Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1275-1351)
1972-06-24 / nr. 1346
Succes deplin Conferinţei extraordinare a Organizaţiei Judeţene de partid Astăzi, într-o atmosferă deosebită, îşi începe lucrările Conferinţa extraordinară a organizaţiei judeţene de partid, cadru optim pentru ca delegaţi desemnaţi de adunările generale ale organizaţiilor de bază sau de adunările activului de partid din întreprinderile, instituţiile şi unităţile agricole ale judeţului, să se pronunţe asupra celor mai eficiente măsuri menite a contribui la înfăptuirea sarcinilor măreţe rezultate din hotărîrile Conferinţei Naţionale a partidului, din decembrie 1967 şi ale Congresului al X-lea al P.C.R. privind perfecţionarea conducerii şi planificării activităţii economico-sociale, dezvoltarea democraţiei socialiste şi sistematizarea localităţilor rurale. Purtînd amprenta definitorie pentru hărnicia cu care oamenii muncii, români şi maghiari, din judeţul nostru, îmbogăţesc continuu salba succeselor dedicate apropiatei Conferinţe Naţionale a Partidului, Conferinţa extraordinară a organizaţiei noastre judeţene de partid, printr-un pronunţat caracter de lucru, prin spirit de exigenţă şi combativitate revoluţionară va face o judicioasă evaluare a modului în care s-a muncit pînă în prezent şi a rezultatelor obţinute, a modalităţilor, priceperii şi iniţiativelor folosite pentru înfăptuirea acestora, evaluare dublată de o critică deschisă şi principială pentru ca în felul acesta să se poată stabili, în programul ce va fi adoptat, cele mai judicioase măsuri menite a impulsiona procesul de îmbunătăţire a activităţii economice şi sociale, ridicarea acestui domeniu la nivelul exigenţelor specifice momentului de dezvoltare în care se află ţara noastră. Materialele prezentate, precum şi dezbaterile declanşate pe marginea acestora, vor constitui adevărate momente de analiză temeinică a problemelor fundamentale ale vieţii economice şi sociale, politice şi administrative ale judeţului nostru, de investigare a căilor şi modalităţilor de perfecţionare a conducerii de către partid a economiei, pentru stabilirea cu claritate a (Confirmare in pag. a 2-a) msmm A fi mecanizate... A fi mecanizator, mai mult decît a prelungi „viaţa“ maşinilor, înseamnă să ai conştiinţa că aici la S.M.A., cu meseria ta, începe şi se pregăteşte de fapt bătălia recoltei, succesul campaniei sau dimpotrivă slabele ei rezultate. A fi mecanizator, mai înseamnă şi să poţi fi în stare oricînd să lucrezi într-o uzină mecanică, într-una de tractoare sau de maşini agricole, să faci, deci, dovada unei reale polivalenţe a aptitudinilor. Mecanizatorii sînt aceia care fac legătura dintre pămînt şi oţel, dintre spice şi duduitul motoarelor. E firesc deci ca în acelaşi timp şi din acelaşi imbold ca al muncitorilor din uzine, să existe şi aici întreceri. Cea purtată azi în cinstea Conferinţei Naţionale a Partidului are ca obiectiv principal repararea înainte de termen a maşinilor de recoltat adică pînă la zece iulie, cînd am vizitat S.M.A. Cîrţa — secţia Mădăraş mecanizatorii se împărţiseră între recoltatul furajelor verzi şi pregătirea maşinilor pentru recoltat. Se făceau ultimele retuşuri la un lot de maşini ce urmau să fie recepţionate, se verifica etanşeitatea combinelor, se studia o nouă maşină de recoltat cartofi ai cărei parametri trebuie să fie asimilaţi de cunoştinţele lor de mecanică şi întreţinere. Sunt foarte tineri mecanizatorii de la Mădăraş dar unii dintre ei au şi început să aibă, aşa cum se spune, vechime în cîmpul muncii. Şi asta la o vîrstă ce nu depăşeşte 27 de ani. Mulţi au urmat cursuri de perfecţionare, cu toate că maşinile nu pun probleme deosebite. Dar iată, această nouă maşină de recoltat cartofi, le aţîţă curiozitatea, se string S. IONESCU (Continuare in pag. a 2-a) a cooperatorilor din Sînmartin SA SPORIM POTENTELE PRODUCTIVE ALE ANIMALELOR în uriaşul fluviu al entuziasmului cu care milioanele de oameni ai muncii, o ţară întreagă întîmpină cele două mari evenimente ale acestui an — Conferinţa Naţională a Partidului şi cea de-a 25-a aniversare a proclamării Republicii , cînd toate eforturile sînt canalizate pentru îndeplinirea prevederilor cincinalului înainte de termen, şi lucrătorii de pe ogoarele judeţului nostru se străduiesc să se încadreze în atmosfera generală de entuziasm şi efervescenţă creatoare. Cooperatorii de la ferma zootehnică Sînmartin, cinstind înalta distincţie acordată recent unităţii lor, de conducerea partidului şi statului nostru, au luat o valoroasă iniţiativă de a-şi depăşi propriile recorduri la produsele animaliere, întrecîndu-se între ei înşişi şi chemînd totodată la întrecere pe toţi lucrătorii din zootehnia judeţului. Nu putem sta de o parte, luînd cunoştinţă de întrecerile, rezultate minunate obţinute de I. ARADEANU (Continuare în pag. 13-a) 1111 ! Stătea plictisit la masa unui birou, răsfoind absent niște hirtii. — Nu te plictisești aici l-am întrebat, știind că prin profilul studiilor, locul său era în altă parte. — Ba da, însă aici e liniște și salariul bun. De ce să-mi bat capul cu altceva ? Acest răspuns mi-a trezit un sentiment mai apropiat de compătimire decît de invidie pentru aşa-numita lui „linişte“, linişte şi amorţeală pentru că în acest caz ea se numeşte amorţeală, iar aceasta este cu totul altceva. Şi sînt atiţia şi atîţia oameni care nu-şi dau seama de acest lucru, şi se lasă tîrîţi de apa neagră şi mocirloasă a amorţelii care îi înghite încetul cu încetul. Oare merită de dragul unei aşa-zise Vieţi liniştite să faci un lucru plictisitor toată viaţa ? Fiecare zi să înceapă fără nici un orizont decît aşteptarea datei cînd se ridică salariul, iar următorul şi singurul eveniment aşteptat să fie ieşirea la pensie ? Viaţa trece pe lingă asemenea oameni, şi fiecare oră este un tren spre viitor pe care îl pierd datorită inerţiei, peste gîndurile şi voinţa lor aşternîndu-se praful gros al platitudinii. De aceea, poate, cind liniştea de care avem, de altfel, cu toţii nevoie se prelungeşte prea mult, e bine să ne întrebăm, dacă ea nu se numeşte amorţeală. Şi să nu confundăm niciodată pacea adincă a pămîntului roditor de seminţe, cu încremenirea mlaştinii. C. IULIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! Anul V, nr. 1346 SIMBATA 24 iunie 1972 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN aui.11 ■ ■ W 1: OS8|1 .11?.. Stil In cinstea Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român şi a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii, oamenii muncii din judeţul nostru, români şi maghiari, întocmai întregului popor român, şi-au suplimentat angajamentele luate, fiind hotărîţi totodată, să continue bătălia pentru calitatea şi diversificarea producţiei, reducerea consumurilor specifice, pentru scurtarea termenelor de execuţie Aceasta este dorinţa OAMENILOR, iar rezultatele muncii lor, tot OAMENILOR sunt închinate Minunaţilor locuitori ai României socialiste, pe care, înfăptuind cincinalul înainte de termen, o vom ridica pe noi culmi ale progresului şi civilizaţiei Ajutor frăţesc în cursul zilei de ieri a plecat din oraşul Gheorgheni, cu destinaţia Călăraşi, o coloană de 20 autocamioane cu remorci de la U.M.T.F., însoţită de 50 de oamenii, care, timp de două lună de zile, vor sprijini pe localnici la recoltatul cerealelor. De sezon în organizarea cooperativelor meşteşugăreşti „Oltul“ şi „Deservirea“ din Miercurea- Ciuc, azi, la orele 18, în localul Cofetăriei „Tosca“ din localitate, va avea loc o paradă a modei de vară. Se vor prezenta confecţii şi încălţăminte pentru lunile călduroase, precum şi modele de coafură. AIn ziarul de azi: — Cartea — Documente ale... nepăsării — De vorbă cu cititorii în pag. a 2-a. — Din activitatea consiliilor populare. — Colocviu cu vacanta în pag. a a-a. — Din t ligramele zilei in pag. a 4-a. EXPOZIŢIA REALIZĂRILOR HARGHITENE ŞI-A DESCHIS IERI PORŢILE Vineri, 23 iunie 1972, în prezenţa tovarăşului Ludovic Fazekas, prim-secretar al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean. Immerior Biroului Comitetului judeţean de partid şi ai Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, a reprezentanţilor unităţor expozante şi a unui numeros public, s-a deschis expoziţia realizărilor harghitena, vie oglindă a eforturilor oamenilor din judeţul nostru, români şi maghiari, înfrăţiţi în muncă şi viaţă, însufleţiţi de acelaşi ideal care animă conştiinţele cetăţenilor întregii ţări, edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. In aplauzele asistenţei tovarăşul Ludovic Fazekas taie panglica inaugurală a expoziţiei, ce, timp de o lună de zile va constitui pentru vizitatori o adevărată frescă a vieţii economice şi social-culturale, pe care oamenii muncii din judeţul Harghita le închină Conferinţei Naţionale a Partidului. Urmează apoi vizitarea pavilioanelor expoziţiei, în incinta sălii care adăposteşte industria minieră, oaspeţilor le sunt prezentate panouri ale creşterii indicilor de producţie, machetele viitoarelor extinderi ale unităţilor extractive. (Continuare in pag. a 2-a) INDUSTRIA JUDEŢULUI HARGHITA RAPORTEAZĂ ÎNDEPLINIREA PLANULUI PE PRIMUL SEMESTRU PRODUCŢIE MARFA SUPLIMENTARĂ IN VALOARE DE 70 MILIOANE LEI, 1170 TONE DE FONTA, 2500 MC. CHERESTEA FAG, 400 TONE UTILAJ TEHNOLOGIC PENTRU INDUSTRIA ALIMENTARĂ, MOBILĂ ÎN VALOARE DE 4 MILIOANE LEI CONFECŢII TEXTILE IN VALOARE DE 5 MILIOANE LEI ŞI ALTE PRODUSE PESTE PLAN ! Azi, ,24 iunie, în ziua cînd are loc Conferinţa extraordinară a organizaţiei judeţene de partid, industria judeţului nostru raportează îndeplinirea înainte de termen a planului pe primul semestru al anului. Acest succes de prestigiu este rezultatul firesc al însufleţirii cu care oamenii muncii de pe meleagurile harghitene, români şi maghiari, s-au avîntat în întrecerea socialistă în cinstea celor două mari evenimente din viaţa poporului nostru — Conferinţa Naţională a Partidului şi a XXV-a aniversare a proclamării Republicii , pentru înfăptuirea înainte de termen a planului cincinal. Din calculele preliminare rezultă că pînă la sfîrşitul lunii se va realiza producţie marfă suplimentară în valoare de 70 milioane lei, concretizată, printre altele, în 1170 tone de fontă, 2500 mc. cherestea fag, 14.000 bucăţi butoaie pentru bere, 400 mc. lăzi de fag, mobilă în valoare de 4 milioane Iei (în unităţile M.E.F.M.C.), confecţii textile în valoare de 5 milioane lei, 400 tone utilaj tehnologic pentru industria alimentară. In obţinerea acestor realizări, s-a reliefat în mod deosebit activitatea colectivelor de muncă de la Filatura de lină Miercurea-Ciuc, Salina Praid, C.E.I.L. Miercurea- Ciuc, Combinatul minier Bălan, Tehnoutilaj Odorheiu Secuiesc şi fabricile de confecţii din Miercurea-Ciuc şi Odorheiu Secuiesc. NOUA ROMÂNIE PITOREASCĂ SIGHIŞOARA — Cindi paşi ne sună pe caldarîmul secular, istoria ne aminteşte că aici, pe Tîrnava Mare, a luat fiinţă demult un burg de meşteşugari. Iar cînd privim la platforma industrială a oraşului de azi, desluşim aceeaşi continuitate a deprinderilor localnicilor dar la alte proporţii. Foto: Nagy P. Zoltán „Avem o ţară frumoasă şi bogată, un (M.pbr hartiic şi ^utezător, cart* timp' de peste două mUtmiiiiiŢâni'f grei de restrişte, înfrăţit eu epdirii, s rîurile $îi Văiţţi, şi-a apărut glia, iar,ţ acum^sub conducereaj partidului, îşi zideşte o viaţă nouă.“ - -1 . , *\ i &**•: ' ' ■ -NICOLĂE CEAUȘESCU SIGHIŞOARA — -O istorie de ieri si de a semeni unui mesaj peste veacuri, in fileleîngălbenite de vreme ale „Descrierii Transilvaniei“ (1564) găsim consemnat: Sighişoara este un oraş ospitalier, sănătos şi harnic, situat in vale, la poalele unei coline şi în parte chiar pe această colină presărată cu construcţii pînă spre vîrf, unde se găseşte o cetate“ ... Timpul încărcat de istorie a adăugat însă noi şi fertile orizonturi oraşului de pe Tîrnava Mare. Peste temelia încercată de ani, se afirmă cu prestanţă istoria de azi a municipiului. Turistul, ce admiră minunatul peisaj profilat maiestuos la poalele cetății sighişorene, remarcă la tot pasul cum prezentul a absorbit seva venerabilelor vîrste încrustate pe calda- Dr. Nicolae OSTIN (Continuare în Daga 5i a)