Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1976 (Anul 9, nr. 2057-2134)

1976-07-01 / nr. 2057

Anul IX., nr. 2057 — Fax, a 2-a Muzeele şi contribuţia lor la formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor In muzeele din judeţul nostru s-a desfăşurat în ultima vreme o acţiune mai sistematică de valorificare şi ocrotire a patrimoniului cultural naţional, asigurîndu-se perfecţionarea cadrelor de specialitate, completarea colecţiilor, integrarea mai activă a valorilor muzeistice în procesul de educaţie ştiinţifică, patriotică şi estetică a maselor. Muzeele şi-au înscris prezenţa la aniversarea unor importante evenimente din istoria patriei şi partidului nostru prin deschiderea unor expoziţii permanente consacrate tradiţiilor mişcării muncitoreşti, istoriei partidului comunist, realizărilor dobîndite în epoca construcţiei socialiste în ţara noastră, precum şi prin susţinerea aitor prelegeri în aşezămintele culturale, instituţii şi întreprinderi din mediul urban şi rural. Privitor la actualizarea expoziţiilor de bază, notăm rezultatele obţinute de muzeul din Cristuru Secuiesc. La Gheorgheni în schimb, expoziţia de bază organizată în 1972 se cere împrospătată, o atenţie deosebită să se acorde păstrării şi conservării in special a materialului etnografic. Cu ajutorul Direcţiei patrimoniului cultural naţional se impune rezolvarea în cursul anului şi a situaţiei de la muzeele din Miercurea-Ciuc şi Odorheiu Secuiesc , expoziţiile de bază de aici fiind o necesitate presantă, ca şi deschiderea parcului etnografic în spatele cetăţii Mikó. O atenţie deosebită a fost acordată şi modului în care se păstrează, se conservă şi se valorifică colecţiile, vestigiile şi tradiţiile din domeniul istoriei, etnografiei şi folclorului. S-au întreprins acţiuni de depozitare a valorilor arhitecturii, sculpturii, portului popular, o activitate rodnică desfăşurîndu-se în ultimii ani la muzeul din Miercurea-Ciuc, dar ritmul cercetărilor de teren mai ales din partea specialiştilor de la muzeele din Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni este încă mult prea lent. S-a dezvoltat şi reţeaua muzeelor săteşti, colecţiile de la şcoli şi cămine culturale, unde se îmbină cercetarea valorilor tradiţionale cu prezentarea succeselor obţinute în dezvoltarea de azi a localităţilor şi perspectivele lor de mîine. O atenţie deosebită trebuie însă acordată completării sau formării noilor colecţii, deoarece de-a lungul anilor unele colecţii săteşti au fost neglijate şi părăsite. Acolo unde muzeele orăşeneşti şi organele locale au dat în acest sens un sprijin concret (Sîncrăieni, Corund, Lunca de Jos, Praid, Plăieşti , de Jos, Tulgheş, Joseni, Sîndominic) situaţia este mai bună. Printre formele multiple de activităţi ştiinţifico-educative, ce au contribuit la dezvoltarea conştiinţei socialiste a cetăţenilor, au fost „serile muzeului“, în cadrul cărora s-au organizat aniversări ale unor personalităţi ştiinţifice şi culturale, întîlniri cu oameni de artă şi cultură, cu creatori populari, seri artistice, proiecţii de diafilme, dezbateri pe teme de etică şi echitate socialistă. Se impune în acest sens, pe viitor, folosirea unor forme moderne şi o metodologie de lucru adecvată zilelor noastre, rămînînd încă deficitară şi popularizarea la nivelul cerinţelor a acţiunilor întreprinse şi organizate la muzee. Conlucrarea cu diferitele organizaţii implicate în procesul educativ a creat în oraşele Miercurea-Ciua, Gheorgheni, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc un sistem metodologic de relaţii şi consultări permanente, ce tinde să transforme muzeul într-o veritabilă şcoală, activitatea acestor instituţii concretizîndu-se tot mai mult printr-o grijă sporită faţă de educaţia patriotică, estetică şi materialist-ştiinţifică a maselor. Astfel muzeele vin să ajute marele public să înţeleagă realităţile socialiste noi, procesele revoluţionare care se produc în orînduirea socialistă, ideile ce călăuzesc societatea noastră, lupta ideologică pe plan mondial, să-şi însuşească valorile culturii înaintate a epocii în care trăim. Cu toate rezultatele pozitive obţinute nu putem fi mulţumiţi de aportul pe care-l au în această colaborare organizaţiile de tineret şi cele sindicale, în special din întreprinderile şi instituţiile din oraşele judeţului, numărul participanţilor din rîndul tinerilor muncitori la manifestările organizate de muzee nid încă foarte mic. Formalismul care mai persistă în activitatea muzeelor decurge mai ales dintr-o slabă exigenţă şi autoexigenţă, din persistenţa deprinderii de a improviza, din obiceiul de a lucra de unul singur, din folosirea unor metode administrative acolo unde se cere in primul rînd muncă vie cu oamenii, precum şi dintr-un insuficient control al aplicării recomandărilor. Se impune prin urmare necesitatea ca aceste instituţii să-şi reexamineze principial propria activitate, să reflecteze mai mult asupra formării, studierii şi satisfacerii cerinţelor spirituale ale oamenilor muncii. O sarcină importantă revine muzeelor specialiştilor — muzeografi, conservatori, restauratori — şi în ce priveşte îndrumarea activităţii muzeelor săteşti. Muzeele reprezintă un potenţial care se dezvăluie ca sursă inepuizabilă de instrucţie şi educaţie publică. Vom face totul pentru ca şi în viitor activitatea acestor instituţii să nu se rezume numai la expoziţii — desigur forma principală a relaţiilor curente, nemijlocite cu publicul — ci la organizarea, în colaborare cu şcolile, bibliotecile, casele de cultură, Întreprinderile şi instituţiile de pe raza oraşelor, a unor serii de manifestări care să satisfacă deopotrivă curiozităţi ştiinţifice, sensibilităţi artistice şi exigenţe formative. Nicolae BUCUR, vicepreşedinte al Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă şi, din păcate, destui om auto care „uită sigaţia că maşinile înorilor nu pot fi parii la sediile acestora de au ei chef. Adică isă, în cele mai dese astfel, autocamioneta -124 aparţinînd înmii „Tehnoutilaj" . şi mul 1—HR—1372 ai Agrocoop, ambele ■heiu Secuiesc, au fost urcate la domiciliile . • La Zetea, intr-o •a garată o autobascu- 5 t aparţinînd Intre- i pentru execuţia hide îmbunătăţire şi re a pajiştilor. Amencare respectivilor conauto îi va lecui pe o asemenea plimbări are. “IINE s-au bucurat IdCStSmor-Ittin D-4 şi D-5 din Tudor Vladimirescu rcurea-Ciuc, ca şi a ei împrejurimile lor, a deschis un chioşc esfacerea produselor .raţie. Bucuria de a îndemînă aceste proaspete nu a durat în mult. De la un timp tunci cind se găseşte , proaspătă, la fel şi ... în schimb, la alt ,flat lingă întreprin ; tricotaje, seara, cu iu două înaintea înrăiturile sint goale ! de vină ? Gestionarii ce aprovizionează ile ? fL cut destul timp de cînd erminat lucrările de acţie ale noului barem Miercurea-Ciuc, ca de sistematizare a imiei acestuia cu str. Pe-au instalat şi semnali- 3 iluminate, s-a marcat .Acţia ... Numai reţeaua .minat a rămas pe loc, la marginea părţii cale a str. Petöfi. Nu toţi au fost mutaţi pe trei nici semne că s-ar innia aceasta nu există. S cei de la Secţia de extare Miercurea-Ciuc -Mureş au uitat de stalinguratic, le reamintim în numelé■are mai speră să scape In spiritul ideilor Congresului educaţiei politice şi al culturii socialiste iO NICILIU Activiştii de Cruce Roşie . Meseria de olare pe care o practică mulţi dintre locuitorii Corundului predispune la îmbolnăviri prese şi anale. Tocmai datorită acestui fapt, munca pe care o desfăşoară activistul de Cruce Roşie, personalul medico-sanitar de la dispensarul din Corund, e canalizată spre prevenirea îmbolnăvirilor. In acest sens activiştii de Cruce Roşie din comuna noastră au fost instruiţi temeinic, conform programelor analitice ale cursurilor sanitare organizate de Comisia judeţeană de Cruce Roşie. Acum in preajma centenarului Crucii roşii din România, comisia comunală de Cruce Roşie, in colaborare cu organizaţia de trmiteri din localitate, au orifemizat numeroase acţiuni instructiv-educaitive, atît cu adulţii, cit şi cu elevii cum ar fi : întreceri pe tema : „Cine ştie mai mult despre sănătate ciştigă“, „Cel mai priceput sanitar“, „Ce ştiţi despre sarcinile grupelor sanitare“ etc. Posturile sanitare fixe şi mobile de prim-ajutor, existente in unităţile socialiste şi cooperatiste, in grădiniţe şi şcoli au devenit o prezenţă activă in viaţa colectivelor. Reuşita tuturor acestor acţiuni a cerut din partea noastră reorganizarea grupelor sanitare, reîmprospătarea cunoştinţelor membrilor acestora, antrenarea unui număr tot mai mare de cetăţeni la acţiunile obşteşti, privind prevenirea şi combaterea îmbolnăvirilor. De pildă la secţia de ceramică din localitate, sistematic au fost programate lecţii teoretice privind acordarea primului ajutor în caz de nevoie, semnificaţia participării la acţiunile de donare de singe — acest profund gest umanitar. N-au lipsit nici demonstraţiile practice care au cristalizat şi mai mult cunoştinţele celor care au participat la cursurile teoretice. Rezultatele, eficienţa muncii desfăşurate de noi nu s-a lăsat aşteptată. Astfel, printr-o acţiune la care au luat parte toţi activiştii obşteşti s-a reuşit ameliorarea condiţiilor igienico-sanitare atît la locul de muncă al ceramiştilor, cit şi in gospodăriile localnicilor. De acelaşi interes s-au bucurat şi acţiunile profilactice în prevestirea îmbolnăvirilor, a intoxicaţiilor cronice. Fără îndoială că prin tot ceea ce am întrejprins am urmărit nu numai însuşirea cunoştinţelor tehnice, ci ne-am îndreptat atenţia spre formarea convingerilor şi a deprinderilor sanitare ale tuturor cetăţenilor comunei, direcţie în care credem că am obţinut cele mai bune rezultate. Un argument în acest sens îl reprezintă faptul că orice acţiune iniţiată de noi se bucură de o largă participare. Desigur, în munca de Educaţie sanitară ne-am confruntat adeseori cu greutăţile provocate de unele mentalităţi înapoiate din conştiinţa unor oameni. Dar pentru noi satisfacţia cea mai mare o reprezintă învingerea acestor mentalităţi, faptul că educaţia sanitară îşi aduce o contribuţie tot mai mare la asigurarea stării de sănătate a oamenilor, şi implicit la potenţarea activităţii lor creatoare. Medic JOZSA AMIOS Corund SPORT ............................ . --------------- ------------------------- .......că din ziarul nostru nr .4 din 17 aprilie 1976, atlă Iordănescu. Formaţia Stea,V atenţia Consiliului popu Bucureşti, care în acest an, al oraşului Miercureacîştigat şi titlul de campionn asupra scărilor grav denaţională, cucereşte pentru.. se duc la unităţile 12-a oara „Cupa Români confirmînd forma excele’ desfacere a produselor aumanifestată în acest sezomentare, legumelor şi fructeremarcat şi evoluţia bunei de la parterul unuia dindivizionarei B. C.S.U. Ga.e blocurile turn din cartierul revelaţia actualei ediţii , ... a popularei competiţii, care,dor Vladimirescu. De asta etapele anterioare a reuşiată, chiar dacă nu ni s-a elimine, printre altele, şi răspuns în scris, remarcăm tru echipe dirt divizia A a făptui că toate scările au fost pionatului, reparate, iar balustradele în-In deschidere, s-a dis finala campionatului na' Vădite, astfel ca cetățenii să de juniori, în care e poată urca sau coborî în si-Steaua București a între scorul de 8—1 (5—0) la S.C. Bacău. • La Palatul Sporturilor și culturii din Capitală s-a şurat ieri al doilea meci dintre selecţionatele feminine di bal ale României şi Poloniei. Handbalistele românce, ailat din nou învingătoare, de data aceasta cu scorul di (12—8). • Disputat la Chrozow, meciul amical de fotbal din cele olimpice ale Poloniei și Braziliei s-a încheiat cu 3—0 (0—0) în favoarea jucătorilor polonezi. Au mari mach (2) şi Deyna. Rubrică realizată de V. RADU Finala celei de-a 38-a ediţii a „Cupei României“ la fotbal, care a marcat încheierea sezonului competiţional oficial, s-a disputat aseară pe stadionul „23 August“ din Capitală, în prezenţa a peste 60.000 de spectatori, între echipele Steaua Bucureşti şi C.S.U. Galaţi. La capătul unui joc echilibrat, în care echipa gălăţeană a dat o replică dîrză campionilor, fotbaliştii de la Steaua au obţinut victoria cu scorul de 1—0 (0—0). Golul a fost înscris în minutul 75 de guranţă. Am dori însă să consemnăm şi îndreptarea altor stări de lucruri negative, pe care le-am semnalat nu numai consiliului popular, pentru ca cei ce locuiesc aici să nu mai aibă motive de nemulţumire ! Complexul de deservire din Gălăuţaş al Cooperativei „MunENIRE ca Colectivă“ Topliţa îşi merită aprecierile de care se bucur din partea cetăţenilor prin servirea promptă, prin lucrări şi, scările. . .“ se intitula de calitate ce *« execută aici. a inserată la această ru mnaţia HARGHITEI