Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1973 (Anul 6, nr. 1662-1739)

1973-07-01 / nr. 1662

­i, în chioşcuri — Din sumar:­ ­ Oaspeţi de pretutindeni despre frumuseţea locurilor ntalitatea oamenilor de pe meleagurile harghitene • Vi­­neapărat! In acest număr: Lăzarea — loc cu rezonanţe­le • Snoave secuieşti ( Ce puteţi face în timpul... liber în afara celor opt ore de odihnă) • Caleidoscop • Umor­te de perspicacitate • Contribuţii harghitene la tezaurul ii si artei româneşti: Octavian Tăslăuanu. ­e tineri din Cristuru Secuiesc cer ctivităţi cultural-educative ARI ADRESATE UNOR TINERI DIN CRISTURU SC, LA CARE AŞTEPTAM RĂSPUNSURI NU :O FACEŢI ÎN TIMPUL LIBER?­E PLIMBĂM, MERGEM LA CINEMA, LA COFETA­­­­ŞI ? ! — ŞI GATA ! ASA DE CULTURA NU SE ORGANIZEAZĂ ACŢI­­E SA ATRAGA PE TINERI •TETUL ORĂŞENESC U.T.C. SE PREOCUPA INSU­­DE MUNCA CULTURAL-EDUCATIVA Cris­­cărora î întreba­şi ulţum­iţi feră ora­î petrece­, liber?“, ne-a. . ara ex­cepţiei ,,Nu sintem­ de­loc mulţumiţi! Ieşim la plimbare, la un film, la cofetărie şi atît“. In întreprinderile şi instituţiile oraşului, muncesc peste 1000 de tineri. Cine şi cum se ocupă de educaţia lor? Ce preocupări există pentru a li se „umple“ cu folos timpul de după orele de muncă, timp atît de preţios la vîrsta acumulărilor?. Urmărim programul casei de cultură. La două săptămîni o dată au loc aşa-numitele seri distractive, adică dans, căruia se pare că nu întotdeauna i se poate adăuga atributul „dis­tractiv“. „Nu te simţi prea bine acolo, vin ti­neri puţini, e o atmos­feră nu prea veselă“ (C.E. Topitoria de in). „In rest nu s-a ţinut şi nici nu există prevăzută vreo acţiune specială pentru tineri — ne spune tovarăşul direc­tor al casei de cultură și locţiitor al secretaru­lui comitetului o-I. CONDRAT (Continuare în pag. a 3-a). PROLETAR( DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA I )---------------------------------— HARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL VI. Nr. 1662 4 pagini 30 bani DUMINICA 1 IULIE 1973 C­INCIN­A­­­UI înainte de ier­nile din cronica marii întreceri O nouă fabrică pe harta Cu pliniu.1 industrială a judeţului Recent, pe platforma Industrială a oraşului Odorheiu Secuiesc, in Incinta Unităţii fores­tiere de exploatare şi transport, a început construcţia unei noi fabrici de plăci aglo­­merate lemnoase. Este prima fabrică de acest en din ţară, care va vea la bază o tehno­­lgie origin­m­ă reali­stă în întregime cu viraje româneşti. Noua brică va utiliza ca aterie primă, în ex­­isivitate, deşeuri, res­­ectiv, rămăşiţe de fag rumeguş de răsi­­ase. Produsul obţin­t va fi o placă de sinie brută în medie 17 mm, ce va servi la fabricarea mobilei, îndeosebi a celei produ­se de alte întreprin­deri din oraş. In felul acesta se realizează a­­tît o mai bună utili­zare a deşeurilor de material lemnos, cît şi o aprovizionare mai o­­perativă a beneficia­rilor din Odorheiu Se­cuiesc. Prin darea in folo­sinţă a noii fabrici, u­­nităţilor de prelucra­re superioară a lem­nului li se mai adau­gă o nouă capacitate de producţie. In cinstea zilei de 23 August, constructorii caută ca, printr-o bu­nă organizare a lucru­lui pe şantier, să reali­zeze, încă de la început, un avans faţă de gra­fic. 41 Pentru a valorifica superior resursele eune, pentru a ridica la un nivel optim şibilităţile de colaborare cu alte între­­vnderi, F.M.I.L. Gheorgheni a început ■cutsrea unor subansamble electrice la I.MJ3. In­­pagine: Se lucrează la cablarea re­ r depăşit şi Organizîndu-şi judicios munca şi folosind la­­ maximum utilajele existente, minerii Salinei­­ din Praid şi-au realizat sarcinile planului se-­­ mestrial. Pînă la începutul lunii viitoare, ei îe vor depăşi cu 7,3 la sută planul producţiei in-­­ dustriale globale, cu 6,6 la sută, cel al produc- 5­ţiei marfă, livrând peste plan,­­în ţară şi peste 5 hotare, 6.500 tone sare. INFORMAŢII Ieri, a avut loc, la Cristuru Secuiesc o „premieră": inaugura­rea primului poligon al pompierilor civili din judeţul Harghita. Rea­lizarea acestui obiec­tiv constituie răspun­sul dat de comisia P.C.I. din Cristuru Secuiesc chemării lansate de co­misia judeţeană P.C.I. tuturor pompierilor ci­vili de a obţine rezul­tate bune în ridicarea continuă a pregătirii lor. La Borsec s-a deschis cofetă­ria pentru copii „Ghiocelul“. In­tr-un cadru plă­cut şi atrăgător, micuţilor consu­matori li se oferă delicioase prăji­turi, dulciuri, ră­coritoare etc. Aflăm de la Biroul de turism al O.J.T. Harghi­ta că se mai pot procu­ra bilete pentru ocupa­rea locurilor de odihnă şi tratament în staţiuni­le Buziaş, Buşteni, Baz­­na, Călimăneşti, Căciu­­lata, Băile Felix, Geoa­­giu, Govora, Herculane, Lacu Roşu, Băile 1 Mai, Olăneşti, Predeal, Sina­ia, Sîngeorz Băi, Sovata, Slănic Moldova și Băile Tușnad. Pagina a 2-a I® v­­u • m­nm • IWWIMBIIM—— ^aiBIHianiaiiBilBllHiraiBIIHIHIIBIlBilHIBilHIHIBIBI®BIBI»lHIBiHilHIHilHilHIBIHIP BIBIHIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIHIB * e Documentele de par­tid şi de stat, legisla­ţia muncii subliniază necesitatea fiecărui an­gajat de a-şi îndepli­ni atribuţiunile ce-i revin şi pentru care este remunerat. De aici rezultă concluzia că utilizarea cu efi­cienţă a timpului de lucru, este una dintre laturile elementare ale disciplinei muncii. Specificăm, încă la începutul acestor rîn­­duri, că — în covîrşi­­toarea lor majoritate — salariaţii din jude­ţul nostru utilizează în întregime şi efi­cient orele afectate muncii, dar există şi din aceia care nu-şi în­deplinesc această e­­senţială obligaţie a ca­lităţii de angajat. Rai­dul întreprins de zia­rul nostru, în colabo­rare cu Secţia de mi­liţie a oraşului Miercu­­rea-Ciuc, ne-a prilejuit cunoaşterea cîtorva din­tre ei. IIBIBIBIBIBIBIBIBIBII AFIRMAŢII CE SE BAT CAP ÎN CAP Atelierul pentru re­parat aparate de radio al Cooperativei „De­servirea“. Discutăm cu Micloş Marian, şeful u­­nităţii şi aflăm că Ba­lázs Iulia, lucrătoare a atelierului, precum şi cei doi practicanţi N­BN­ — Böjte Tiberiu şi Benke Iuliu — lipsesc. — Unde s-au dus? Şeful unităţii ezită... După cite ştie, Balázs Iulia e plecată la bi­rourile cooperativei. Dar nu termină dînsul bine vorba, că în a­­telier apar cei căutaţi. Ii întrebăm de unde IIBIBIBIBIBIBIBI vin, şi auzim o mărtu­risire senină: — De la o cafea ... Ne mirăm cum — în timp ce ar trebui să lucreze, atelierul fiind, de obicei, solicitat — angajaţii unităţii stau­ la bar, iar cel ce îi coordonează, nu ştie acest lucru. Sau poate ştie, dar... UNDE IŞI POTOLEŞTE SETEA O GESTIONARA încercăm să intrăm în unitatea de prezen­tare a mobilei pentru copii, aparţinătoare a­­celeiaşi cooperative, dar uşa închisă ne stă împo­trivă. Fiindcă barul „In­tim“ e aproape, ne gîndim câ gestionara o fi acolo. Şi nu ne-am înşelat. Lukács Mar­gareta stătea la o ma­să, în fumul gros şi întunericul ce stăpîneau localul. Intrăm în vor­bă. — Cu ce ocazie la bar? — Mi-a fost sete, și am venit să beau un pahar cu apă. — In vremea aceasta unitatea e închisă ... — Păi ce puteam să fac? T. IURIANU, Gh. SOLONT (Continuate in pag. a 2-a) SUPUNEM OPINIEI PUBLICE în cele opt ore de muncă Unii „trag la saiba alfiUraf la... halbă! IUI II !■ IIIII IBBIIBHIBiBi IIBII ­ î­­n pag. a 4- a COMUNICAT COMUN J cu privire la vizita oficială­­ în Republica Federală Germania | 1 a președintelui Consiliului de Stat­­I al Republicii Socialiste România, J 1 NICOLAE CEAUȘESCU I ÎNCHEIEREA VIZITEI TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA Sosirea la Bucureşti Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, împreună cu persoa­nele oficiale care i-au însoţit în vizita oficială în Republica Fe­derală Germania, s-au reîntors sîmbătă la amiază în Capitală. Prin întreaga sa desfăşurare, vizita înalţilor oaspeţi români în R.F. Germania a constituit o Sîmbătă, 30 iunie, s-a încheiat vizita oficială pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, împreu­nă cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a întreprins-o în Republica Fe­derală Germania, expresie evidentă a relaţiilor bune, prieteneşti, care s-au dez­voltat în ultimii ani între cele două state, ea încheindu-se cu rezultate deosebit de rodnice, din toate punctele de vedere. La cel mai înalt nivel a fost ex­primată hotărîrea comună de a intensifica colaborarea multilate­rală, pe multiple planuri, în a­­vantajul reciproc, al înţelegerii, colaborării, progresului şi păcii în lume. Aeroportul Köln—Bonn, unde s-a desfăşurat ceremonia ple­cării, este împodobit, ca şi în ziua sosirii, cu drapelele de stat ale celor două ţări. Au sosit pentru a-şi lua rămas bun pre­şedintele Republicii Federale Germania, Gustav Heinemann. Avînd loc acum, în preajma Conferinţei pentru securitate şi colaborare în Europa, întîlnirile şi convorbirile conducătorilor celor două state, desfăşurate în­­tr-o atmosferă deschisă, con­structivă, documentele politice de deosebită însemnătate, acor­durile de cooperare economică, ştiinţifică, tehnică şi culturală, semnate cu acest prilej, au alus­ (Continuare la pag. a 4-a) împreună cu soţia, doamna Hil­da Heinemann, ministrul fede­ral al justiţiei, Gerhard Jahn, care în timpul vizitei a fost reprezentant permanent al gu­vernului federal pe lingă şeful (Continuare ln pag. a 4-a) Plecarea din Köln-Bonn Festivităţi prilejuite de „Ziua învăţătorului Ieri, s-a desfăşu­rat în toate oraşele şi ■­vanele judeţu­­l adiţionala „Zi a învăţătorului“, prilej de bilanţ al activită­ţii didactice şi edu­cative, de reliefare a importantelor sar­cini ce le revin ca­drelor didactice în procesul de instrui­re şi educare a ti­nerei generaţii, de sărbătoare şi petre­cere prietenească. La festivităţi au parti­cipat membri ai Bi­roului Comitetului judeţean de partid şi ai Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, ai Comi­tetului municipal, o­­răşeneşti şi comuna­le de partid, care au transmis cadrelor di­dactice aprecierile (Continuare in pag. a 3-a) ! M !!

Next