Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1275-1351)
1972-06-07 / nr. 1331
ANUL V, nr. 1331 Trumm mini ! CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN! » W" ■' ' Realizările constructorilor Şantierului 74 Construcţii căi ferate, din Ciceu, pe primele 5 luni din acest an, se reliefează printr-o depăşire, cu 35,6 la sută a producţiei globale, realizîndu-se, totodată, o economie de peste 3,8 milioane de lei. In cinstea Conferinţei Naţionale a Partidului şi celei de-a XXV-a aniversări a Republicii — evenimente deosebite în viaţa partidului şi a patriei noastre — angajamentele acestui harnic colectiv de muncă se vor materializa în lucrări de electrificare a căii ferate, în valoare de 4 milioane de lei. Constructorii ceferişti execută, din economii, un pod metalic peste rîul Mureş, în dreptul tunelului Filpea—Gălăuţaş, asigurînd transportul materialelor de construcţie în scopul realizării gabaritului de electrificare a tunelului Filpea. Toate aceste frumoase realizări ale Şantierului 74 C.C.F. Ciceu, vor face ca termenul de dare în exploatare a tronsonului de cale ferată prevăzut să fie mult devansat. Printre harnicii constructori feroviari se numără şi muncitorii Marin Cristea şi Marian Jianu — fruntaşi în întrecerea socialistă. Prin strădanie unanimă... formari din pag. 6re de anii anteriori, în acest an depunem tot interesul ca, prin încadrarea în perioada optimă a lucrărilor de recoltare a fincţelor şi însilozării masei verzi, să asigurăm sectorului zootehnic furaje îndestulătoare şi de calitate ireproşabilă pentru a pune tot mai bine în valoare potenţele productive existente în domeniul creşterii animalelor“. Interesul hărnicia, spiritul intransigent al datoriei şi, nu în ultima instanţă, puternica dragoste faţă de munca cu pămîntul, îşi găsesc, aici, o fericită îmbinare în eforturile înzecite ale cooperatorilor şi mecanizatorilor. (Urmare din pag redicată pentru respectarea şi reducerea consumului de materie primă pentru furnale, pentru gospodărirea mai judicioasă a minereului, a cocsului şi mangalului pe întregul flux tehnologic. Există premise reale ca angajamentul luat să fie realizat şi chiar depăşit. Aşa cum ne spunea tovarăşul Biro Iosif, secretarul comitetului de partid, planul de măsuri adoptat este de natură să asigure o activitate ritmică la secţia furnale, înfăptuirea neabătută a angajamentului asumat. Succesele obţinute pînă acum de către jurnaliştii vlăhiţeni, concretizate în reducerea încărcăturii metalice la retopire în cea de-a doua fuziune, cu zeci de mii de kg de fontă, sute de mii de lei economisiţi prin reducerea consumului specific de mangal, sunt o dovadă în acest sens. Din discuţiile purtate cu Mihály Albert, şeful secţiei jurnale, precum şi cu jurnalistul Both Oszkár, a reieşit că angajamentul luat de a da peste plan 1.600 tone de fontă fără a depăşi consumul prevăzut, va fi realizat şi că acesta are la l.»'.ă experienţa şi practica îndelungată a furnaliştilor vlăhiţeni. „Vom face totul — spuneau cei doi interlocutori — pentru realizarea angajamentului propus. Prin utilizarea mai eficientă a capacităţii furnalelor, prin îmbogăţirea încărcăturii, folosirea unui minereu mai bogat în conţinut, modificarea şarjelor, ne vom respecta cuvîntul dat. Fiecare furnalist a dorit şi cunoaşte acest angajament al nostru şi ei sînt hotărîţi să nu piardă nici un minut, să folosească la maximum timpul de lucru pentru traducerea lui în fapte". Condiţiile sunt asigurate. Noul aglomerator are capacitatea corespunzătoare de a asigura furnalele, ritmic, cu minereu aglomerat, în cantităţi suficiente, la timp şi bogat în conţinut. Folosind procedee avansate în tehnologia aglomerării minereului, gospodărind judicios materia primă, organizînd în condiţii optime procesul de producţie, folosind judicios timpul de lucru, angajamentul va fi realizat şi chiar depăşit, aşa cum ne-au obişnuit aceşti muncitori, oameni ai temperaturilor înalte care vor acţiona ferm, intens şi cu multă responsabilitate în domeniul lor de activitate, pentru a da patriei fontă cât mai multă, mai bună și mai ieftină, pentru traducerea în fapte a sarcinilor stabilite de partid. Furnaliştii vlahiţeni... Largă pârtiei pare... (Urmare din pag. 1) Că în momentul de faţă majoritatea obiectivelr lor înscrise în angajament au fost îndeplinite. Astfel s-au reparat străzi şi trotuare pe o luniigime de 10.000 metri, s-au întreţinut 7 km de drum, a fost amenajată o bază sportivă, au fost construite un număr de 10 podeţe, au fost amenajate parcurile şi spaţiile verzi. Valoarea acestor lucrări se ridică la peste 500.000 lei. Cu majoritatea angajamentelor realizate Construirea unui nou cămin cultural, a două poduri şi a unor însemnate suprafeţe de trotuare sunt numai cîteva dintre lucrările ce şi le-a propus Consiliul popular din Mihăileni să te realizeze în acest an, prin muncă patriotică. Organizînd bine acţiunile întreprinse, mobilizînd la fiecare obiectiv un mare număr de cetăţeni, consiliul popular raportează realizarea majorităţii obiectivelor înscrise în angajament. Căminul cultural se află într-un stadiu avansat de construcţie, s-au realizat trotuare pe o lungime de 150 metri liniari, s-au construit două poduri, s-a amenajat şi întreţinut o suprafaţă de 90 ha parcuri şi zone verzi. Valoarea acestor lucrări se ridică la 250.000 lei, ceea ce reprezintă circa 75 la sută din angajamentul pe acest an. Azi, la Băile Tuşnad Actorii Teatrului dramatic din Braşov vor prezenta, astă seară la ora 20:30, in sala cinematografului „Ciucaş“, un spectacol cu comedia „Interesul general“ — ultima creaţie a dramaturgului Aurel Baranga. * In sala Casei de cultură, dr. Al. Szabó va vorbi, la ora 18, despre „Nevroza astenică şi tratamentul ei in staţiunea balneoclimaterică Băile Tuşnad". * Biroul de turism al I.B.C Băile Tuşnad, organizează, astăzi, o excursie la Castelul Bran, traseul incluzînd şi vizitarea oraşelor Sfîntu Gheorghe şi Braşov, precum şi a staţiunii Poiana Braşov. Mîine, se va organiza, pe acelaşi traseu, o excursie la Sinaia, vizitîndu-se Castelul Peleş. HARGHITEI Pasiune pentru investigarea noului (Urmare din pag. 1) , este cea anodo-mecanică, procedeu care realizează o mare economie de pietre abrazive speciale, iar calitatea ascuţirii este superioară celei obţinute cu metoda clasică. Această metodă a fost preluată pentru generalizare şi de întreprinderi similare din Suceava, Piteşti, Satu Mare şi altele“. Dar nu aceasta este singura lui inovaţie, înlocuirea comenzilor electrice, cu comenzi electronice la mai multe maşini, instalarea unor protecţii electronice la utilaje care pot provoca accidente de muncă sunt cîteva din cele mai valoroase inovaţii ale tehnicianului Alexandru Munthiu. Este angajatul complexului din Gălăuţaş de mai mult de 10 ani, timp in care s-au perindat foarte mulţi specialişti la această unitate. „Şi eu am avut posibilitatea de a mă transfera la centre mai mari, însă am rămas la această întreprindere, m-am ataşat de colectivul de muncă, de oamenii din uzină, mi-ar fi greu să mă despart de ei“. Desfăşoară o rodnică activitate în cadrul comisiei inginerilor şi tehnicienilor din uzină . „Am urmărit cu interes lucrările Conferinţei pe ţară a inginerilor şi tehnicienilor, am studiat rezoluţia acesteia. Consider că activitatea noastră a comisiei inginerilor şi tehnicienilor necesită o profundă îmbunătăţire, atît un stil cît şi un conţinut“. Pentru a întîmpina Conferinţa Naţională a Partidului, colectivul de muncă din care face pârtie se pregăteşte să rezolve cite o problemă tehnică în afara sarcinilor de serviciu. Comunistul Alexandru Munthiu, işi aduce contribuţia sa la această acţiune, prin punerea la punct a unei inditaţii şi anume: „Centralizarea măsurării temperaturii apei supraîncălzite“ — inovaţie de mare importanţă tehnologică şi cu eficienţă economică ridicată. Mereu în pas cu noutăţile tehnice, creator al noului in domeniul electronicii şi automatizării, tehnicianul Alexandru Munthiu este un exemplu personal pentru colectivul de muncă în care își desfășoară activitatea. Un forum muncitoresc pentru unitatea mişcării sindicale din România Congresul general al sindicatelor ţinut între 4 şi 7 iunie,1922, la Sibiu, a fost unul dintre marile forumuri ale proletariatului român care a contribuit, prin hotărîrile, prin moţiunile adoptate, la întărirea unităţii de acţiune şi organizare a mişcării muncitoreşti din România. Se ştie că după unirea Transilvaniei cu România, în 1918, toate organizaţiile politice, indiferent de poziţia lor socială în cadrul statului, şi-au pus ca sarcină unificarea lor, pe întreaga ţară. Această sarcină şi-au pus-o în mod firesc, şi sindicatele. Dar a fost rezolvată abia în 1922, la congresul de la Sibiu. Mişcarea muncitorească din România a desfăşurat o vastă activitate, cu suişuri şi coborîşuri inerente în acele condiţii, care au influenţat, în mare măsură, organizaţiile sindicale. Sigur, realizarea unităţii sindicale constituia un proces anevoios, îngreunat nu atît de numărul mare de organizaţii dar şi datorită divergenţelor de păreri existente între conducătorii acestora. In afara deosebirilor de păreri însă, şi mai presus de ele, ideea unităţii clasei muncitoare era dominantă, ea fiind atestată, atît printr-o seamă de declaraţii, cît şi acţiuni ca atare. încă din februarie 1919, Comitetul executiv al partidului socialist şi Comisia generală a sindicatelor, au adoptat o declaraţie chemînd „toate forţele proletare şi socialiste să lupte pentru unificarea lor, formînd un singur bloc socialist, un singur partid proletar, care să ducă lupta clasei muncitoare din noua Românie spre realizarea idealului ei socialist, de dezrobire de sub apăsarea burgheză capitalistă“. Noile condiţii create de intensificarea acţiunilor greviste şi cu deosebire de accentuarea procesului de clarificare ideologică ce se desfăşura în rîndurile organizaţiilor muncitoreşti, fac ca acţiunile menite să contribuie la dezvoltarea sindicatelor şi la realizarea unităţii lor pe scară naţională, să dobîndească o tot mai mare amploare. Una dintre aceste acţiuni a fost şi Congresul sindicatelor din Ardeal şi Banat, ţinut la Cluj între 15—18 august 1920. Dezbaterile pe tema realizării unităţii sindicale s-au soldat atunci cu o hotărîre prin care se arăta că „unificarea mişcării muncitoreşti din întreaga Românie este o necesitate imperioasă“. Ca urmare, congresul a dat îndrumări Comisiei generale din Ardeal şi Banat ca „în înţelegere cu Comisia generală din România să ducă la îndeplinire opera de unificare“. Aceasta a făcut ca organizaţia locală din Bucureşti să hotărască, puţin mai tîrziu, principiile de reorganizare a mişcării sindicale, să convoce o conferinţă pe ţară care să redacteze statutele generale ale mişcării sindicale. Greva generală din toamna anului 1920, a aminat însă, temporar, realizarea acestui ţel. A venit însă acel mai 1921, s-a creat Partidul Comunist Român, moment care a însemnat un eveniment capital în istoria mişcării muncitoreşti din ţara noastră aceasta avînd de-acum un îndrumător care o va conduce consecvent spre ţelul ce şi l-a propus. Fireşte, arestarea delegaţilor la Congresul din 8 mai 1921, apoi procesul din Dealul Spirii prelungit pînă la limitele posibile, teroarea care a urmat după acest act ca şi legislaţia adoptată de guvernul reacţionar — legea Trancu-Iaşi prin care erau recunoscute ca persoane juridice, numai sindicatele ce îşi desfăşurau activitatea în limitele strict profesionale — au îngreunat procesul de unificare a mişcării sindicale, de organizare a acestora într-un singur comandament pe ţară. Dar muncitorii nu au încetinit lupta pentru realizarea unităţii sindicale. In 1921, au loc două asemenea evenimente : Conferinţa generală sindicală de la Ploieşti (26—27 iunie) şi Congresul sindicatelor din întreaga ţară de la Braşov (20—22 octombrie). Deşi In ambele cazuri dezbaterile pe marginea realizării «i unităţii sindicale au fost foarte ample, cu numeroase luări de poziţii pro şi contra, hotărîrile care s-au luat nu au dus la ceea ce proletariatul nostru aştepta. Ba, dimpotrivă, s-au creat două organe de conducere, unul la Cluj şi altul la Bucureşti, ceea ce a dăunat, fireşte, ideii de unitate. Abia în 1922 la Congresul de la Sibiu se va rezolva acest obiectiv. Convocat în vara anului 1922, Congresul general al sindicatelor este important prin faptul că a declarat mişcarea sindicală unificată şi centralizată şi a ales Consiliul General al Uniunii Sindicatelor din România, măsuri pe care celelalte forumuri reunite pînă atunci nu au reuşit să le adopte. Problema unităţii sindicale a constituit, de fapt, corolarul întregului congres. In raportul de activitate morală a Comisiei generale se preciza : Congresul actual este un congres excepţional şi a fost convocat mai mult ca să înfăptuiască unitatea mişcării, să găsească o bază solidă de conlucrare, o mai bună îndrumare ce trebuie dată pe viitor organizaţiilor sindicale. Congresul acesta, subliniază raportul, poate fi numit Congresul unificării sindicale. Şi într-adevăr, aşa a fost. Congresul a stabilit unificarea, a adoptat un statut corespunzător, ceea ce a însemnat un real progres în organizarea sindicatelor din patria noastră, pe baza unui statut propriu şi a unei conduceri centrale unice. Victor SANDU 50 de ani de la Congresul general al sindicatelor din 1922 de la Sibiu L ZILEI PIONIERILOR • In cadrul cercurilor de racheto-modelism și carturi, pionierii din Topliţa depun o intensă activitate, sub îndrumarea conducătorilor de cerc. Pionierii din cadrul cercului de racheto-modelism de la liceu şi Școala generală nr. 7 pregătesc modele pentru participarea la faza pe ţară, în urma calificării la faza pe judeţ, iar elevii de la cercul de carturi a Şcolii generale nr. 8 şi liceu, duminică, au făcut o ultimă verificare în vederea concursului judeţean, organizat în cinstea Zilei pionierilor. Viorel RUSU, conducătorul cercului de rachete-modelism La Şcoala generală Călimănel, s-a desfăşurat duminică, un schimb de experienţă între comandamentele unităţilor de pionieri din oraşul Topliţa. Manifestarea a fost organizată de Consiliul orăşenesc Topliţa al Organizaţiei Pionierilor. In cadrul ei a fost vernisată o expoziţie cuprinzînd lucrări de artă plastică şi aplicată ale elevilor de la Şcoala generală Călimănel şi s-au desfăşurat o adunare cu temă, precum şi întreceri sportive şi un concurs de perspicacitate. Prof. Ilie ŞANDRU, de la Subredacţia din Topliţa a ziarului „Informaţia Harghitei“ !. sSrttti/ A ^ lt r/ v- j t$ *jfo inUrnfwnahm PENTRU OASPEŢII STAŢIUNILOR DE ODIHNĂ La Borsec . Un dialog cum n-am vrea să mai fie ! Barul de zi din Borsec. Un interior care te respinge, aer greu, murdărie pe jos, mese neşterse şi, printre cei ce doresc să servească • o cafea, cîţiva cheflii, care se împleticesc, mai comandă şi... sînt serviţi ! — Ce ţigări aveţi ? — Ce se vede... Şi barmana îşi vede de treburi... Ne uităm la cele 2—3 sorturi de ţigări şi ne mulţumim că soseşte cafeaua. — Dacă sînteţi amabilă, serviţi-ne şi două pahare cu sifon. — Aici, la Borsec? se arată mirată barmana. —Atunci două pahare cu apă minerală. — Nu avem decit apă potabilă ! . . . ! ? De faţă era şi directorul adjunct al staţiunii, Ştefan Marcus, care, jenat şi el, a făcut... feţe, feţe. Cît priveşte faţa barului, cert este că la acea oră era destul de... pătată. C. ANDIN N. R. — Invităm oaspeţii din toate staţiunile judeţului nostru să ne scrie despre diferite aspecte, pozitive şi negative, pentru a evidenţia ce este bine şi a satiriza ceea ce este neplăcut în cadrul oferit odihnei şi destinderii. Cuvinte încrucişate POFTĂ BUNĂI ORIZONTAL: 1. La vremea primului — Mănincă din timp ! 2. Ţuica ardeleanului — Zeamă lungă. 3. Romancier portughez — Ce-a fost și nu mai este. 4. Hrănește toată suflarea — Vorbă de ducă. 5. Teofil Fotino — Ultimele feluri de mîncare ! — In toiul dineului! 6. Cu rîuri de flori (reg.) — La vremea cinei. 6. Viteji — Face gură mare! 8. Cu gura pină la urechi — A stirnit ... pofta. 9. Servite o dată cu răvașele din plăcintele de Anul Nou — La borș! 10. Spanac — Cea mai bună bucătăreasă. 11. Nămol — PASTILE VESELE PACIENTUL : — Eu sufăr de colecistită cronică, migrenă, sinuzită maxilară bilaterală, hipertensiune arterială, gastrită cronică și bănuiesc că am şi început de ulcer, reumatism cronic, discopatie lombară, arterită obliterantă ... DOCTORUL: — Neclar. Aveţi şi bilbiculare carapace, bicesicante cu complicaţii de audibilibicis, obstocistită, nambulică şi... godominicoasă. PACIENTUL: — Formidabil. Eu le ştiam numai pe o parte din ele. Înseamnă că nu a fost zadarnic drumul pînă la Borsec să aflu şi aceste ... diagnostice. Mulţumesc doctore, şi zici că este şi... godominicoasă ? dr. Lucian GURGUŢA Bagatelă culinară şi ... literară. 12. Vine după servitul cinei — Îngraşă porcii — Specialităţi de ... fasole verde ! VERTICAL: 1. Trataţie — Sunt bune. 2. Invitaţi la masă — Specialitate de somn! 3. Venit de demult — Pe aripile vîntului. 4. Inimă de raţă (felurile 2 şi 3)! — In gură ! — Cadru pentru ospăţul Revelionului. 5. „Mănincă“ kilometri... cu cărbuni! — Orăşel in Suedia. 6. Ca o murătură — Gura sugarului! Dan ROBERT Dicţionar: ESA, NE, Cir, irat, rot, ana. — Stau in capul mesei la nuntă. 7. Ultima porţie de iahnie! — Poftă de vrăbioare — La papricaş şi prăjituri ! 8. Pîine necoaptă — Poftă ... mare ! 9. Marile culturi — Prinde peşte. 10. A ţine dietă (fig.) — Sos de roşii. 11. Salată la aperitiv ! — Un covrig... şi un pieptene ... pentru rebusişti! — Au dinţi de clipe ! O plimbare cu barca pe Lacu Roşu Foto : Teodor Cios 'AA:-'.-“ \ t ? 3 r-4S 8 7 8 9 UIn 1 • 7 -1• 3 • o 4 • s • • • 6 • 0 7 • • 8 • • 9 • • 10• »1• 12• • Pag. 3