşurate de brigada C.C. al P.C.R., in judeţul Harghita. In cadrul şedinţei au luat cuvîntul, activişti de partid şi de stat, cadre din economie, reprezentanţi ai diferitelor întreprinderi şi organizaţii economice, precum şi Mihai Suder, ministrul industriei lemnului, Bujor Almásán, ministrul minelor, petrolului şi geologiei, Ion Crăciun, ministrul industriei uşoare, care au dezbătut probleme legate de îndeplinirea planului pe anul în curs şi pregătirea planului pe 1972, şi au făcut propuneri pentru definitivarea planului de măsuri întocmit de brigadă în scopul îmbunătăţirii activităţii economice. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarăşul Manea Mănescu. Cuvintarea tovarăşului MANEA MĂNESCU — TEXT PRESCURTAT — Stimaţi tovarăşi, In luna august a acestui an, conducătorul iubit al partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a poposit pe aceste frumoase şi bogate plaiuri ale patriei, unde trăiesc şi muncesc oameni harnici şi pricepuţi. Secretarul general al partidului a vizitat, cu această ocazie, cele mai importante obiective economice şi social-culturale, oraşe, şi sate ale judeţului, s-a sfătuit cu organele de partid, cu comunişti, cu oameni ai muncii, în probleme legate de dezvoltarea economico-socială a judeţului în perioada anilor 1971—1975. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a dat indicaţii concrete, deosebit de valoroase cu privire la îmbunătăţirea stilului de muncă al organelor şi organizaţiilor de partid, al organizaţiilor de sindicat, U.T.C. şi organelor colective de conducere din întreprinderi, a trasat o serie de sarcini pentru perfecţionarea activităţii economice, politice şi socialculturale. Acesta este stilul de muncă al conducerii de partid, personal al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, stil care reprezintă o pildă vie asupra modului cum trebuie să-şi desfăşoare activitatea organele de partid şi de stat. Putem aprecia, tovarăşi, că organele de partid, în frunte cu Comitetul judeţean, comuniştii, toţi oamenii muncii din acest înfloritor judeţ au răspuns cum se cuvine îndrumărilor stimatului nostru conducător. Dovada cea mai elocventă este faptul că, la 24 noiembrie, aţi realizat planul pe 11 luni, se prelimina depăşirea planului pe întregul an, se pregăteşte în condiţii bune trecerea la îndeplinirea planului pe anul 1972. Pentru mine este deosebit de plăcut sâ revin, pentru a doua oară în ultimele luni, în judeţul dumneavoastră şi sâ am contact direct, nemijlocit cu organele şi organizaţiile de partid, de sindicat, U.T.C., cu comunişti, cu oameni ai muncii, cu conduceri de întreprinderi, de unităţi social-culturale, pentru a ne sfătui, împreună, asupra modului cum trebuie să rezolvăm sarcinile partidului nostru, statului nostru, legate de dezvoltarea în continuare a economiei şi a activităţii social-culturale. Am vizitat o serie de întreprinderi din judeţ, împreună cu tovarăşi de la Comitetul judeţean, de la comitetele orăşeneşti de partid, am stat de vorbă cu comitetele oamenilor muncii, cu specialişti, cu muncitori, şi, împreună am găsit o serie de soluţii să impulsionăm activitatea economica pentru a obţine rezultate tot mai bune. De asemenea, m-am întîlnit cu cadre didactice de la Liceul pedagogic din Odorheiu Secuiesc şi de la Liceul nr. 1 din Miercurea-Ciuc, am asistat la unele cursuri, am vizitat laboratoare şi am purtat discuţii rodnice legate de înalta misiune încredinţată de partid corpului profesoral pentru pregătirea noilor generaţii de constructori ai socialismului şi comunismului, învăţînd din stilul de muncă al secretarului general al partidului, ne-am adunat aici, activişti de partid şi de stat, pentru a analiza bilanţul activităţii depuse, rezultatele bune obţinute şi unele deficienţe manifestate în munca noastră, şi să stabilim măsuri pentru înlăturarea lor, pentru mobilizarea tuturor forţelor comuniştilor, oamenilor muncii, la obţinerea unor rezultate tot mai rodnice. Nu intenţionez să repet lucruri spuse de cei care au luat cuvîntul înaintea mea. Aş vrea, însă, să atenţionez Comitetul judeţean de partid, comitetele de partid din întreprinderi, sindicatele, organizaţiile de tineret, consiliile populare, comitetele oamenilor muncii, în legătură cu îmbunătăţirea stilului şi metodelor de muncă. Pornind de la faptul că în acest cincinal, în judeţul dv., vor avea loc prefaceri profunde în ceea ce priveşte dezvoltarea bazei materiale, trebuie remarcat, aşa cum au arătat o serie de tovarăşi, că nici un plan cincinal nu a fost aşa de bine dimensionat pe linia dezvoltării vieţii materiale şi spirituale în acest judeţ, care prevede o multitudine de obiective, care asigură o dezvoltare economică şi socială armonioasă, cum este planul pe anii 1971 —1975. Tocmai proporţiile dezvoltării economice şi sociale determină dimensiunile sarcinilor politice şi organizatorice ale comitetului judeţean, comitetelor orăşeneşti, comitetelor de partid din întreprinderi şi ale tuturor celorlalte organe obşteşti şi de stat. Numai comensurînd aceste sarcini putem înţelege mai bine răspunderea pe care o au organele de partid în direcţia îmbunătăţirii stilului şi metodelor de muncă pentru mobilizarea comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii în vederea traducerii în viaţă a programului grandios de dezvoltare a societăţii noastre socialiste. Planul cincinal vă este cunoscut. Conducerea partidului şi statului a hotărît să amplaseze obiective economice şi social-culturale în toate judeţele ţării, pe baza unui vast program de investiţii, a căror valoare reprezintă aproape o treime din venitul naţional. Amplasarea judicioasă a forţelor de producţie pe teritoriul ţării reprezintă o coordonată fundamentală a politicii partidului promovată cu consecvență, îndeosebi după Congresul al IX-lea al partidului. In perioada 1966 —1970 și în acest județ au fost amplasate mai multe obiective dorit în cele:’*'' cincinale. în actualul cincinal sunt prevăzute o serie de obiective noi, dezvoltări şi modernizări, perfecţionări tehnologice. Volumul investiţiilor prevăzute pe această perioadă depăşeşte suma (Continuare în pag . 3-a) 250 de ani de existenţă a mişcării teatrale din Miercurea-Ciuc ZI MARCATĂ de bogate activităţi In continuarea manifestărilor artistice ce se desfăşoară în Miercurea-Ciuc, celebrîndu-se 250 de ani de existenţă a mişcării teatrale din oraş, în sala de şedinţe a Consiliului judeţean al sindicatelor, a avut loc Sesiunea jubiliară de comunicări ştiinţifice cu tema : „Rolul mişcării teatrale în cultura de masă în trecut şi în zilele noastre“. Invitaţii, reprezentanţi activi ai vieţii culturale din ţara noastră, critici literari, teatrali, conferenţiari, profesori, au prezentat lucrări privind începuturile activităţii teatrale şi munca artistică de-a lungul celor 250 de ani. Astfel, Ion Chereji a expus lucrarea : „Teatrul şcolar din Transilvania“, dr. Kocziány László — „Trăsăturile dramaturgiei in piesele şcolare din Şumuleu, din secolul al XVII—XV111-lea“, Enyedi Sándor — „Primele încercări de teatru in limba maghiară în Ardeal, în ultimul deceniu al secolului al XVIII-lea“, Chereji Periș Tereza a expus, evocind anul 1934 prezentarea piesei „Prometeu“ de Victor Eftimiu, in Miercurea-Ciuc, Kádár Bogárka — Despre turneele Teatrului maghiar din Cluj indeţul Harghita“, Kötő József — „Piesele popote al scriitorilor secui dintre cele două războa- NADIA POP (Continuare în pag. a 3-a) întreprinderea de aparate de măsură, control și elemente de automatizare — Otopeni — Bucureşti, Verificare la sta ţia electrică de 15 Kw. Măsuri de perfecţionare a organizării şi conducerii economiei naţionale Cadru organizatoric eficient pentru participarea oamenilor muncii la conducerea activităţii economice Conferinţa Naţională din decembrie 1967 şi Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, analizind măsurile luate în direcţia adîncirii democraţiei socialiste, au trasat sarcina de a se acţiona în continuare pentru perfecţionarea cadrului instituţional în vederea participării tot mai active a cetăţenilor la dezbaterea principalelor probleme ale politicii interne şi externe, la conducerea şi rezolvarea treburilor statului, pentru dezvoltarea democraţiei socialiste. Ca urmare, în anul 1968 au fost create comitetele de direcţie, organe de conducere colectivă la nivelul întreprinderilor şi organizaţiilor economice de stat, iar în 1969 au fost înfiinţate consiliile de administraţie, organe de conducere colectivă la nivelul centralelor industriale şi al unităţilor cu statut de centrală. Pe linia adîncirii continue a democraţiei socialiste s-au înscris şi măsurile luate pentru a spori rolul şi importanţa adunărilor generale ale salariaţilor sau reprezentanţilor acestora din întreprinderi şi unităţi economice. Aceste adunări reprezintă forma directă, nemijlocită de participare a oamenilor muncii la conducerea întregii activităţi a unităţilor respective, fiind foruri deliberative de mare răspundere, care dezbat cele mai importante probleme ale îndeplinirii indicatorilor de plan și ale gestiunii , economicofinanciare, apreciază activitatea desfășurată de organele de conducere colectivă, examinează propunerile salariaților, aprobă angajamentele acestora şi contractele colective de muncă. Prin constituirea organelor colective de conducere în unităţile socialiste de stat, prin instituţionalizarea adunărilor generate ale oamenilor muncii, s-a ridicat la un nivel mai înalt munca de conducere şi s-a contribuit efiicient la adîncirea democraţiei socialiste, la creşterea rolului maselor populare în viaţa economică a ţării, în gospodărirea avuţiei naţionale. Pentru a se asigura perfecţionarea în continuare a relaţiilor de producţie, în procesul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, pentru a concretiza prevederile constituţionale cu privire la exercitarea de către popor a dreptului de a NICOLAE STANESCU, jurist (Continuare în pag. a 3-a) Cu planul pe 11 luni îndeplinit Tot mai multe sunt colectivele de muncă ale întreprinderilor industriale din judeţul nostru care raportează îndeplinirea înainte de termen a planului producţiei globale pe 11 luni. Printre acestea se numără şi : FABRICA DE AŢA DIN ODORHEIU SECUIESC Tînărul colectiv de muncă al noii şi modernei Fabrici de aţă din Odorheiu Secuiesc, după ce a atins parametrii proiectaţi, a repurtat un succes notabil, îndeplinindu-şi planul producţiei globale pe 11 luni înainte de termen. Conform preliminărilor, pînă la sfîrşitul lunii această unitate va realiza o producţie globală suplimentară în valoare de circa 5 milioane lei. AMILLEMN SINSIMION Printre colectivele de muncă ce figurează pe tabelul de onoare al celor care au îndeplinit înainte de termen planul producţiei globale pe 11 luni, se află şi cel al întreprinderii Amil lemn din Sînsimion. Potrivit datelor preliminare, pînă la sfîrşitul acestei luni, întreprinderea va realiza o producţie globală suplimentară de circa două milioane de lei. Comunicat comun româno -iugoslav [în pag.14-a] Cînd paznicii sînt... adormiţi Apărarea bunurilor publice, păstrarea integrităţii averii obşteşti, a patrimoniului socialist al întregului popor, reprezintă pentru fiecare dintre noi o obligaţie cetăţenească de prim rang. In acelaşi timp, există, pentru anumite domenii şi locuri de muncă, servicii de pază, cu misiunea de a avea mereu ochiul treaz, veghind la apărarea roadelor muncii colective. Pe oamenii din serviciile de pază civilă contractuală îi întîlnim, ziua şi noaptea, la intrarea în întreprinderi şi instituţii, avînd atribuţii clar definite, trebuind să sesizeze orice intenţie răuvoitoare, împiedicînd eventualul atentat al elementelor necinstite la avutul obştesc şi contribuind, totodată la prevenirea calamităţilor (incendii, inundaţii etc.). Pătrunşi de misiunea lor, o mare parte a salariaţilor serviciilor de pază îşi fac datoria, depistînd infracţiuni, prevenind incendii sau făcînd alte constatări utile, întotdeauna ? Nu. Cîteva constatări, mai vechi şi mai noi, din păcate neurmate de măsuri, arată că în munca celor investiţi cu răspunderea de a păzi bunurile obşteşti se semnalează breşe serioase, tratate de multe ori cu o mare îngăduinţă. Constatările controalelor efectuate de serviciul de pază şi ordine al I.M.J. Harghita consemnează abateri, cum ar fi: somnul în timpul serviciului, prezentarea la post în stare de ebrietate, absentarea nemotivată a mai multor paznici de la unităţi economice şi instituţii. La Cooperativa „Lemn —Metal“ din Odorheiu Secuiesc, încuiat, împreună cu încă doi salariaţi, în cabina de la intrare — pentru a fi sigur că nimeni nu-i tulbură somnul — paznicul Barabas Francisc, dormea demult. Uşa unităţii deschisă ne-a permis să pătrundem în cooperativă. Pe hol am găsit o cheie, cu ajutorul căreia au putut fi deschise toate uşile birourilor. Multe dulapuri, în care se aflau documente tehnice şi acte contabile erau deschise. Şi pentru a nu pleca cu mîna goală, am luat cu noi, drept „amintiri“. Cpt. TEODOR IUGA RADU VECSLER (Continuare în pag. a 3-a) Albert Rozalia şi Molnár Etelka lucrind la maşina de capsat, la secţia lăzi de la S.I.L. Gheorgheni. Ce producţii de lapte vom prezenta la bilanţul anual? Făcînd o analiză a rezultatelor obţinute de către cooperativele agricole de producţie în primele 10 luni ale acestui an în ceea ce priveşte producţia de lapte de vacă, se desprinde concluzia că sunt încă însemnate rezerve nevalorificate. Doar 17 la sută din totalul unităţilor agricole cooperatiste şi-au realizat sarcinile de plan la acest indicator, celelalte rămînînd restanţiere într-o măsură mai mică sau mai mare. Se constată că unităţi cu o putere economică apreciabilă, şi care prin tradiţie se situau în trecut printre primii producători de lapte din judeţul nostru, au obţinut în acest an rezultate mediocre. Astfel, pot fi amintite cooperativele agricole de producţie din Remetea şi Sîntimbru, care au realizat abia 47 şi, respectiv, 56 la sută din planul anual, în timp ce unităţi ca cele din Dealu şi Ulcani — cunoscute prin condiţiile naturale mai puţin favorabile — înregistrează producţii promiţătoare, lăsînd să se întrevadă, de pe acum, că vor depăşi prevederile planului pe acest an. Fără îndoială că, la aceste din urmă unităţi, buna organizare a muncii din sectorul zootehnic, activitatea energică pentru înfăptuirea măsurilor stabilite de partid în domeniul îmbunătăţirii conducerii şi creşterii producţiei animaliere, a celei agricole în general, au avut un rol hotărîtor în obţinerea acestor rezultate. Pentru a argumenta faptul că rezultatele obţinute în producţie depind în cea mai mare parte de nivelul şi calitatea organizării producţiei şi a muncii, prezentăm, comparativ, situaţia a două cooperative agricole de producţie învecinate : Ditrău şi Remetea. La aceste două unităţi condiţiile naturale sunt foarte asemănătoare, ca şi suprafeţele şi gradul de dezvoltare industrială a comunelor (deci, aceleaşi avantaje şi greutăţi în asigurarea forţei de muncă necesare). Doar gradul de încărcare cu bovine pe unitatea de suprafaţă diferă, dar acest lucru nu influenţează criteriile de comparabilitate. Să începem prin a spune că în timp ce cooperativa din Ditrău a obţinut în zece luni cîte 1627 litri de lapte de la fiecare vacă furajată (în paranteză fie spus, nici această cantitate nu reprezintă un ideal !), cea . IOAN ROIBAN, corespondent (Continuare în pag. a 3-a) In această perioadă magazinele O.C.L. din Miercurea-Ciuc au fost aprovizionate cu noi cantităţi de materiale de construcţii ca : ciment, var, cărămizi pline şi găurite, ipsos, plăci de gresie pentru baie destinate fondului pieţii. Pe scena Casei de cultură din Odorheiu Secuiesc, va avea loc azi, ora 20, un spectacol prezentat de colectivul teatrului din Tîrgu Mureş, secţia maghiară, cu piesa „Mentség“ de Szabó Lajos. Tot astăzi, în cadrul ■ „Săptămînii aniversare“ în sala de şedinţe a Consiliului judeţean al sindicatelor, va avea loc o dezbatere la masa rotundă cu tema „Rolul regizorului în mişcarea teatrală de amatori“. Sunt invitaţi a participa directorii caselor de cultură şi căminelor culturale din judeţ, oameni ce activează în viaţa teatrală, specialişti, în vederea unui schimb de experienţă în folosul îmbogăţirii muncii culturale. La cererea a numeroşi cititori, începînd de azi, ziarul nostru face cunoscute unele numere de telefoane utilitare din oraşele judeţului nostru. MIERCUREA-CIUC : Agenţia C.F.R. — 18 16 sau 19 24 Agenţia O.J.T. — 16 74 Autogara — 13 03 Deranjamente— 19 15 — 17 18 sau 10 50 — 12 83 — 08 sau 1212 — 06 sau 11 01 — 1003 — 1118 lectrice Farmacii Militia Pompieri Salvarea Serviciul de gardă Staţia taxiuri