Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1981 (Anul 14, nr. 3529-3605)

1981-04-01 / nr. 3529

Anul XIV., nr. 3529 - pag. a 2-a Munca de selecţie şi ameliorare a animalelor din gospodăriile individuale - preocupare a Centrului de reproducţie şi selecţie din Gheorgheni­ ­ Despre selecţia şi ameliorarea rasei locale de bovine s-a mai scris. Ce înseamnă ea, la mo­dul concret, în sectorul gospodăriilor individuale din raza Centrului de re­producţie şi selecţie Gheorgheni ? întrebarea o adresăm tovarăşului Balázs Ignat, tehnician principal cu selecţia.­­ încă de acum un an s-au identificat şi intro­dus în controlul produc­ţiei de lapte, cele mai bune vaci din gospodări­ile populaţiei, numărul lor ajungînd acum la 157: 45 în Ditrău, 43 în Gheorgheni, 25 în Valea Strîmbă, 17 in Lăzarea, 15 în Joseni şi 12 în Ciu­­mani. O parte din aceste vaci au incheiat deja lac­­taţia, după performanţă productivă incadrîndu-se în clasa record. Aş amin­ti în acest sens, cîţiva crescători ale căror anima­le au obţinut asemenea performanţe : Ferenczi Ferenc din Valea Strîmbă, Nagy Imre şi Tamás Pe­tre din Gheorgheni, Lu­kács Antal din Ciumani şi alţii.­­ Care este, de fapt, scopul final al acestei munci de selecţie şi a­­meliorare cu animalele din gospodăriile popu­laţiei ? — Obţinerea unor pro­duşi a căror origine este cunoscută şi a căror pă­rinţi au un potenţial pro­ductiv ridicat. Aceşti viţei dorim să-i reţinem ca material de reproducţie. J­aJ pen entru o zootehnie modernă,eficientă Proprietarii unor aseme­nea animale sunt cointe­resaţi, preţurile de vînza­­re a viţeilor şi tă­uraşi­­lor procuraţi de la vaci luate în controlul de stat, fiind cu mult mai mari decit în cazul celorlalţi produşi. Pină la această dată avem identificaţi şi 11 tăuraşi. Doi dintre ei urmează a fi preluaţi cit de curind , unul de către O.J.R.S.A. Mercurea- Ciuc, proprietate a cetă­ţeanului György Ştefan din Gheorgheni, iar celă­lalt de către CAP. Su­seni ele la Ferenczi Fe­renc din Valea Stu­mbă. Trebuie să amintesc fap­tul că toate vacile din gospodăriile individuale, cuprinse în controlul pro­ducţiei de lapte, au fost tatuate. O parte din a­­ceste exemplare, precum şi viţeii lor, pot face ori­­cînd subiectul unor pre­mieri la o expoziţie de animale.­­ Din cite ştiu, în raza de activitate a centrului din Gheorgheni, intră şi comunale necooperativi­­zate din zona Topliţei, pină la Corbu. Cine şi cum face aici controlul producţiei de lapte, mai ales dacă avem în vede­re unele exemplare cu care Madaras Vilma din Tu­gheş şi Ioana Coşarcă din Sarmaş, au luat în 1979 locul I şi III pe ţasă la producţia de lapte ? — Din lipsă de perso­nal tehnic calificat, a dis­tanţelor mari, suntem­ în imposibilitate de a cu­prinde in controlul selec­ției animalele din aceas­tă zonă. Câ­­­mpul poa­te se va rezolva . . . Ștefana DRAGHICI LUNA CĂRŢII ÎN ÎNTREPRINDERI ŞI INSTITUŢII Debutează, astăzi, sub genericul „Luna cărţii în în­treprinderi şi instituţii" un complex de manifestări cul­tural-educative, organizate de Consiliul judeţean al sindicatelor şi Comitetul judeţean de cultură şi edu­caţie socialistă, manifestări din care nu vor lipsi spec­tacolele muzical-literare, recitalurile de versuri, expoz­­ţiile şi standurile de cărţi, întîlnirile cu scriitori, redac­tori şi editori, lansări şi prezentări de carte. Spicuim, din acţiunile care vor avea loc în prima parte a ei - decada cărţii social-politie — manifestările progra­mate pină sîmbătă . AZI, la ora 17, la Casa de cultură a sindicatelor din Gheorgheni are loc deschiderea festivă a lunii cărţii in întreprin­deri şi instituţii, urmată de un bogat program cultural­­artistic. Participă Bitay Ödön, redactor la Editura Politică, Bunta Peter, autorul cărţii „Ani de frămin­­tări", Vajda Lajos, istoric. Joi, — la întreprinderea mi­nieră Bălan, vineri — la întreprinderea de fier Vlăhiţa şi sîmbătă — la Salina Praid, vor avea loc prezentări ale volumului „Istoria mişcării muncitorilor mineri şi meta­lurgişti", semnat de Vajda Lajos. Acţiuni gospodăreşti şi de înfrumuseţare a localităţii O importantă acţiu­na gospodărească a­re loc in aceste zile pe raza sa­tului Borzont, comuna Jo­seni. E vorba de repara­rea sau construcţia a circa 30 de podeţe ava­riate şi distruse in urma recentei revărsări de ape. Beneficiind de un ajutor material din partea con­siliului popular comunal şi a cooperativei de con­sum, cetăţenii satului lu­crează acum intens la podeţe, de asemenea, la curăţirea şanţurilor din faţa caselor, la săparea de şanţuri pentru scurge­rea apelor, de pe terenu­rile cultivable. ... Echipele Dinamo, Stea­ua, Agronomia şi Avintul Mier­­curea-Ciuc s-au calificat în tur­neul pentru locurile 1—4. La turneul pentru locurile 5-3 par­ticipau I.P.G.G., Dunărea Ga­laţi, Tîrnava Odorheiu Secuiesc şi Avintul Gheorgheni. încă din primul tur, s-au de­taşat formaţiile Dinamo şi Stea­ua. Derbiul a revenit echipei Steaua cu scorul de 2—1, dar pină la încheierea campionatu­lui mai era vreme multă pentru a fi detronată din postura de lider. In următoarele două tu­ruri cîştigă Dinamo, așa că ti­tlul nu se tranşează decit în ul­timul tur, fiindcă în turul al pa­trulea, disputat la Miercurea- Ciuc, Steaua şi Dinamo termi­nă la egalitate (2-2). Pentru cucerirea titlului, Dinamo avea nevoie de un rezultat egal, în vreme ce Steaua de victorie şi, mai apoi, de jocul rezultatelor şi al golaverajului. Calculul hîr­­tiei este anulat însă de victoria detaşată a dinamoviştilor cu scorul de 6-2. In nota unui obişnuit, care nu mulţumea suporterii, Avintul Miercurea-Ciuc se clasează pe locul al treilea. După încheierea campionatu­lui, Avintul Miercurea-Ciuc a susţinut, pe patinoarul din mu­nicipiul harghitean, o dublă în­­tîlnire cu renumita formaţie fin­landeză Tu-To. Oaspeţii au în­vins cu 13-4 şi, respectiv, 11-1, dar au trebuit să cedeze într-un al treilea meci, de data aceasta în favoarea echipei Dinamo Bucureşti, care a învins cu 3-1. O altă competiţie care a a­­dus numeroşi spectatori ■ la pa­tinoar a fost „Cupa 30 Decem­brie", turneu tradiţional organi­zat de clubul din Miercurea- Ciuc. Cu toate că au luat star­tul la acest turneu echipe va­loroase, cum ar fi Dózsa Bu­dapesta şi S.S. Krynica (Polo­nia), cupa a fost cucerită de formaţia Avintul Miercurea-Ciuc, care a terminat neînvinsă com­petiţia. In acelaşi an, 1972, Miercu­rea-Ciuc a găzduit întrecerile grupei C a campionatului mon­dial. Evenimentul a fost trăit cu mare intensitate de miile de iubitori ai hocheiului de., la Miercurea-Cuc. Cele 7 echipe care au evoluat pe gheaţa pa­tinoarului artificial, fiind urmă­rite zilnic de peste 3.000 de spectatori, s-au clasat în urmă­toarea ordine : Austria, Italia, R.P. Chineză, Ungaria, Bulga­ria, Danemarca, Olanda. Campionatul din 1973 s-a do­vedit a fi nefast pentru hochei­ș­­tii din Miercurea-Ciuc. Ca nicio­dată, Sport Club (noua denumi­re a echipei) pierde o întîlnire decisivă cu Dunărea Galaţi (scor 1—0 pentru gălăţeni) şi trebuie să se mulţumească cu poziţia a patra în clasament. Lupta pentru titlu este decisă în favoarea echipei Dinamo Bucureşti, care în acel an a în­vins în disputele oficiale cu 4—2 şi a terminat la egalitate (3—3) cu eterna sa rivală, Steaua. O undă de bucurie au avut totuşi suporterii echipei Sport Club Miercurea-Ciuc la dispu­tele pentru „Cupa României”. Dacă Dinamo a cîştigat acest trofeu, învingînd cu 6-1 pe Steaua în finala competiţiei, Sport Club a reuşit să învingă cu 4-2 în „finala mică" echipa Dunărea Galaţi. T. M. FORA Scurt istoric al hocheiului harghitean (27) Durerosul strigăt al poetului Purtînd un mesaj esen­­ţialmente nou, Octavian Goga a erupt spectacu­los în lirica românească a începutului de secol. Declamate, cîntate, adu­late — versurile lui Goga devin o autentică armă de luptă a românilor transilvăneni, care traver­sau­­ pentru a cita oa­ră ? — un moment istoric apăsător. Cităm, spre — aducere-aminte — dintr-o invocaţie adresată amin­tirii lui Ştefan cel Mare — cîteva versuri care a­­tunci tremurau pe multe buze de români : „Măria ta ! Sintem­ bătuţi de ne­voi !/ La noi in zadar ară plugul,/ Căci holdelor noastre cu spicul de aur/ Străinii te fură belugul./ Am vrea să purcedem cu jertfele laudei,/ Dar n-avem nimica in casă.../ Măria ta / Toate străinii te duc,/ Şi numai cu la­crimi ne lasă..." Vorbele, ritmul, tonul versurilor sale ne răpesc şi azi... Ele nasc o sta­re psihică de tulburătoa­re jale, pe care — dato­rită neobişnuitei forţe de transfigurare - cititorul o simte tot atît de acut ca şi poetul. Această putere a impresionat şi pe cele mai lucide şi analitice spirite critice ale vremii, determinîndu-l pe Căli­­nescu să afirme că „du­pă Eminescu şi Mace­­donski, Goga e ini­iul poet mare din epoca mo­dernă". Uimitor este că efectele se nasc din mij­loace puţine, dintre care preferate de poet sunt cuvintele cu iz arhaic, u­­ti­liza­te conştient şi pen­tru valoarea pe care Centenar Octavian Goga le-a dat-o tradiţia arde­lenească, dar şi pentru a demonstra vechimea na­ţiei şi a limbii, faptul că venim foarte de demult, dar nu şi de departe. întemniţat de două ori de regimul austro-ungar, Goga şi-a iubit neamul, nu dintr-o superficială simpatie de artist, ci din­­tr-un dureros simţămînt de solidaritate cu româ­nul necăjit, din teamă pentru posibila definitivă înstrăinare a fîntînii din care s-a adăpat. De un­de aşezarea întregii crea­ţii sub o aripă gravă, o­­raculară, profetică. Nu trebuie să omitem marea prietenie care l-a legat de un fiu al me­leagurilor harghitene, O.C. Tăslăuanu, ataşa­mentul faţă de revista a­­cestuia, „Luceafărul", un­de şi-a publicat majori­tatea poeziilor şi care a devenit un cîmp fertil un­de semnătura lui Goga a prins rădăcinile notorie­tăţii. Ultima parte a existen­ţei sale, în care se cu­prind şi cunoscutele ră­tăciri politice, i-a contra­zis opera , ceea ce nu înseamnă deloc că a­­ceasta din urmă nu con­ţine o dureroasă sinceri­tate. De la Octavian Goga rămîne poezia, marea sa capacitate de a-şi tran­sfera propriile-i atitudini în conştiinţa cititorului — lucru anevoios chiar şi pentru cele mai viguroa­se talente. Rămîne scri­sul, durerosul strigăt al poetului. Aşa cum a ră­mas sufletul transilvan, redat pentru veşnicie - şi datorită lui Goga - a­­devăraţilor săi beneficiari. M. G. SARMIS Fotocritică: LA C. E. P. L. TOPLIŢA Utilajele de transport greu din imagine au fost adu­se aici, nu se mai ştie cind, pentru a fi, zice-se, repa­rate. Dar, aşa cum arată, descompletate și lăsate in-* tr-o stare mai mult decit jalnică, credem că sint, mai degrabă, bune de trimis la retopit decit la reparat.­. .. Acelaşi „frumos peisaj" este şi de partea cea­laltă a drumului de acces al autoremorcilor. Obiectivul aparatului de fotografiat a surprins as­pecte ale „spiritului (ne)­­gospodăresc“ ce domneş­te in curtea platformei din Topliţa a C.E.P.L.­­ ... Alături de ele se află „cimitirul” de fiare vechi, dar nu numai de fiare. Aici găseşti tot ce vrei şi ce nu vrei, intr-o dezordine totală... „Fosila” acestui fost, probabil, un buldozer-escavator, trebuia, de multă vreme să ia drumul topitoriei pentru a se transforma într-un nou utilaj. Aşa, zeci de tone de metal zac aici de ani de zile fără ca cineva să-şi mai facă probleme de conştiinţă. Text : I. ŞANDRU Foto : AI. V. SZAKÁCS INFORMAŢIA HARGHITEI

Next