Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1119-1197)
1971-10-14 / nr. 1130
Pag 2 INTRE PLANIFICAREA BIBLIOTECII SI REALITATE Alături de toţi cei care militează pe tărîmul activităţii ideologice şi cultural-educative, se înscriu şi bibliotecarii , activi participanţi, la înfăptuirea programului aprobat de conducerea partidului nostru, privind îmbunătăţirea activităţii politico-educative. Nu există nici un domeniu al activităţii sociale care să nu facă apel la documentaţie, la informaţia cuprinsă în colecţiile bibliotecilor. Bibliotecile, mai ales cele publice, sînt în primul rînd instituţii ideologice, depozitare ale ideilor concretizate în publicaţii. Bibliotecarilor li s-a încredinţat păstrarea tuturor comorilor de gîndire înaintată şi misiunea de răspundere în a dezvălui şi propaga, în interesul transformării socialiste a vieţii, a făuririi eticii comuniste, lucrările care corespund ideologiei şi ■ concepţiei revoluţionare a clasei muncitoare. Analizând situaţia planificării, desluşim situaţii neconcordante de la o bibliotecă la alta. Planul bibliotecilor din Odorheiu Secuiesc şi Gheorgheni comparîndu- le cu celelalte ne par mai acceptabile, întrucît ele fac dovada conceperii muncii bibliotecii într-un sistem complex impus de munca de făurire a omului nou. Planul bibliotecii municipale acordă un spaţiu suficient propagandei cărţii ştiinţifice şi ateiste. Se prevăd expoziţii, expuneri, prezentări de cărţi şi întocmirea unor liste bibliografice sau de recomandare, care urmează să fie susţinute sau difuzate la diferite instituţii şi întreprinderi ale oraşului. Este bine concepută şi propaganda cărţii socialpolitice şi de educare comunistă, patriotică , cetăţenească a oamenilor. Variate manifestări tematice închinate cultivării memoriei luptei clasei muncitoare, comuniştilor (de pildă prezentarea de portrete ale eroilor clasei muncitoare) sunt forme reuşite de formare a conştiinţei socialiste. Totuşi în această direcţie, biblioteca a neglijat cîteva acţiuni care aveau o audienţă deosebită în public. Concursul planificat să fie organizat în colaborare cu comitetul U.T.C. şi consiliul sindicatelor pe teme „Figura comunistului în literatura noastră“ s-a redus la cîteva prezentări de cărţi. De o insuficientă documentare prealabilă dă dovadă planificarea concursului „Cel mai bun recitator“ pe tema : „Poeţii noştri cîntă partidul“. Activul bibliotecii intenţiona să facă sondaje de opinii, şi cercetări în vederea determinării raportului între numărul cititorilor potenţiali şi numărul lor real — acţiune din care, pînă la data controlului nostru, nu s-a făcut mare lucru! Planul bibliotecii din Gheorgheni este de asemenea bine gîndit, în esenţă sarcinile fiind sistematic grupate pe teme şi domenii de activitate. Ceea ce se poate obiecta colectivului bibliotecii este faptul că între planificare şi realizarea efectivă a manifestărilor cu cartea este un dezacord vizibil. Amintim printre altele nerealizarea bibliografiei pentru tema „Eroi ai mişcării comuniste şi muncitoreşti din România“. Ca o idee originală semnalăm întocmirea bibliografiei „Ce să fiu“, cu scopul de a veni in ajutorul tineretului şcolar în alegerea profesiunii. Dar ce folos dacă această prevedere nu a fost tradusă în practică ! Biblioteca, instituţie educativă în primul rînd trebuie să se integreze puternic în viaţa colectivităţii şi să-şi desfăşoare activitatea într-o strînsă colaborare cu diferite organizaţii obşteşti, cu şcoala, cu sindicatul, cu U.T.C., sub conducerea organelor de partid. Programul de activitate al bibliotecii publice trebuie să fie elaborat de comun acord cu aceste organizaţii şi instituţii. Este total greşită în acest sens atitudinea conducerii bibliotecii din Miercurea-Ciuc care lasă la voia întîmplării colaborarea de care vorbeam. Munca de educare cu cartea este redusă în planul de muncă al bibliotecii din Cristuru Secuiesc la simplul împrumut decărţi şi la organizarea de „expoziţii“ la formă comodă, pentru realizarea căreia eforturile sunt minime. Este de inspiraţie îndoielnică şi conţinutul acestor expoziţii. Nu se păstrează nici un document privind materialul „expoziţiilor“ organizate în acest an, dar pe baza celor constatate tragem concluzia că nu se respectă nici cele mai elementare cerinţe ale unei expoziţii (exponatele să corespundă tematicii indicate)! Nu au fost realizate nici întîlnirile scriitorilor cu cititorii planificate pentru că directorul instituţiei s-a aşezat pe poziţia minimului efort oprindu-se la primul refuz al unui invitat. Planurile de muncă anuale şi trimestriale ale bibliotecii din Topliţa, atestă că directorul bibliotecii ştie ce are de făcut. Sunt prevăzute acţiuni de amploare cu scopul de a populariza cartea social-politică („Luna cărţii politice“, , „Succesele R.S. România pe drumul făuririi societăţii socialiste“, „Economia României“) — manifestări ce au drept scop educaţia comunistă a maselor , seara de poezie „Omagiu marilor luptători“, simpozionul literar „Lupta comuniştilor oglindită în literatura contemporană“ seara literară „Copiii noştri — viitorul ţării“ şi altele care, însă, din păcate, au rămas trecute doar în plan. Consemnăm că o seamă de prevederi sunt repetate din plan în plan în loc să fie duse la bun sfîrşit în timpul necesar. Menţionăm că şi aici documentaţia manifestărilor realizate este în totală dezordine. Această stare nu este scuzabilă prin mult pretextata supraîncărcare, deoarece cei doi salariaţi ai bibliotecii au deservit doar 743 cititori din care 500 sunt elevi. Despre munca de planificare desfăşurată de bibliotecara din Vlăhiţa nu avem prea multe de zis, întrucît nu are nici un plan de activitate. Ca atare şi activitatea instituţiei merge pe un drum saturat de improvizaţii facile, fără o prospectare subordonată unei concepţii clare, judicioase. Propaganda cărţii social-politice este neglijată totalmente şi aici, ca şi la biblioteca din Cristuru Secuiesc. Din cele constatate reiese că unele colective ale bibliotecilor se opresc, cu prilejul planificării, la un interval de timp, scăpînd din vedere planificarea de perspectivă. Aceasta se datoreşte şi faptului că activitatea cu cartea nu a fost analizată la nici o sesiune a consiliilor populare locale, la nici o şedinţă a comitetului executiv, în cursul anului 1971. Este, aşadar, imperios necesar ca bibliotecile orăşeneşti să-şi revizuiască structural stilul de muncă, să-şi programeze acţiuni realiste, fundamental ancorate în viaţa oamenilor muncii din localităţile respective. Numai astfel bibliotecile noastre, depozitare ale tezaurului gîndirii progresiste româneşti şi universale, îşi vor putea face datoria faţă de publicul, prin care îşi justifică existenţa, în lumina ideilor de excepţională însemnătate teoretică cuprinsă în expunerea secretarului general al Partidului Comunist Român. BALĂZS LUDOVIC, inspector principal al Comitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă. • SITUAŢIA DIFERĂ DE LA O UNITATE LA ALTA • ACTIVITATE REDUSĂ LA SIMPLUL ÎMPRUMUT DE CĂRŢI • PE LINIA CEA MAI COMODĂ Disputarea meciurilor restante Pe fotbal divizia C Ieri, după amiază, s-au desfășurat jocurile amînate din etapa a VH-a a diviziei C, seria a 12-a. In afara partidei Viitorul Gheorgheni — Textila Odorheiu Secuiesc, au avut loc încă două partide importante. La Zărnești, Colorom Codlea a primit ca oaspete pe Oltul Sf. Gheorghe, în faţa căreia a cedat la limită. Scor final 3—2 în favoarea fotbaliştilor din Sf. Gheorghe. Cealaltă partidă a avut loc la Braşov între cele două echipe locale Tractorul şi Carpaţi — victoria revenind, fără drept de apel celei dinţii, la scorul de 3-0. In urma acestor rezultate, pe primul loc în clasament se află Tractorul Braşov, care a egalat la puncte pe Metrom, dar cu un golaveraj superior. Ca urmare a jocului egal de la Gheorgheni, Textila a acumulat un punct preţios Partida a fost aşteptată cu un deosebit interes, mai ales că pînă acum localnicii n-au reuşit să cîştige niciodată cele două puncte. Ambele echipe practică un joc strict „la om“. Localnicii joacă prudent, dar se pripesc în acţiunile ofensive. Oaspeţii depăşesc uneori limitele sportivităţii ceea ce face ca din minutul 45 să rămînă in 10 oameni, prin eliminarea lui Kovács, menţinîndu-se în seria fruntaşilor. La periferia clasamentului au survenit, de asemenea, cîteva modificări. Minerul Bălan, deşi n-a jucat a săltat un loc (de la 12 la 11), iar Colorom Codlea, în urma înfrîngerii suferite, împarte acum, cu debutanta noastră din Miercurea-Ciuc, ultimele două locuri. C. GRUIA Şi după pauză se joacă crispat, gazdele nereuşind să profite de superioritatea numerică. Galambfatui (Textila) a reuşit să-l anihileze pe conducătorul de joc al localnicilor — Publik. Cele mai mari ocazii de a înscrie au fost în minutele 75 și 90, în care László II și Floaşiu ratează. A condus bine brigada sibiană, condusă de Ion Vinfan. VIITORUL GHEORGHENI — TEXTILA ODORHEIU SECUIESC 0—0 ! Mereu credincios munţilor (Urmare din pag. 1) Gheorghe Pop, Dumitru Pop, cu maistrul principal la hala gatere Ludovic Nagy, îmi vorbesc despre responsabilitatea cu care comunistul Alexandru Portic priveşte munca. Despre conştiinţa lui profesională şi cetăţenească, despre străduinţa şi efortul pe care îl depune pentru ca brigada pe care o conduce să fie mereu în fruntea celorlalte. Modul cu care se dăruieşte muncii, insuflarea acestui sentiment întregului colectiv pe care îl conduce, au adus în luna trecută, brigăzii titlul de fruntaşă pe unitate. De şapte ani, de cînd este în fruntea brigăzii succesele obţinute în muncă, realizarea, lună de lună, şi depăşirea sarcinilor de plan, adaugă noi însemne de hărnicie. Subordonîndu-şi efortul şi priceperea bunului mers al procesului de producţie, în afară de indicatorii de plan , reducerea consumului specific, creşterea productivităţii muncii, creşterea indicelui de utilizare a timpului de lucru, se preocupă şi de pregătirea schimbului care va prelua ştafeta , a tinerilor gaterişti care se califică la locul de muncă. Viorel Gavrea şi Grigore Pop sub îndrumarea lui învaţă să pătrundă tainele meseriei. Cuvintele rostite de ei sunt expresie a recunoştinţei pentru învăţătorul lor, pentru modul în care acesta îi ajută să cumcerească în fiecare zi noi redute în profesia pentru care sunt hotărîţi să se pregătească. ZILE HOTARITOARE pentru soarta recoltei la CAP. Martiniş (Urmare din pag. 1) răşoară însămînţările de toamnă. Bunăoară, din 480 hectare planificate a fi însămînţate cu grîu în această toamnă, sunt gata doar 148. Arăturile sânt executate pe 208 hectare. Dar C.A.P. Mărtiniş dispune de 18 tractoare, ce nu sînt folosite la capacitatea lor normală. „Lucrează aproape fiecare“ — ne spune inginerul şef (Pas de le numără ! — şi-o fi zis dumnealui). Deci 18 tractoare, cînd în alte părţi cîte 4—5 tractoare au ajuns la aceleaşi rezultate ! — Terenul e foarte greu de lucrat. Discuim de 3—4 ori şi pe urmă mai şi grăpăm. Chiar aşa stînd lucrurile, de ce nu s-a arat în schimb, sau, cel puţin să se fi eliberat tot terenul. Mai sînt 247 hectare neeliberate care urmează să fie însămînţate cu grîu. Aici nu mai poate fi vorba de teren. Nu putem lua în considerare scuzele inginerului şef al cooperativei, pentru că forţe sunt. Această situaţie slabă în ce priveşte viitoarea recoltă de grîu se va repercuta negativ. Scuzele „semănate“ acum cu dezinvoltură, vor „rodi“ în acuze. Nici în ce priveşte actuala recoltă de păioase, situaţia nu e deloc mai bună. Din ovăz nu s-a treierat pînă la ora actuală nici un bob, iar la grîu mai sînt 15 hectare de treierat. Probabil că se aşteaptă să se treiere o dată cu cea de-a doua recoltă pe care o vor da stogurile înverzite vesel şi primăvărat de... Oricum, din această situaţie cineva n-ar trebui să iasă tocmai... vesel. (Urmare din pag. 1) aşeze. In această situaţie, evident, că era greu să-i treacă cuiva prin minte că trebuie întocmit şi un plan de măsuri pentru iarnă ... PREGĂTIRI S-AU FĂCUT, TOTUŞI... Deşi n-a existat un plan, în sectoarele de producţie s-au luat unele măsuri în vederea iernii ce se apropie. După cum ne spuneau tovarăşii Kemenes Vincze, şeful Serviteiiului exploatare şi Okoş Ioan, şeful sectorului centrale termice, utilajele producătoare de căldură din cartierele oraşului — în număr de şase — sânt în general pregătite pentru a trimite în caloriferele din apartamente căldura necesară. Unele cazane şi boilere au fost revizuite şi curăţate de piatra ce s-a depus pe conductele ce le alcătuiesc. Ca dovadă e faptul că în toate blocurile oraşului se distribuie deja căldură prin calorifere. Echipa alcătuită din meseriaşi lucrează în continuare la revizia utilajelor care au mai rămas neverificate şi se prevede ca pînă la 20 octombrie pregătirile să fie încheiate în general. Asta în condiţiile în care se va asigura contractarea lucrărilor rămase neefectuate cu vreo echipă de meseriaşi de la I.O.R.C.I., aşa cum se preconizează, deoarece cu cei şase meseriaşi instalatori ai I.G.O. care sînt afectaţi acestor lucrări nu se poate asigura repararea cazanelor, la opt luni o dată, aşa cum prevăd fişele lor tehnice. Socotim necesar — tocmai avînd în vedere faptul că timpul s-a răcit mai repede decît ne-am aşteptat — să se urgenteze angajarea de lucrători necesari, pentru a se asigura terminarea lucrărilor pregătitoare la termenul stabilit. MAI SlNT CÎTEVA NECAZURI Dar, In discuţia ce am avut-o, tovarăşul Kemenes şi-a manifestat îngrijorarea în ceea ce priveşte încălzirea apartamentelor din cartierul Patinoarului, deoarece, la centrala nr. 1 de aici lucrările de reparaţii, la patru din cele opt cazane, stagnează, din lipsa materialelor necesare şi a pieselor de schimb. Meseriaşii care efectuează această lucrare nu au ţevi suficiente. De asemenea, lipsesc cărămizile de şamot necesare. Situaţia cu cărămizile se datoreşte — se spune — unei încurcături petrecute în repartiţia acestora. I.G.O. a avut repartiţie pentru un asemenea material, şi acesta a sosit, dar , se zice, că el a luat o destinaţie greşită. Se presupune că I.O.R.C.I. a luat ea, singură, toată cantitatea de cărămizi, deşi avea dreptul numai la o parte din ele. In această situaţie I.G.O. stă cu mîinile in sîn, fără a face rost de alte cărămizi şi, dacă e nevoie, să insiste cu tărie pentru primirea lor. In acest sens, un ajutor binevenit ar putea da şi direcţia de specialitate din cadrul Consiliului popular judeţean. * Din toate cele spuse pînă acum reiese că, la I.G.C. Miercurea-Ciuc, nu s-a făcut destul în vederea iernii. E adevărat că s-a asigurat cantitatea de combustibil, s-a format şi necesarul stoc tampon, iar oamenii ce deservesc centralele termice vor fi temeinic instruiţi în perioada imediat următoare. Cei care se ocupă cu funcţionarea centralelor termice ne-au asigurat că în apartamentele noastre va fi destul de cald în iarna ce urmează să sosească. Dar pregătirile nu trebuie să se oprească aici, ci trebuie stabilite măsuri şi responsabilităţi concrete, pentru ca aceste promisiuni să-şi găsească un suport în vederea îndeplinirii lor. Cit de cald va fi in apartamentele noastre la iarnă? HARGHITEI Sortarea cartofilor, pentru unii o problema neglijată? Se ştie că, în acest an, unităţile cooperatiste cultivatoare de cartofi beneficiază de o plată în plus pentru sortatul cartofilor, urmărindu-se, prin aceasta, o mai bună aprovizionare a populaţiei cu cartofi, o mai riguroasă selecţie a cartofilor pentru sămînţă. In ciuda acestor măsuri, a avantajelor de care se bucură cooperatorii, la unele baze de recepţie cartofii sosesc nesortaţi, nu sînt respectate normele statului, creîndu-se, astfel, o seamă de greutăţi beneficiarilor. Astfel, la baza de recepţie de la Voşlobeni se află cartofi trimişi de unităţile agricole din Suseni şi Valea Strîmbă, complet nesortaţi. Să sperăm că a fost o greşeală de moment, şi că în viitor sortatul cartofilor nu va fi neglijat. Bătălia recoltei continuă (Urmare din pag. 1) participau la strîngerea acestei culturi peste 700 cooperatori şi elevi, precum şi 12 maşini de scos cartofi. Unei asemenea masive mobilizări i se datoreşte faptul că la unitatea de faţă recoltatul cartofilor se apropie de sfîrşit. Din cele 465 hectare au rămas de recoltat circa 90. Vorbind despre munca entuziastă consemnăm două fapte semnificative : încheierea în cursul zilei a însămînţărilor de toamnă pe întreaga suprafaţă planificată (450 hectare), precum şi recordul de 7 hectare de cartofi scoşi într-o zi de mecanizatorul Fazekas Iuliu cu maşina lui. C.A.P. Remetea Operativitate, muncă de calitate iată reperele campaniei de toamnă la această unitate cooperatistă. Sîunt prezenţi zilnic pe ogoare circa 1000 cooperatori, ajutaţi de elevi care asigură desfăşurarea într-un ritm susţinut a campaniei de recoltare. Merită apreciată calitatea muncii, precum şi preocuparea ca recolta de cartofi rămasă pe cîmp să fie ferită de pericolul îngheţului, grămezile fiind acoperite cu paie peste care se aşterne un strat de pămînt. I. D. KISS Cînd sînt folosite toate mijloacele... (Urmare din pag. I) tone, din care, pentru sâmînţă, s-au predat peste 800 tone, faţă de 1200, cît prevede planul, iar pentru consum, din cele 650 tone, s-au realizat peste 250 tone. — Timpul este bun, am mobilizat forţele şi sperăm ca în cursul săptămînii viitoare, să terminăm recoltarea cartofilor. In afară de cooperatorii care lucrau în acest punct, alţi 40 se aflau în marginea satului, la un alt lot de cartofi, iar peste 20 se aflau le treierat. In ceea ce priveşte folosirea mijloacelor, din cele 24 de atelaje ale cooperativei agricole, 6 erau folosite la grăpat, iar restul de 18 la transportul cartofilor, alături de 2 maşini. Desigur, că am consemnat prezenţa pe ogoare şi a elevilor, participînd sub îndrumarea profesorilor la strîngerea recoltei, pe măsura priceperii şi puterii lor Prezenţa oamenilor la cîmp, cel puţin în ceea ce priveşte ziua de 12 octombrie, este mulţumitoare şi tocmai de aceea am cerut tovarăşului Tudor Ladislau să ne dea cîteva explicaţii asupra modului in care s-a procedat la mobilizarea oamenilor. — Avem format un comandament, care stabileşte măsurile, operativ, pentru fiecare zi, sau o perioadă mai lungă ; toţi factorii de răspundere urmărim respectarea acestor măsuri. Am folosit şi agitatorii, şi sperăm că o vom scoate la capăt cu bine. — S-ar putea deduce că la cooperativa agricolă Cetăţuia, totul a mers bine. Or, dacă ar fi fost aşa, recoltatul trebuia terminat pînă azi. — Prin cele spuse am vrut să explic, în mod deosebit, modul în care au participat cooperatorii din Cetăţuia, în ultimele zile, la lucrările agricole. Pînă a se ajunge la o înţelegere aproape unanimă, privind necesitatea urgentării campaniei de recoltare, a fost nevoie de muncă şi chiar de unele măsuri. Astfel, a trebuit să aplicăm şi prevederile Legii nr. 4, culmea însă că în culpă au fost unii dintre factorii organizatori, care nu au ţinut cont de hotărîrile stabilite de comandament. Una din aceste hotărîri se referea ca recoltarea pe loturile personale să se facă doar în zilele de sîmbătă şi duminică; inginerul, preşedintele cooperativei, doi brigadieri şi contabilul nu au respectat acest fapt şi a trebuit să procedăm în consecinţă. Prezenţa masivă la cîmp, constituie un bun argument pentru a afirma că, atutfel cînd sînt folosite toate mijloacele, lucrurile nu pot să meargă decît bine. ANUL IV, nr. 1130 JURISTUL VĂ RĂSPUNDE POP VALER — Topliţa Prin vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate, conform anexei a VlI-a la H.C.M. nr. 914/1968, se înţelege perioada cît un angajat a fost în raporturi de muncă cu unitatea la care lucrează, pe baza unuia şi aceluiaşi contract de muncă încheiat pe durată nedeterminată. Intr-o formulare asemănătoare, Legea nr. 1/1970, în art. 8, prevede că vechime neîntreruptă în aceeași unitate are salariatul care a lucrat într-o unitate, pe baza aceluiași contract de muncă încheiat pe durata nedeterminată. Angajaţii care au vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate beneficiază de un spor care se calculează la salariul tarifar în următoarele procente de : — 3 la sută pentru tranşa de vechime neîntreruptă cuprinsă între 5—10 ani. — 5 la sută pentru tranşa de vechime neîntreruptă de la 10—15 ani. — 7 la sută pentru tranşa de vechime neîntreruptă de la 15—20 ani. — 10 la sută pentru vechimea neîntreruptă de peste 20 ani. Punctul V. din anexa a VII-a la H.C.M. 914/1968 prevede că se consideră vechime neîntreruptă în aceeași unitate și perioadele în care angajatul a fost în incapacitate de muncă, în concedii de odihnă, în concedii de studii, în concedii fără plată de pînă la 30 zile în cursul unui an calendaristic sau pe o perioadă mai mare de 30 zile dacă acest concediu a fost acordat datorită reducerii temporare a activităţii unităţii. De asemenea, se consideră vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate şi perioadele cît angajatul s-a aflat într-una din următoarele situaţii: a) a fost trimis să urmeze o formă de şcolarizare în scopul pregătirii profesionale sau politice; b) a îndeplinit o funcţie electivă care implică o activitate permanentă; c) a încetat activitatea în urma desfacerii contractului de muncă pentru motivul prevăzut la art. 20, lit. „g“ din Codul muncii, dacă ulterior a intervenit achitarea, anularea urmăririi penale sau încetarea procesului penal ori a urmăririi penale; d) a fost scos din producție pentru a fi trimis să lucreze într-o organizaţie internaţională; e) a fost suspendat din funcţie, dacă suspendarea nu a fost urmată de desfacerea contractului de muncă; f) a încetat activitatea din cauza desfacerii contractului de muncă, dacă ulterior desfacerea a fost anulată ca ilegală de către organul de jurisdicţie a muncii şi cel în cauză a fost reintegrat în muncă pe baza hotărîrii acelui organ. Pentru ca însă, angajatul aflat în situaţiile prevăzute la literele a-f, să beneficieze de vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate se mai cere ca să se reîncadreze în muncă în aceeaşi unitate, în termen de cel mult 90 zile de la data încetării acelor situaţii. In situaţiile prevăzute la literele a, b, c, d, vechimea se consideră neîntreruptă şi în cazul în care angajatul s-a reîncadrat în muncă în altă unitate, ca urmare a faptului că i s-a confirmat în scris că nu este necesar în unitatea la care a lucrat anterior producerii respective. Ca atare în calculul vechimii dumneavoastră neîntreruptă în muncă se include şi perioada celor 3 luni cît aţi urmat cursurile de specializare, trimis fiind la aceste cursuri de către unitate, împlinind la 31 august 1971, 10 ani şi o lună, vechime neîntreruptă în muncă, în aceeaşi unitate, sporul de vechime ce vi se cuvine este de 5 la sută. STANESCU NICOLAE, consilier juridic