Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1982 (Anul 15, nr. 3764-3838)
1982-01-04 / nr. 3764
Anul XV., nr. 3764 - pag. a 2-a Aproa Imaginile sint, nu arareori, mai directe şi mai grăitoare decit cuvintele înseşi. Ele captează, nu o dată, energia unor clipe ce ar putea să treacă uitate... Şi sint frumoase, minunate chiar, atunci cînd vorbesc, in limbajul lor specific, despre oameni . . . In Cara C.F.R. din Miercurea-Ciuc, e un permanent freamăt. Dar, se pare ca ultima zi a lui decembrie — mai bine zis, ultima seară imprimă acestui du-te-vino o notă de discretă solemnitate, o anume înfrigurare înţesată cu bucurie (foto 1)... Dacă are cineva intenţia să creadă că in ziua de 31 din ultima lună a anului telefonul a devenit ceva inutil, n-are decit să realizeze un interviu pe această temă cu electromecanicii Háromszéki Imre, Rúzsa István şi Kovács József. Unde ii poate găsi ? Nimic mai simplu : la centrul de automate urbane şi interurbane al Oficiului P.T.T.R. din reşedinţa judeţului, acolo unde au sărbătorit, de aceasta dată, la datorie, şi Revelionul... (foto 2), asemenea colegei lor Nagy Edit, de la sala telexurilor (foto 3). Viaţa işi urmează cursul, ea însăşi o mirifică sărbătoare. Peste ciţiva ani, Marius Ionel Toderaş (foto 4) va afla că s-a născut tocmai in noaptea de Revelion, aducind cu sine familiei ce i-a zămislit o imensă bucurie . . . Foto : Al. V. SZAKÁCS Text : K. NICOLAE de cumpăna INFORMAŢIA HARGHITEI Debut promiţător în noul an la Jurnalele Vlăhiţei (Urmare din peg. 1) pune toate eforturile pentru realizarea sarcinilor ce le revin, să contriauie, prin munca lor, la îndeplinirea sarcinilor ce reciti întreprinderii. Discuţia noastră a fost întreruptă de intervenţia unui muncitor care-l anunţa pe maistru că se elaborează încă o şarjă de fontă. Am asistat şi noi la spectacolul de seri-, tei, caracteristic, i-am văzut la lucru pe prim-jurnaliştii Tankó Gergely şi Bartos Lőrinc, smulgînd furnalului nr. 1 ce-a de-a 16-a şarjă din noul an . . . Aşadar, vlăhiţenii au păşit cu dreptul în anul 1982, şi, dacă e să ne luăm, după tradiţia acestui colectiv de muncă, vor păşi aşa în tot cursul anului Şi în agricultură există „foc continuu“ însoţiţi de tovarăşul Pongrolez Ladislau, organizatorul de partid al C.U.A.S.C. Ditrău, am făcut un popas la ferma nr. 5 a C.A.P. Remetea, sector zootehnic, în care, nici în aceste zile cînd anii şi-au dat mina, activitatea nu a încetat nici o clipă. De la şeful de echipă Balázs B. Ludovic, aflăm că noul an a început cu bine : de la 748 litri lapte în prima zi a anului, producţia a crescut în dimineaţa zilei de ieri la 783 litri. Stăm de vorbă cu câţiva dintre cei mai buni îngrijitori : Borbély Ioan, care de la 13 Vaci a muls 94 litri lapte ; Ivăcşani Ştefan, de la 12 vaci — 87 litri ; Portik Laurenţiu, de la 10 vaci — 67 litri şi alţii. Aflăm că toţi sunt localnici, că îngrijesc aceleaşi animale de ani de zile, atit iama cit şi vara. Şeful de echipă adaugă la cele arătate şi faptul că sunt foarte conştiincioşi, pentru ei orice abatere de la programul de grajd obişnui însemnînd o pierdere de producţie. Locul I obţinut mereu la producţia de lapte este, dealtfel, „cartea de vizită" a acestor oameni minunaţi. Ne-am continuat raidul la un alt loc unde munca nu cunoaşte încetare - Fabrica de produse lactate din localitate. De aici, încă de la orele 5 ale dimineţii de ieri, au plecat pentru a se întoarce pline cu lapte - cisternele colectoare conduse de: Laczkó Ferenc, Laczkó Gyula, Balázs Bálint şi alţii, cei care în prima zi a anului au transportat peste 49.000 litri de lapte, din care s-au obţinut 7,3 tone lapte praf şi o tonă de unt. Necesitatea prelucrării laptelui, rapid şi în condiţiile prevăzute de standardul de fabricaţie, a făcut ca ritmul de lucru să fie la nivelul cotei obişnuite. La recepţie şi pasteurizare, am întîlnit pe Hompot Magdalena, Molnár Zsigmond, Farcas Toma, Nagy György Magdalena şi alţii. Printre ei, la fel ca şi în alte zile, se afla tehnologul fabricii, inginera Mincsor Iuliana, care veghea la buna desfăşurare a procesului de producţie. Am luat doar aceste două exemple. Ele însă, sunt general valabile, pentru toate „vetrele cu foc continuu" de pe care se obţin în flux produse ce înglobează în ele munca de zi cu zi, fiecare oră, a lucrătorilor din sectorul zootehnic. Ştefana DRAGHICI RAID DUMINICAL PRIN LOCALITĂŢI HARGHITENE LA CORBU . O duminică a elevilor (Urmare din pogt) gătea, împreună cu membrii cercului ,să iasă „în peisaj" pentru a profita de timpul splendid şi de minunăţiile pe care le-a făcut chiciura cu pădurile din jur. Am mai aflat la şcoală că în cursul după-amiezii, pentru elevi, este organizat un concurs de tenis de masă şi unul de şah, ambele în cadrul „clubului vacanţei". Splendidă suprapunere de ... cluburi. Am plecat de la Corbu „Disco“ este prescurtarea cuvîntului discotecă. N-am avut curiozitatea să căutăm în vreo enciclopedie definiţia completă a acestei noţiuni, dar din practică, ştim că este o seară dansantă pe muzică uşoară reprodusă după benzi. Desigur, acţiunea, prin caracterul ei cu o profundă nuanţă de divertisment, are mare priză la tineri. Aşadar, ieri seară (ca dealtfel şi alaltăieri seară !) la Sîndominic : „disco" ! - Şi altceva ? Se vor întreba cititorii şi i-am fi întrebat şi noi pefactorii de răspundere, dacă am fi dat ieri de ei. Neavînd cine să răspundă, o facem tot noi , altceva nimic. Şi înainte de prînz şi după, uşa căminului cultural a refuzat să cedeze. O oarecare activitate sportivă s-a desfăşurat într-una din sălile consiliului popular, unde erau instalate două cu impresia că nici adulţii n-ar fi refuzat să participe la activităţi destinate lor, dar că s-ar fi putut să fie, şi mai rău, căci dacă n-ar fi fost , şcoala şi şcolarii am fi făcut in mod inutil o deplasare care între Toplţa şi Capu Corbului s-a arătat a fi un fel de „raliu Safari“, drumul naţional fiind într-o stare de incredibilă „piatră de încercare" chiar şi pentru tractoare ! (Horea Moldovan), mese de tenis la care aspirau vreo 15 tineri, după aparenţă elevi. Văzîndu-i, ne-am amintit că e vacanţă, că poate în impozanta clădire a şcolii din centrul de comună s-a organizat ceva ... Şi aici, însă, se repetă „programul" căminului cultural : şi înainte, şi după prînz, închis. Dealtfel, nici la primele ore ale dimineţii nu credem că s-o fi petrecut ceva, deoarece noi am fost primii care ne-am imprimat paşii pe zăpada imaculată căzută pe „traseul" spre uşile clădirii. Se ştie că Sîndominicul are mulţi artişti amatori, despre care am consemnat chiar noi în coloanele ziarului. Unde or fi fost ieri aceştia ? Oare nu era momentul potrivit pentru a prezenta un spectacol ? Suntem siguri că şi spectatori ar fi fost destui, pentru că, plimbîndu-ne la orele dupăamiezii prin comună, am văzut mulţi locuitori, şi nu neapărat toţi foarte tineri, plimbîndu-se, „omorîndu-şi" parcă timpul. Amatorii de dansuri moderne şi de muzică uşoară au avut măcar o consolare începînd de la ora 20, dar ceilalţi locuitori ai comunei ? Şi cînd te gîndeşti că la Sîndominic există un cămin cultural Intenţie sau hazard în fond, ce importanţă are .. . —, iată-ne, din nou, şi în această primă duminică a lui '82, la Samartin, în căutarea activităţilor cultural-artistice şi educative pe care factorii responsabili le-au organizat în beneficiul locuitorilor comunei. Ce s-a întreprins, în acest sens, cu această ocazie ? Dacă am afirma că ziua de ieri, în direcţia discutată, a fost aproape identică primei duminici din anul ce de curînd s-a încheiat, nu am greşi cu nimic. Pentru că nu s-a făcut aproape nimic .. . Spunem aceasta, intrucit proiecţia unui film artistic în prima parte a zilei la care au participat şi elevi ai liceului agroindustrial nu reprezintă, totuşi, prea mult şi nu a asterizat pe nimeni prin implicarea unui efort organizatoric . .. Nu e mai puţin adevărat că nu ne-am lăsat cu una cu două, cercetînd toate posibilele surse de documentare... Singurul care a rămas intr-adevăr fidel şcolii unimpozant, că sunt şi formaţii artistice, ne întrebăm oare ce mai lipseşte ? Poate ne vor lămuri cei ce răspund de animarea vieţii spirituale a comunei. Pentru că, oricum, într-o zi de iarnă, cu o seară lungă, un „disco" este mult prea puţin, (Iuliu Condrat) de lucrează chiar perioadă de vacanță fiind ! -^este profesorul Bajkó István, directorul liceului agroindustrial. Cînd a văzut, pe la jumătatea zilei, că nu mai are nici un vizitator, a închis - dar nu cu lacăt, simbol C"’ începe să devină enervant» de-a dreptul, la Sinmartin — și a plecat spre casă ... Nu e prima oară cînd gîndim : ce bine ar fi dacă un număr mai mare de cadre didactice, şi nu neapărat numai din Sânmartin, i-ar urma explul. Poate că atunci ar fi mai multă activitate de vacanţă şi în şcoli, o activitate mai de conţinut. Din păcate, despre asemenea aspecte nu avem posibilitatea să vorbim nici în privinţa şcolii generale din comună, dacă vreţi chiar şi pe motivul că nu am putut afla - în pofida tuturor încercărilor noastre, decit lucruri vagi despre programul de vacanţă, al elevilor, pe care nu i-am văzut nici măcar în jurul instituţiei în cauză . . . In zadar am vrut să dăm şi de programul săptămânal al căminului cultural sau ca să nu ni se spună că suntem excesiv de pretenţioşi — măcar de programul zilei de duminică. In locul acestora, lacătul... tradiţional de pe una dintre uşile lăcaşului de cultură risipea orice urmă de dubiu ... Ce să-l mai căutăm pe tovarăşul profesor Gergely István, „uns" în această funcţie cu cîteva luni în urmă şi care, se pare, nu vrea să dezmintă tradiţia celor doi înaintaşi ai săi ? . . . Tovarăşul Czitrom Zoltán, secretarul adjunct al comitetului comunal de partid, ne-a însoţit într-o parte a acestui periplu. La un moment dat, îmi amintea de un afiş cu nemuritorul . .. „disco". Din păcate, nişte mîini nu tocmai disciplinate lăsaseră propaganda cultural-artistică şi aşa cam debilă a Sînmartinului şi fără acest posibil „ultim mohican" ... Zadarnică a fost căutarea orarului bibliotecii comunale. S-o fi plictisit de o atare activitate cel ce ar trebui să răspundă de ea ? Şi unde e - în altă ordine de idei - dorinţa colectivului de redacţie a gazetei de perete din centrul localităţii de a începe noul an cu materiale proaspete ? Prin prisma zilei de ieri, Sînmartinul nu ne-a arătat veşmintele sale cele mai bune. Se doreşte, oare, perseverarea, în această direcţie? (Nicolae Kovács) LA SÎNDOMINIC : Doar „disco“ ? SÎNMARTINUL nu ne-a arătat veşmintele sale cele mai bune ... LA DITRAU : Gospodarii comunei se pregătesc să primească oaspeţi Din acţiunile desfăşurate in cursul zilei de ieri la Ditrău, o bună parte au avut ca scop pregătirea în vederea participării, în calitate de gazdă, la întrecerea hocheistică dotată cu „Cupa Előre". Aşa se face, că încă de la primele ore ale dimineţii, la terenul de hochei se înregistra mare agitaţie. O echipă formată din Gáli Árpád, preşedintele cooperativei agricole de producţie, Bajkó Alexandru, lucrător la I.M. GheorghenL Bajkó Ludovic, de la I.U.P.S. GheorghenL Csibi Mihai de la şantierul de construcţii Gheorgheni Csibi Pali Antal şi Kelemen Imre de la consiliul popular, toţi localnici, în frunte cu primarul comunei, tovarăşul Bíró Adám, transportau, fixau şi sudau barele metalice din scheletul tribunei. Directorul şcolii generale, cu un grup de elevi, făceau finisările interioare la vestigrele de curînd amenajate, iar la şcoală echipa de hochei se antrena, în timp ce colegi de ai lor pregăteau spectacolul pentru deschiderea festivă. Aşa cum ne spunea primarul comunei, există dorinţa ca această manifestare sportivă să se desfăşoare în condiţii corespunzătoare. Le dorim succes pe măsura efortului depus ! (D. Sultan).