Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1981 (Anul 14, nr. 3529-3605)
1981-04-01 / nr. 3529
Anul XIV., nr. 3529 - pag. a 2-a Munca de selecţie şi ameliorare a animalelor din gospodăriile individuale - preocupare a Centrului de reproducţie şi selecţie din Gheorgheni Despre selecţia şi ameliorarea rasei locale de bovine s-a mai scris. Ce înseamnă ea, la modul concret, în sectorul gospodăriilor individuale din raza Centrului de reproducţie şi selecţie Gheorgheni ? întrebarea o adresăm tovarăşului Balázs Ignat, tehnician principal cu selecţia. încă de acum un an s-au identificat şi introdus în controlul producţiei de lapte, cele mai bune vaci din gospodăriile populaţiei, numărul lor ajungînd acum la 157: 45 în Ditrău, 43 în Gheorgheni, 25 în Valea Strîmbă, 17 in Lăzarea, 15 în Joseni şi 12 în Ciumani. O parte din aceste vaci au incheiat deja lactaţia, după performanţă productivă incadrîndu-se în clasa record. Aş aminti în acest sens, cîţiva crescători ale căror animale au obţinut asemenea performanţe : Ferenczi Ferenc din Valea Strîmbă, Nagy Imre şi Tamás Petre din Gheorgheni, Lukács Antal din Ciumani şi alţii. Care este, de fapt, scopul final al acestei munci de selecţie şi ameliorare cu animalele din gospodăriile populaţiei ? — Obţinerea unor produşi a căror origine este cunoscută şi a căror părinţi au un potenţial productiv ridicat. Aceşti viţei dorim să-i reţinem ca material de reproducţie. JaJ pen entru o zootehnie modernă,eficientă Proprietarii unor asemenea animale sunt cointeresaţi, preţurile de vînzare a viţeilor şi tăuraşilor procuraţi de la vaci luate în controlul de stat, fiind cu mult mai mari decit în cazul celorlalţi produşi. Pină la această dată avem identificaţi şi 11 tăuraşi. Doi dintre ei urmează a fi preluaţi cit de curind , unul de către O.J.R.S.A. Mercurea- Ciuc, proprietate a cetăţeanului György Ştefan din Gheorgheni, iar celălalt de către CAP. Suseni ele la Ferenczi Ferenc din Valea Stumbă. Trebuie să amintesc faptul că toate vacile din gospodăriile individuale, cuprinse în controlul producţiei de lapte, au fost tatuate. O parte din aceste exemplare, precum şi viţeii lor, pot face oricînd subiectul unor premieri la o expoziţie de animale. Din cite ştiu, în raza de activitate a centrului din Gheorgheni, intră şi comunale necooperativizate din zona Topliţei, pină la Corbu. Cine şi cum face aici controlul producţiei de lapte, mai ales dacă avem în vedere unele exemplare cu care Madaras Vilma din Tugheş şi Ioana Coşarcă din Sarmaş, au luat în 1979 locul I şi III pe ţasă la producţia de lapte ? — Din lipsă de personal tehnic calificat, a distanţelor mari, suntem în imposibilitate de a cuprinde in controlul selecției animalele din această zonă. Câmpul poate se va rezolva . . . Ștefana DRAGHICI LUNA CĂRŢII ÎN ÎNTREPRINDERI ŞI INSTITUŢII Debutează, astăzi, sub genericul „Luna cărţii în întreprinderi şi instituţii" un complex de manifestări cultural-educative, organizate de Consiliul judeţean al sindicatelor şi Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă, manifestări din care nu vor lipsi spectacolele muzical-literare, recitalurile de versuri, expozţiile şi standurile de cărţi, întîlnirile cu scriitori, redactori şi editori, lansări şi prezentări de carte. Spicuim, din acţiunile care vor avea loc în prima parte a ei - decada cărţii social-politie — manifestările programate pină sîmbătă . AZI, la ora 17, la Casa de cultură a sindicatelor din Gheorgheni are loc deschiderea festivă a lunii cărţii in întreprinderi şi instituţii, urmată de un bogat program culturalartistic. Participă Bitay Ödön, redactor la Editura Politică, Bunta Peter, autorul cărţii „Ani de frămintări", Vajda Lajos, istoric. Joi, — la întreprinderea minieră Bălan, vineri — la întreprinderea de fier Vlăhiţa şi sîmbătă — la Salina Praid, vor avea loc prezentări ale volumului „Istoria mişcării muncitorilor mineri şi metalurgişti", semnat de Vajda Lajos. Acţiuni gospodăreşti şi de înfrumuseţare a localităţii O importantă acţiuna gospodărească are loc in aceste zile pe raza satului Borzont, comuna Joseni. E vorba de repararea sau construcţia a circa 30 de podeţe avariate şi distruse in urma recentei revărsări de ape. Beneficiind de un ajutor material din partea consiliului popular comunal şi a cooperativei de consum, cetăţenii satului lucrează acum intens la podeţe, de asemenea, la curăţirea şanţurilor din faţa caselor, la săparea de şanţuri pentru scurgerea apelor, de pe terenurile cultivable. ... Echipele Dinamo, Steaua, Agronomia şi Avintul Miercurea-Ciuc s-au calificat în turneul pentru locurile 1—4. La turneul pentru locurile 5-3 participau I.P.G.G., Dunărea Galaţi, Tîrnava Odorheiu Secuiesc şi Avintul Gheorgheni. încă din primul tur, s-au detaşat formaţiile Dinamo şi Steaua. Derbiul a revenit echipei Steaua cu scorul de 2—1, dar pină la încheierea campionatului mai era vreme multă pentru a fi detronată din postura de lider. In următoarele două tururi cîştigă Dinamo, așa că titlul nu se tranşează decit în ultimul tur, fiindcă în turul al patrulea, disputat la Miercurea- Ciuc, Steaua şi Dinamo termină la egalitate (2-2). Pentru cucerirea titlului, Dinamo avea nevoie de un rezultat egal, în vreme ce Steaua de victorie şi, mai apoi, de jocul rezultatelor şi al golaverajului. Calculul hîrtiei este anulat însă de victoria detaşată a dinamoviştilor cu scorul de 6-2. In nota unui obişnuit, care nu mulţumea suporterii, Avintul Miercurea-Ciuc se clasează pe locul al treilea. După încheierea campionatului, Avintul Miercurea-Ciuc a susţinut, pe patinoarul din municipiul harghitean, o dublă întîlnire cu renumita formaţie finlandeză Tu-To. Oaspeţii au învins cu 13-4 şi, respectiv, 11-1, dar au trebuit să cedeze într-un al treilea meci, de data aceasta în favoarea echipei Dinamo Bucureşti, care a învins cu 3-1. O altă competiţie care a adus numeroşi spectatori ■ la patinoar a fost „Cupa 30 Decembrie", turneu tradiţional organizat de clubul din Miercurea- Ciuc. Cu toate că au luat startul la acest turneu echipe valoroase, cum ar fi Dózsa Budapesta şi S.S. Krynica (Polonia), cupa a fost cucerită de formaţia Avintul Miercurea-Ciuc, care a terminat neînvinsă competiţia. In acelaşi an, 1972, Miercurea-Ciuc a găzduit întrecerile grupei C a campionatului mondial. Evenimentul a fost trăit cu mare intensitate de miile de iubitori ai hocheiului de., la Miercurea-Cuc. Cele 7 echipe care au evoluat pe gheaţa patinoarului artificial, fiind urmărite zilnic de peste 3.000 de spectatori, s-au clasat în următoarea ordine : Austria, Italia, R.P. Chineză, Ungaria, Bulgaria, Danemarca, Olanda. Campionatul din 1973 s-a dovedit a fi nefast pentru hocheiștii din Miercurea-Ciuc. Ca niciodată, Sport Club (noua denumire a echipei) pierde o întîlnire decisivă cu Dunărea Galaţi (scor 1—0 pentru gălăţeni) şi trebuie să se mulţumească cu poziţia a patra în clasament. Lupta pentru titlu este decisă în favoarea echipei Dinamo Bucureşti, care în acel an a învins în disputele oficiale cu 4—2 şi a terminat la egalitate (3—3) cu eterna sa rivală, Steaua. O undă de bucurie au avut totuşi suporterii echipei Sport Club Miercurea-Ciuc la disputele pentru „Cupa României”. Dacă Dinamo a cîştigat acest trofeu, învingînd cu 6-1 pe Steaua în finala competiţiei, Sport Club a reuşit să învingă cu 4-2 în „finala mică" echipa Dunărea Galaţi. T. M. FORA Scurt istoric al hocheiului harghitean (27) Durerosul strigăt al poetului Purtînd un mesaj esenţialmente nou, Octavian Goga a erupt spectaculos în lirica românească a începutului de secol. Declamate, cîntate, adulate — versurile lui Goga devin o autentică armă de luptă a românilor transilvăneni, care traversau pentru a cita oară ? — un moment istoric apăsător. Cităm, spre — aducere-aminte — dintr-o invocaţie adresată amintirii lui Ştefan cel Mare — cîteva versuri care atunci tremurau pe multe buze de români : „Măria ta ! Sintem bătuţi de nevoi !/ La noi in zadar ară plugul,/ Căci holdelor noastre cu spicul de aur/ Străinii te fură belugul./ Am vrea să purcedem cu jertfele laudei,/ Dar n-avem nimica in casă.../ Măria ta / Toate străinii te duc,/ Şi numai cu lacrimi ne lasă..." Vorbele, ritmul, tonul versurilor sale ne răpesc şi azi... Ele nasc o stare psihică de tulburătoare jale, pe care — datorită neobişnuitei forţe de transfigurare - cititorul o simte tot atît de acut ca şi poetul. Această putere a impresionat şi pe cele mai lucide şi analitice spirite critice ale vremii, determinîndu-l pe Călinescu să afirme că „după Eminescu şi Macedonski, Goga e iniiul poet mare din epoca modernă". Uimitor este că efectele se nasc din mijloace puţine, dintre care preferate de poet sunt cuvintele cu iz arhaic, utilizate conştient şi pentru valoarea pe care Centenar Octavian Goga le-a dat-o tradiţia ardelenească, dar şi pentru a demonstra vechimea naţiei şi a limbii, faptul că venim foarte de demult, dar nu şi de departe. întemniţat de două ori de regimul austro-ungar, Goga şi-a iubit neamul, nu dintr-o superficială simpatie de artist, ci dintr-un dureros simţămînt de solidaritate cu românul necăjit, din teamă pentru posibila definitivă înstrăinare a fîntînii din care s-a adăpat. De unde aşezarea întregii creaţii sub o aripă gravă, oraculară, profetică. Nu trebuie să omitem marea prietenie care l-a legat de un fiu al meleagurilor harghitene, O.C. Tăslăuanu, ataşamentul faţă de revista acestuia, „Luceafărul", unde şi-a publicat majoritatea poeziilor şi care a devenit un cîmp fertil unde semnătura lui Goga a prins rădăcinile notorietăţii. Ultima parte a existenţei sale, în care se cuprind şi cunoscutele rătăciri politice, i-a contrazis opera , ceea ce nu înseamnă deloc că aceasta din urmă nu conţine o dureroasă sinceritate. De la Octavian Goga rămîne poezia, marea sa capacitate de a-şi transfera propriile-i atitudini în conştiinţa cititorului — lucru anevoios chiar şi pentru cele mai viguroase talente. Rămîne scrisul, durerosul strigăt al poetului. Aşa cum a rămas sufletul transilvan, redat pentru veşnicie - şi datorită lui Goga - adevăraţilor săi beneficiari. M. G. SARMIS Fotocritică: LA C. E. P. L. TOPLIŢA Utilajele de transport greu din imagine au fost aduse aici, nu se mai ştie cind, pentru a fi, zice-se, reparate. Dar, aşa cum arată, descompletate și lăsate in-* tr-o stare mai mult decit jalnică, credem că sint, mai degrabă, bune de trimis la retopit decit la reparat.. .. Acelaşi „frumos peisaj" este şi de partea cealaltă a drumului de acces al autoremorcilor. Obiectivul aparatului de fotografiat a surprins aspecte ale „spiritului (ne)gospodăresc“ ce domneşte in curtea platformei din Topliţa a C.E.P.L. ... Alături de ele se află „cimitirul” de fiare vechi, dar nu numai de fiare. Aici găseşti tot ce vrei şi ce nu vrei, intr-o dezordine totală... „Fosila” acestui fost, probabil, un buldozer-escavator, trebuia, de multă vreme să ia drumul topitoriei pentru a se transforma într-un nou utilaj. Aşa, zeci de tone de metal zac aici de ani de zile fără ca cineva să-şi mai facă probleme de conştiinţă. Text : I. ŞANDRU Foto : AI. V. SZAKÁCS INFORMAŢIA HARGHITEI