Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1275-1351)

1972-06-07 / nr. 1331

ANUL V, nr. 1331 Trum­m mini ! CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN! » W" ■' ' Realizările constructorilor Şantierului 74 Construcţii căi ferate, din Ciceu, pe primele 5 luni din acest an, se reliefează printr-o de­păşire, cu 35,6 la sută a producţiei globale, realizîndu-se, totodată, o economie de peste 3,8 milioane de lei. In cinstea Conferin­ţei Naţionale a Partidului şi celei de-a XXV-a aniversări a Republicii — evenimente deosebite în viaţa partidului şi a patriei noastre — angajamentele acestui har­­nic colectiv de muncă se vor materializa în lucrări de electrificare a căii ferate, în valoa­re de 4 milioane de lei. Constructorii ceferişti execută, din economii, un pod metalic peste rîul Mureş, în dreptul tunelului Filpea—Gălău­­ţaş, asigurînd transportul materialelor de con­strucţie în scopul realizării gabaritului de e­­lectrificare a tunelului Filpea. Toate aceste frumoase realizări ale Şantie­rului 74 C.C.F. Ciceu, vor face ca termenul de dare în exploatare a tronsonului de cale fe­rată prevăzut să fie mult devansat. Printre harnicii constructori feroviari se numără şi muncitorii Marin Cristea şi Marian Jianu — fruntaşi în întrecerea socialistă. Prin strădanie unanimă... formari din pag. 6­re de anii anteriori, în acest an depunem tot interesul ca, prin înca­drarea în perioada op­timă a lucrărilor de re­coltare a fincţelor şi însilozării masei verzi, să asigurăm sectorului zootehnic furaje îndes­tulătoare şi de calitate ireproşabilă pentru a pune tot mai bine în valoare potenţele pro­ductive existente în do­meniul creşterii anima­lelor“. Interesul hărni­cia, spiritul intransigent al datoriei şi, nu în ul­tima instanţă, puternica dragoste faţă de munca cu pămîntul, îşi găsesc, aici, o fericită îmbinare în eforturile înzecite a­­le cooperatorilor şi me­canizatorilor. (Urmare din pag re­dicată pentru respecta­rea şi reducerea consu­mului de materie pri­mă pentru furnale, pen­­tru gospodărirea mai judicioasă a minereului, a cocsului şi mangalului pe întregul flux tehno­logic. Există premise reale ca angajamentul luat să fie realizat şi chiar de­păşit. Aşa cum ne spu­nea tovarăşul Biro Io­sif, secretarul comitetu­lui de partid, planul de măsuri adoptat este de natură să asigure o ac­tivitate ritmică la sec­ţia furnale, înfăptuirea neabătută a angajamen­tului asumat. Succesele obţinute pînă acum de către jurnaliştii vlăhi­­ţeni, concretizate în re­ducerea încărcăturii metalice la retopire în cea de-a doua fuziune, cu zeci de mii de kg de fontă, sute de mii de lei economisiţi prin reducerea consumului specific de mangal, sunt o dovadă în acest sens. Din discuţiile purtate cu Mihály Albert, şe­ful secţiei jurnale, pre­cum şi cu jurnalistul Both Oszkár, a reieşit că angajamentul luat de a da peste plan 1.600 tone de fontă fără a depăşi consumul pre­văzut, va fi realizat şi că acesta are la l.»'.ă experienţa şi practica îndelungată a furnaliş­­tilor vlăhiţeni. „Vom face totul — spuneau cei doi interlocutori — pentru realizarea anga­jamentului propus. Prin utilizarea mai eficientă a capacităţii furnalelor, prin îmbogăţirea încăr­căturii, folosirea unui minereu mai bogat în conţinut, modificarea şarjelor, ne vom respec­ta cuvîntul dat. Fieca­re furnalist a dorit şi cunoaşte acest angaja­ment al nostru şi ei sînt hotărîţi să nu piardă nici un minut, să folo­sească la maximum timpul de lucru pentru traducerea lui în fapte". Condiţiile sunt asigu­rate. Noul aglomerator are capacitatea cores­punzătoare de a asigura furnalele, ritmic, cu mi­nereu aglomerat, în cantităţi suficiente,­­ la timp şi bogat în conţi­nut. Folosind procedee­­ avansate în tehnologia aglomerării minereului, gospodărind judicios materia primă, organi­zînd în condiţii optime procesul de producţie, folosind judicios timpul de lucru, angajamentul va fi realizat şi chiar depăşit, aşa cum ne-au obişnuit aceşti munci­tori, oameni ai tempe­raturilor înalte care vor acţiona ferm, intens şi cu multă responsabili­tate în domeniul lor de activitate, pentru a da patriei fontă cât mai multă, mai bună și mai ieftină, pentru tradu­cerea în fapte a sar­cinilor stabilite de par­tid. Furnaliştii vlahiţeni... Largă pârtiei pare... (Urmare din pag. 1) Că în momentul de faţă majoritatea obiective­­lr lor înscrise în angajament au fost îndeplinite. Astfel s-au reparat străzi şi trotuare pe o lun­ii­gime de 10.000 metri, s-au întreţinut 7 km de drum, a fost amenajată o bază sportivă, au fost construite un număr de 10 podeţe, au fost amenajate parcurile şi spaţiile verzi. Valoarea acestor lucrări se ridică la peste 500.000 lei. Cu majoritatea angajamentelor realizate Construirea unui nou cămin cultural, a două poduri şi a unor însemnate suprafeţe de tro­tuare sunt numai cîteva dintre lucrările ce şi le-a propus Consiliul popular din Mihăileni să te realizeze în acest an, prin muncă patriotică. Organizînd bine acţiunile întreprinse, mobili­­zînd la fiecare obiectiv un mare număr de ce­tăţeni, consiliul popular raportează realizarea majorităţii obiectivelor înscrise în angajament. Căminul cultural se află într-un stadiu avansat de construcţie, s-au realizat trotuare pe o lun­gime de 150 metri liniari, s-au construit două poduri, s-a amenajat şi întreţinut o suprafa­ţă de 90 ha parcuri şi zone verzi. Valoarea a­­cestor lucrări se ridică la 250.000 lei, ceea ce reprezintă circa 75 la sută din angajamentul pe acest an. Azi, la Băile Tuşnad Actorii Teatrului dra­matic din Braşov vor prezenta, astă seară la ora 20:30, in sala cine­matografului „Ciucaş“, un spectacol cu come­dia „Interesul general“ — ultima creaţie a dramaturgului Aurel Baranga. * In sala Casei de cul­tură, dr. Al. Szabó va vorbi, la ora 18, despre „Nevroza astenică şi tratamentul ei in sta­ţiunea balneoclimateri­că Băile Tuşnad". * Biroul de turism al I.B.C Băile Tuşnad, or­ganizează, astăzi, o ex­cursie la Castelul Bran, traseul incluzînd şi vi­zitarea oraşelor Sfîntu Gheorghe şi Braşov, precum şi a staţiunii Poiana Braşov. Mîine, se va organiza, pe ace­laşi traseu, o excursie la Sinaia, vizitîndu-se Castelul Peleş. HARGHITEI Pasiune pentru investigarea noului (Urmare din pag. 1) , este cea anodo-mecani­­că, procedeu care reali­zează o mare economie de pietre abrazive spe­ciale, iar calitatea as­cuţirii este superioară celei obţinute cu meto­da clasică. Această me­todă a fost preluată pentru generalizare şi de întreprinderi simila­re din Suceava, Piteşti, Satu Mare­ şi altele“. Dar nu aceasta este singura lui inovaţie, în­locuirea comenzilor e­­lectrice, cu comenzi e­­lectronice la mai multe maşini, instalarea unor protecţii electronice la utilaje care pot provoca accidente de muncă sunt cîteva din cele mai va­loroase inovaţii ale teh­nicianului Alexandru Munthiu. Este angajatul com­plexului din Gălăuţaş de mai mult de 10 ani, timp in care s-au perin­dat foarte mulţi specia­lişti la această unitate. „Şi eu am avut posibi­litatea de a mă transfe­ra la centre mai mari, însă am rămas la a­­ceastă întreprindere, m-am ataşat de colecti­vul de muncă, de oa­menii din uzină, mi-ar fi greu să mă despart de ei“. Desfăşoară o rodnică activitate în cadrul co­misiei inginerilor şi teh­nicienilor din uzină . „Am urmărit cu interes lucrările Conferinţei pe ţară a inginerilor şi tehnicienilor, am studiat rezoluţia acesteia. Con­sider că activitatea noastră a comisiei in­ginerilor şi tehnicieni­lor necesită o profundă îmbunătăţire, atît un stil cît şi un conţinut“. Pentru a întîmpina Conferinţa Naţională a Partidului, colectivul de muncă din care face pârtie se pregăteşte să rezolve cite o problemă tehnică în afara sarci­nilor de serviciu. Comu­nistul Alexandru Mun­thiu, işi aduce contri­buţia sa la această ac­ţiune, prin punerea la punct a unei inditaţii şi anume: „Centralizarea măsurării temperaturii apei supraîncălzite“ — inovaţie de mare im­portanţă tehnologică şi cu eficienţă economică ridicată. Mereu în pas cu nou­tăţile tehnice, creator al noului in domeniul electronicii şi automati­zării, tehnicianul Ale­xandru Munthiu este un exemplu personal pen­tru colectivul de mun­că în care își desfășoară activitatea. Un forum muncitoresc pentru unitatea mişcării sindicale din România Congresul general al sindicatelor ţinut între 4 şi 7 iunie,1922, la Si­biu, a fost unul dintre marile forum­uri ale proletariatului român care a contribuit, prin hotărîrile, prin moţiu­nile adoptate, la întări­rea unităţii de acţiune şi organizare a mişcării muncitoreşti din Româ­nia. Se ştie că după u­­nirea Transilvaniei cu România, în 1918, toate organizaţiile politice, indiferent de poziţia lor socială în cadrul statu­lui, şi-au pus ca sar­cină unificarea lor, pe întreaga ţară. Această sarcină şi-au pus-o în mod firesc, şi sindicate­le. Dar a fost rezolvată abia în 1922, la congre­sul de la Sibiu. Mişcarea muncito­rească din România a desfăşurat o vastă ac­tivitate, cu suişuri şi coborîşuri inerente în acele condiţii, care au influenţat, în mare mă­sură, organizaţiile sin­dicale. Sigur, realizarea unităţii sindicale con­stituia un proces anevo­ios, îngreunat nu atît de numărul mare de organizaţii dar şi dato­rită divergenţelor de păreri existente între conducătorii acestora. In afara deosebirilor de păreri însă, şi mai presus de ele, ideea unităţii clasei munci­toare era dominantă, ea fiind atestată, atît prin­tr-o seamă de declara­ţii, cît şi acţiuni ca a­­tare. încă din februarie 1919, Comitetul executiv al partidului socialist şi Comisia generală a sindicatelor, au adoptat o declaraţie chemînd „toate forţele proletare şi socialiste să lupte pentru unificarea lor, formînd un singur bloc socialist, un singur par­tid proletar, care să ducă lupta clasei mun­citoare din noua Româ­nie spre realizarea idea­lului ei socialist, de dezrobire de sub apăsa­rea burgheză capitalis­tă“. Noile condiţii create de intensificarea acţiu­nilor greviste şi cu deo­sebire de accentuarea procesului de clarificare ideologică ce se desfă­şura în rîndurile orga­nizaţiilor muncitoreşti, fac ca acţiunile menite să contribuie la dezvol­tarea sindicatelor şi la realizarea unităţii lor pe scară naţională, să do­­bîndească o tot mai mare amploare. Una dintre aceste acţiuni a fost şi Congresul sin­dicatelor din Ardeal şi Banat, ţinut la Cluj în­tre 15—18 august 1920. Dezbaterile pe tema realizării unităţii sin­dicale s-au soldat atunci cu o hotărîre prin care se arăta că „unificarea mişcării muncitoreşti din întreaga Românie este o necesitate impe­rioasă“. Ca urmare, congresul a dat îndru­mări Comisiei generale din Ardeal şi Banat ca „în înţelegere cu Comi­sia generală din Româ­nia să ducă la îndepli­nire opera de unifica­re“. Aceasta a făcut ca organizaţia locală din Bucureşti să hotărască, puţin mai tîrziu, prin­cipiile de reorganizare a mişcării sindicale, să convoce o conferinţă pe ţară care să redac­teze statutele generale ale mişcării sindicale. Greva generală din toamna anului 1920, a aminat însă, temporar, realizarea acestui ţel. A venit însă acel mai 1921, s-a creat Partidul Comunist Român, mo­ment care a însemnat un eveniment capital în istoria mişcării munci­toreşti din ţara noastră aceasta avînd de-acum un îndrumător care o va conduce consecvent spre ţelul ce şi l-a pro­pus. Fireşte, arestarea delegaţilor la Congresul din 8 mai 1921,­­ apoi procesul din Dealul Spirii prelungit pînă la limitele posibile, teroa­rea care a urmat după acest act ca şi legislaţia adoptată de guvernul reacţionar — legea Trancu-Iaşi prin care erau recunoscute ca persoane juridice, nu­mai sindicatele ce îşi desfăşurau activitatea în limitele strict profe­sionale — au îngreunat procesul de unificare a mişcării sindicale, de organizare a acestora într-un singur coman­dament pe ţară. Dar muncitorii nu au încetinit lupta pentru realizarea unităţii sin­dicale. In 1921, au loc două asemenea eveni­mente : Conferinţa ge­nerală sindicală de la Ploieşti (26—27 iunie) şi Congresul sindicatelor din întreaga ţară de la Braşov (20—22 octom­brie). Deşi In ambele cazuri dezbaterile pe marginea realizării «i u­nităţii sindicale au fost foarte ample, cu nume­roase luări de poziţii pro şi contra, hotărîrile care s-au luat nu au dus la ceea ce proleta­riatul nostru aştepta. Ba, dimpotrivă, s-au creat două organe de conducere, unul la Cluj şi altul la Bucureşti, ceea ce a dăunat, fireş­te, ideii de unitate. A­­bia în 1922 la Congresul de la Sibiu se va rezol­va acest obiectiv. Convocat în vara a­­nului 1922, Congresul general al sindicatelor este important prin fap­tul că a declarat miş­carea sindicală unifica­tă şi centralizată şi a ales Consiliul General al Uniunii Sindicatelor din România, măsuri pe care celelalte forum­uri reunite pînă atunci nu au reuşit să le adopte. Problema unităţii­ sin­­dicale a constituit, de fapt, corolarul întregu­lui congres. In raportul de activitate morală a Comisiei generale se preciza : Congresul ac­tual este un congres excepţional şi a fost convocat mai mult ca să înfăptuiască unitatea mişcării, să găsească o bază solidă de conlu­crare, o mai bună în­drumare ce trebuie dată pe viitor organizaţiilor sindicale. Congresul a­­cesta, subliniază rapor­tul, poate fi numit Con­gresul unificării sindi­cale. Şi într-adevăr, aşa a fost. Congresul a sta­bilit unificarea, a adop­tat un statut corespun­zător, ceea ce a însem­nat un real progres în organizarea sindicatelor din patria noastră, pe baza unui statut propriu şi a unei conduceri cen­trale unice. Victor SANDU 50 de ani de la Congresul general al sindicatelor din 1922 de la Sibiu L ZILEI PIONIERILOR • In cadrul cercurilor de racheto-modelism și carturi, pionierii din Topliţa depun o inten­să activitate, sub îndrumarea conducătorilor de cerc. Pionierii din cadrul cercului de ra­cheto-modelism de la liceu şi Școala generală nr. 7 pregătesc modele pentru participarea la faza pe ţară, în urma calificării la faza pe judeţ, iar elevii de la cercul de carturi a Şcolii generale nr. 8 şi liceu, duminică, au făcut o ultimă verificare în vederea concursului jude­ţean, organizat în cinstea Zilei pionierilor. Viorel RUSU, conducătorul cercului de rachete-modelism La Şcoala generală Călimănel, s-a desfăşu­rat duminică, un schimb de experienţă între comandamentele unită­ţilor de pionieri din oraşul Topliţa. Manifes­tarea a fost organizată de Consiliul orăşenesc Topliţa al Organizaţiei Pionierilor. In cadrul ei a fost vernisată o expo­ziţie cuprinzînd lucrări de artă plastică şi apli­cată ale elevilor de la Şcoala generală Căli­mănel şi s-au desfăşu­rat­­ o adunare cu te­mă, precum şi întreceri sportive şi un concurs de perspicacitate. Prof. Ilie ŞANDRU, de la Subredacţia din Topliţa a ziarului „Informaţia Harghitei“ !­. sSrttti/ A ^ lt r/ v- j t$ *­jfo inUrnfwnahm PENTRU OASPEŢII STAŢIUNILOR DE ODIHNĂ La Borsec . Un dialog cum n-am vrea să mai fie ! Barul de zi din Bor­sec. Un interior care te respinge, aer greu, murdărie pe jos, mese neşterse şi, printre cei ce doresc să servească • o cafea, cîţiva cheflii, care se împleticesc, mai comandă şi... sînt ser­viţi ! — Ce ţigări aveţi ? — Ce se vede... Şi barmana îşi vede de treburi... Ne ui­tăm la cele 2—3 sorturi de ţigări şi ne mulţu­mim că soseşte ca­feaua. — Dacă sînteţi ama­bilă, serviţi-ne şi două pahare cu sifon. — Aici, la Borsec? se arată mirată barmana. —Atunci două pahare cu apă minerală. — Nu avem decit a­­pă potabilă ! . . . ! ? De faţă era şi direc­torul adjunct al staţiu­nii, Ştefan Marcus, ca­re, jenat şi el, a făcut... feţe, feţe. Cît priveşte faţa barului, cert este că la acea oră era des­tul de... pătată. C. ANDIN N. R. — Invităm oas­peţii din toate staţiunile judeţului nostru să ne scrie despre diferite as­pecte, pozitive şi nega­tive, pentru a eviden­ţia ce este bine şi a sa­tiriza ceea ce este ne­plăcut în cadrul oferit odihnei şi destinderii. Cuvinte încrucişate POFTĂ BUNĂI ORIZONTAL: 1. La vremea primului — Mănincă din timp ! 2. Ţuica ardeleanului — Zeamă lungă. 3. Roman­cier portughez — Ce-a fost și nu mai este. 4. Hrănește toată suflarea — Vorbă de ducă. 5. Teo­fil Fotino — Ultimele feluri de mîncare ! — In toiul dineului! 6. Cu rîuri de flori (reg.) — La vremea cinei. 6. Viteji — Face gură mare! 8. Cu gura pină la urechi — A stirnit ... pofta. 9. Servite o dată cu răvașele din plăcintele de Anul Nou — La borș! 10. Spanac — Cea mai bună bucă­tăreasă. 11. Nămol — PASTILE VESELE PACIENTUL : — Eu sufăr de colecistită cro­nică, migrenă, sinuzită maxilară bilaterală, hi­pertensiune arterială, gastrită cronică și bănu­iesc că am şi început de ulcer, reumatism cro­nic, discopatie lombară, arterită obliterantă ... DOCTORUL: — Neclar. Aveţi şi bilbiculare carapace, bicesicante cu complicaţii de audibi­­libicis, obstocistită, nambulică şi... godomini­­coasă. PACIENTUL: — Formidabil. Eu le ştiam numai pe o parte din ele. Înseamnă că nu a fost zadarnic drumul pînă la Borsec să aflu şi aceste ... diagnostice. Mulţumesc doctore, şi zici că este şi... godominicoasă ? dr. Lucian GURGUŢA Bagatelă culinară şi ... literară. 12. Vine după servitul cinei — Îngraşă porcii — Spe­cialităţi de ... fasole verde ! VERTICAL: 1. Tra­taţie — Sunt bune. 2. Invitaţi la masă — Specialitate de somn! 3. Venit de demult — Pe aripile vîntului. 4. Inimă de raţă (felurile 2 şi 3)! — In gură ! — Cadru pentru ospăţul Revelionului. 5. „Mănin­că“ kilometri... cu cărbuni! — Orăşel in Suedia. 6. Ca o mură­tură — Gura sugarului! Dan ROBERT Dicţionar: ESA, N­E, Cir, irat, rot, ana. — Stau in capul me­sei la nuntă. 7. Ultima porţie de iahnie! — Poftă de vrăbioare — La papricaş şi prăji­turi ! 8. Pîine necoap­tă — Poftă ... mare ! 9. Marile culturi — Prinde peşte. 10. A ţine dietă (fig.) — Sos de roşii. 11. Salată la ape­ritiv ! — Un covrig... şi un pieptene ... pen­tru rebusişti! — Au dinţi de clipe ! O plimbare cu barca pe Lacu Roşu Foto : Teodor Cios 'AA:-'.-“ \ t ? 3 r-4S 8 7 8 9 UIn 1­­ • 7 -1• 3 • o 4 • s • • • 6 • 0 7 • • 8 • • 9 • • 10• »1• 12• • Pag. 3

Next