Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1977 (Anul 10, nr. 2214-2288)

1977-01-04 / nr. 2214

PftQOTTTARI DIM TOATE ?AROMB, M­rpi-TA 1m h Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean MESAJUL DE ANUL NOU adresat întregului nostru popor la posturile de radio şi televiziune de tovarăşul NICOLAE’CEAUŞESCU » 9 Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, Încheiem primul an al cincinalului 1970—1980 cu remarcabile succese în realizarea hotărîrilor Congresului al XI-Iea, a Programului partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dez­voltate şi înaintare a ţării spre comunism. Producţia industrială a continuat să se dezvol­te într-un ritm înalt, crescînd cu 11,5 la sută faţă de anul anterior, iar în agricultură am rea­lizat cea mai mare recoltă de cereale din isto­ria ţării. Avem, de asemenea, înfăptuiri de sea­mă în domeniul construcţiilor, al transporturilor, al circulaţiei mărfurilor, precum şi în celelalte ramuri ale economiei naţionale. Totodată, au cunoscut o puternică dezvoltare ştiinţa, învăţă­­m­ântul, cultura, întreaga viaţă spirituală a po­porului. S-a asigurat înfăptuirea consecventă a prevederilor programului partidului de ridicare continuă a nivelului de trai al poporului. Toate aceste succese sunt rodul muncii entu­ziaste a clasei noastre muncitoare, a ţărănimii şi intelectualităţii, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate. Ele demonstrea­ză cu putere realismul şi justeţea hotărîrilor Congresului al XI-lea, creşterea rolului parti­dului ca forţă politică conducătoare în societatea noastră. Pentru măreţele victorii dobîndite în edificarea socialismului, adresez cele mai calde felicitări tuturor cetăţenilor Republicii Socialiste România, eroicului şi talentatului nostru popor. începem anul 1977 cu hotărirea fermă de a în­făptui neabătut planul dezvoltării economico­­sociale a ţării, de a asigura, în continuare, pro­gresul în ritm rapid al industriei şi agriculturii, al întregii economii naţionale. In centrul întregii activităţi va trebui pusă ridicarea nivelului teh­nic şi calitativ al producţiei, creşterea puternică a eficienţei economice. In acest scop este necesar ca toate organele şi organizaţiile de partid, toţi oamenii muncii să acţioneze cu înaltă răspunde­re şi spirit de abnegaţie, pentru înfăptuirea hotă­­rîtă a măsurilor de reducere a consumurilor c­u materiale şi materii prime, ieftinirea investiţiilor şi reducerea cheltuielilor de producţie, pentru creşterea susţinută a productivităţii muncii şi organizarea pe baze ştiinţifice a producţiei şi a muncii. Aplicarea în viaţă a acestor măsuri are un rol hotărîtor pentru realizarea cu succes a întregului cincinal, pentru înfăptuirea plenară a revoluţiei tehnico-ştiinţifice în ţara noastră, pen­tru perfecţionarea tuturor domeniilor de acti­vitate. In conformitate cu hotărîrile Congresului al XI-lea, în 1977 vom trece la înfăptuirea reduce­rii treptate a săptămînii de lucru, vom începe realizarea măsurilor de majorare a retribuţiei oamenilor muncii prevăzute pentru acest cin­cinal. In anul în care intrăm vom sărbători cente­narul Independenţei — eveniment istoric de în­semnătate hotărîtoare pentru progresul econo­­mico-social al ţării, pentru afirmarea liberă şi independentă a naţiunii noastre­­, va avea loc primul festival al muncii şi creaţiei poporului nostru, „C­ântarea României“, se vor desfăşura lucrările Congresului cooperativelor agricole de producţie, Congresul consiliilor oamenilor muncii şi ale Conferinţei Naţionale a Partidului. Să întîmpinăm aceste evenimente şi reuniuni cu noi succese în toate domeniile de activitate, în reali­zarea hotărîrilor Congresului al XI-lea. Dragi tovarăşi şi prieteni, In anul 1976 au continuat să se accentueze profundele schimbări revoluţionare, naţionale şi sociale ale lumii de azi, s-a afirmat cu tot mai multă putere voinţa popoarelor de a trăi libere şi independente, s-au obţinut noi succese în lupta lor pentru o politică nouă, de egalitate şi respect între naţiuni, de destindere, colaborare şi pace, în spiritul orientărilor stabilite de Congresul al XI-lea, ţara noastră şi-a lărgit şi intensificat relaţiile de colaborare şi solidaritate cu toate ţările socialiste, aducîndu-şi contribuţia la întă­rirea unităţii şi forţei socialismului. De aseme­nea, România şi-a întărit legăturile, pe multiple planuri, cu statele care păşesc pe­­calea dezvol­tării libere, de-sine-stătătoare — o expresie eloc­ventă constituind-o, în acest sens, intrarea sa în grupul ţărilor în curs de dezvoltare şi partici­parea, în calitate de invitată, la activitatea ţări­lor nealiniate. Acţionind in spiritul coexistenţei paşnice, România şi-a amplificat, totodată, ra­porturile cu ţările capitaliste dezvoltate, cu toa­te statele lumii, fără deosebire de orînduire so­cială, aducîndu-şi contribuţia activă la afirma­rea puternică în viaţa internaţională a­ princi­piilor deplinei egalităţi în drepturi, respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, neames­tecului în treburile interne, renunţării la forţă şi la ameninţarea cu folosirea forţei, la respec­tarea dreptului fiecărui popor de a fi stăpîn pe (Continuare in pag. a l-a) Sub semnul belşugului şi a! Oameni care ne veghează sărbătorile in zilele de sărbătoare, ca cele prin care am trecut acum, ne încearcă, nu o dată, un gind bun pentru cei care in aceste zile se află la locurile lor de muncă, pentru oamnenii care ne veghează sărbătorile. Dacă despre jurnalişti, ceferişti, me­dici am scris nu o dată, există şi alte categorii da oameni cu meserii poate ceva mai puţin spectaculoase, a căror muncă nu este insă mai puţin preţioa­să şi, uneori, nici mai puţin uşoară In satele cele mai mărgina­şe ale zonei Cristurului Secu­iesc, doar cisternele albe cu literele albastre, complinind cunoscutul cu vi­ni „I­APTE“ au atentat la liniştea sărbătoreas­că a uliţelor în primele două dimineţi ale anului abia în­ceput. Iar puţinii săteni aflaţi in preajma porţilor au putut recunoaşte desigur una sau alta din figurile bonome ale celor doi fraţi Szabó — Dio­nisie şi Dezideriu — adică cei care de aproape 15 ani străbat aceste drumuri cu aceeaşi neo­bosită voie bună, lăsînd în ur­mă sute de mii de kilometri şi adunînd atîta lapte incit pus la un loc ar fi ca un adevărat lac de acumulare pentru o... lactocentrală. Poate că de la o anumită­­ înălţime maşinile albe cu puncte albastre par abia nişte furnici, dar nişte furnici har­nice care cotrobăiesc fiecare sat, fiecare cătun, pentru ca în aceeaşi zi două minute do­lofane să poată ţine o cană cu minunatul lichid alb. Copi­lul, adultul sau băt­rinul poate că n-o să ştie niciodată că da­că într-o zi de sărbătoare are pe masă tot pe-i trebuie, şi mai ales lapte, acest lucru se datoreşte unor oameni ca fra­ţii Szabó de la Cristuru Secu­iesc, Laczkó Alexandru din Remetea, Ráduly Eva din Gheorgheni, Kerekes Rozalia din Odorheiu Secuiesc şi alto­ra din cei 300 care au făcut ca în fiecare din primele două zile ale anului să primim câte 30.000 litri lapte proaspăt, să fie preluaţi şi prelucraţi a­­proape 130.000 litri. Oameni care cu modestie şi, de cele mai multe ori, în ano­nimat fac ca sărbătorile noas­tre să fie frumoase şi fericite. Ștefan DANCIlf Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu d­­­in municipiul Craiova Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedinte­le Republicii Socialiste Româ­nia, a făcut, luni, 3 ianuarie, o vizită de lucru în municipiul Craiova. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu a avut drept scop examinarea, la faţa locului, împreună cu cadre de condu­cere din economie, cu repre­zentanţii organelor locale de partid şi de stat, cu muncitori şi specialişti, a unor probleme de deosebită însemnătate, atît pentru dezvoltarea Craiovei, a judeţului, cît şi pentru pro­gresul economico-social al în­tregii ţări, pentru realizarea cu succes a planului pe 1977, a cincinalului revoluţiei teh­nico-ştiinţifice, în centrul dialogului de lu­cru s-au aflat probleme pri­vind realizarea în cele mai bune condiţii a programului de investiţii al judeţului şi în primul rînd al municipiului Craiova, ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produc­ţiei, diversificarea acesteia, creşterea continuă a eficien­ţei economice, diminuarea cheltuielilor de producţie, scă­derea consumurilor de mate­rii prime şi materiale. Au fost discutate, de asemenea, măsurile luate de organele lo­cale de partid şi de stat, de conducerile unităţilor econo­mice în scopul asigurării unui bun demaraj al activităţii pe anul 1977 în toate domeniile. Primul obiectiv al vizitei a fost locul unde va fi amplasa­tă întreprinderea de autotu­risme de mic litraj, rod al co­laborării româno-franceze. A­­ici, ministrul industriei con­strucţiilor de maşini prezintă variante de amplasare a noii unităţi ce se va construi în cooperare cu firma franceză „Citroen“. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă ca la amplasarea noii întreprinderi să se ţină sear­ta de posibilităţile de dez­voltare în perspectivă a aces­teia, de folosirea raţională a terenului, de extinderea altor unităţi din zonă. De asemenea, cere proiectanţilor şi construc­torilor ca noul „obiectiv să fie conceput potrivit unor soluţii moderne, uşoare, ieftine, să se încadreze în măsurile stabi­lite de conducerea de partid şi de stat privind diminuarea consumurilor de materiale, re­ducerea costului investiţiilor. (Continuare in pag. a 1-a) . Hărnicia este prezentă din primele ore ale noului an Vlăhiţenii nu se dezmint Furnaliştii vlăhiţeni sunt ho­­tărîţi ca şi în acest an să se situeze în fruntea întrecerii socialiste între­ întreprinderile industriale harghitene. Aceas­tă dorinţă fierbinte a lor s-a materializat deja, în primele trei zile ale acestui nou an de producţie, în succese notabile. Astfel, la furnale, sarcinile de plan au fost realizate în pro­cent de 107.1 la sută, în timp ce lucrătorii de­ la aglomerator au asigurat cu 8.7 la sută mai mult minereu preparat decît prevedea planul. Numai ieri, în primul schimb, cel condus de comunistul Varga Dionisie, s-a dat peste prevederile pla­nului pe schimb 4,6 tone de fontă. Din primele ore de muncă, realizări notabile şi la întreprinderea de piese turnate pentru maşini-unelte din oraşul Gheorgheni prime­le zile ale noului an de pro­ducţie au coincis cu rezultate meritorii. Buna pregătire a proceselor tehnologice de lu­cru, organizarea ireproşabilă a activităţii în fiecare sector au făcut ca numai ieri, la a­­telierul condus de comunistul Szász Mihai, să se realizeze suplimentar 1,5 tone piese tur­nate pentru maşini unelte, început de bun augur Asigurîndu-se din timp ca­drul tehnico-organizatoric pro­pice realizării şi depăşirii sar­cinilor de producţie planifica­te, lucrătorii din cadrul I.B.S.A. Sînsimion au păşit cu bine în noul an de activita­te. Astfel, ieri, la Fabrica de bere din Miercurea-Ciuc, s-a produs și livrat suplimentar 126 hl bere, ca rezultat al a­­vîntului în muncă al acestui tînăr colectiv.­­! datoriei împlinite Un buchet de realizări Oamenii muncii din Topli­­ţa au păşit în anul 1977 cu bucuria unor succese merito­rii. Sintetic, buchetul de rea­lizări ale topliţenilor constă în depăşiri substanţiale : la producţia globală planul s-a realizat în proporţie de 102 la sută, la producţia marfă 105 la sută, la export 106 la sută. La productivitatea muncii, printre fruntaşe, amintim pe E.G.C.L. cu 122 la sută, C.E.P.L. cu 102 la sută, iar Cooperativa meşteşugărească „Munca colectivă“ cu 103 la sută. Sunt numai cîteva din multele realizări, rod al hăr­niciei şi muncii pline de dă­ruire ale oamenilor muncii din Topliţa. Toate acestea nu sînt decît o încununare a e­forturilor depuse de topliţeni de a încheia primul an al ac­tualului cincinal cu rezultata din cele mai bune. Şi dorin­ţa lor a fost împlinită. Deci, trecerea în noul an 1977 a fost şi la Topliţa cu împliniri, succese şi gînduri mărturisite de a munci mai mult şi mai bine în continua­re. Cine sînt autorii acestor succese ? De pildă, dacă te interesezi la întreprinderea de tricotaje despre fruntaşi afli că tricotoarele Zinia Ba­­diu, Valeria Munteanu, Maria Stoian, Iulia Teugea și-au de­(Continuare in pag. a *-a) Gheorghe (HIPER, Vasile COŞARCĂ

Next