Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1983 (Anul 16, nr. 4073-4147)
1983-01-08 / nr. 4077
S s I h h 280m schi Plecare co-1•l fi«4 I fi B fi ils îl I* Iw Iw I I* I I* I* I Pîrtia de sub tu’eferic 900 m * m Denumire lungime Dif. nivel Grad Ij dificultate o Sate 1 150 m 60m f. ușor Sate II 300 m 110m ușor— Pîrtia Mare 1 550 m 220m mediu 450m tele-Pîrtia Mare II 650 m 220m ușor numă cu Pîrtia Mare 1 mediu Utilizată în special după top. zăpezii pe celelalte pîrtii INFORMAŢIA HARGHITEI I ■t I I «t IIt II t I fi s I I I IIt I* I I I* I I* I I* t — (Thinte-iL aq£MdcLdu n e n o a s tru ------------------Unde schiem iarna aceasta mai puţin darnică cu noi faţă de alţi ani,şi atit de aşteptată de iubitorii sporturilor de iarnă se pare că începe totuşi să-şi reintre în drepturi, şi cîteva locuri cu zăpadă oferă posibilităţi de schiat. Cu acest număr începem să vă prezentăm principalele locuri şi pîrtii de schi din judeţul nostru şi să recomandăm cîteva trasee de iarnă ce se pretează schiului de tură, care în ultima perioadă cunoaşte o dezvoltare rapidă în ţările cu schi avansat. Vă prezentăm în acest număr MICROSTAŢIUNEA HARGHITA-BĂI din Munţii Harghita unde zăpada se menţine circa 4 luni pe an. La Harghita-Băi ajungem din DN 2 13A Miercurea-Ciuc — Odorheiu Secuiesc de la care, la cca. 14 km de Miercurea- Ciuc, se desprinde un drum judeţean care după 7 km ne lasă în dreptul cabanei turistice o gazdă ospitalieră în toată perioada anului. Staţiunea, situată la o cotă de aproape 1400 m altitudine, oferă posibilităţi optime de schi pentru toate categoriile de schiuri, cit şi trasee pentru schiul de tură. Pentru a ajunge in principala zonă de schi pornim de la cabană urmărind marcajul cruce şi bandă albastră. La nici 5 minute ajungem la pîrtia de schi Sate I desti-Caracteristicile pîrtiilor din nată începătorilor, care se poate folosi pe un Sictor şi pentru săniuş. După alte 5 minute ajungem la baza pîrtiei Sate II, destinată schiorilor avansaţi şi cu o bună rezistenţă fizică. De aici, după alte 5 minute, ajungem la principala pirtie de schi a staţiunii Pîrtia Mare, destinată schiorilor cu o bună pregătire, dar care dispune şi de o variantă mai puţin dificilă cu posibilităţi de schi artistic pentru cei ce deţin aceste catităţi. Pîrtia Mare este dotată cu un teleschi în lungime de 450 metri, fapt ce determină ca această pîrtie să fie destul de aglomerată în zilele de duminica. In partea opusă a acestei zone putem schia pe pîrtia de sub teleferic la care ajungem in cca. 20 minute de la cabană. Harghita-Băi Pentru schiorii domnci de drumeţie le recomandăm o tură de schi de cca. 7 km pînă la cabana Brădet, de la drumul naţional, pe marcajul bandă albastră, pe o potecă largă şi domoală ce oferă multe satisfacţii prin frumuseţea şi varietatea peisajului. Poteca este accesibilă şi schiorilor mai puţin pregătiţi, şi prin folosirea ei vom evita aglomerarea la autobuzul local, iar de la cabana Brădet posibilităţile de transport sunt mai multe puţin, apela şi la autobuzele I.T.A. Din Miercurea-Ciuc putem pleca spre Harghita-Băi cu autobuzele locale ce pleacă de la gară duminica la orele 6,30 ; 13; 20,40 (în zilele de lucru autobuzul de dimineaţă pleacă la ora 5), iar de la Harghita-Băi autobuzele pleacă spre Miercurea-Ciuc, la ora 8,30 (în zilele de lucru 6,15, 14,15 şi 21,30. Acest program nu prea corespunde cu cerinţele de transport spre frumoasa staţiune de iarnă şi ar fi de dorit ca din Miercurea-Ciuc să se asigure plecarea între orele 9—10, iar din Har- Ghita-Băi la orele 16—17. Sperăm că I.J.G.C.L. Miercurea-Ciuc va fi receptivă la această doleanţă. Aurel NAN 4 1 «I Potopind cu alb... ORIZONTAL : 1) Zăpadă -Autorul ciclului de romane „Zăpezile de-acum un veac", care evocă Războiul din 1877 (Paul). 2) Compozitor francez (1862- 1918), autorul preludiului simfonic „Paşi pe zăpadă" — Dînsul. 3) Masă de zăpadă care se desprinde de pe coasta unui munte și se rostogoleşte la vale — Cuib ! 4) Prima zi a săptămînii — Autorul volumului de povestiri „Ningea in ochii ei albaştri" (Ion). 5) „Ninse colinele in .. ", volum de versuri aparţinînd medicului-poet Nicolae Neagu - Tub gol ! — Se schimbă într-un decor hibernal. 6) Centru spaţial ! — Poet român care a afirmat recent „Om de zăpadă sînt, dispar cu iama" (vol. „Cartea zodiilor" , Ion). 7) Acela (par.) — Instrument de muzică populară - Prăjit. 8) Cap de băiat ! — întunecat de ceaţă - în sfîrşit, aveţi noroc ! 9) Serveşte la atimarea hainelor, în dulap - Nod de cale ferată pe ruta București — Pitești. 10) Trag la săniile nordicilor — Vremea zăpezilor. 11) Plantă textilă — Zăpadă. VERTICAL: 1) „... cu ninsorile", poezie de Adrian Păunescu (vol. „Pămîntul deocamdată") - Vapori de apă. 2) Megaelectronvolt (abr.) — Autoarea volumului de versuri „Pămînt sub zăpadă" (Iolanda). 3) Poezia „Albul zăpezii" aparţine acestui poet român (Constantin) — Circulă prin vene ! 4) Ţesături foarte fine şi străvezii — „Cînd pui ca o ninsoare ...", poezie de Nicolae Neagu (vol. „Hiberule" ; neart.). 5) Munte în Birmania — Zăpadă. 6) Orăşel in India — Cu părul nins 7) Jurist belgian (1851—1920) — Grup de trei persoane — Măduva oaselor ! 8) Culoarea zăpezii — Rîu în R.S.F. Iugoslavia. 9) Capul lui Hercule ! — Ax cardanic I — Un nume de fată. 10) Eroină a romanului „Zăpada nevăzută" de Silvia Orică — Pune bețe în roate. 11) Pictor român (1831 — 1971), semnatarul tabloului „Pomi frunţi de zăpadă". Dicţionar : SANG, ASMI, NYS, STRO. Adam STOICA Dezlegarea careului publicat în nr. 4074 (Maternitate) : DUMAS - RODIN - AMAN - BALASA - NASTERI - TEI - NIORE - HERA - RENN - ABIS - D - E - A - UZAT - CENS - N - NN - LO - AUREL - CEAPA - SG - TUCI - PIC -TARE - ILITIA - EREDITATE -R. DE LA INSPECTORATUL GENERAL AL MILIŢIEI -DIRECŢIA CIRCULAŢIE In zilele de duminică ale lunii ianuarie 1983, autoturismele proprietate personală vor circula după cum urmează : 9 şi 23 ianuarie cele cu numere cu soţ ; 16 şi 30 ianuarie, cele cu numere fără soţ. Un sfat util : Cum folosim produsele congelate Alături de carne, peşte, pui, în magazine apar tot mai mult produse congelate, printre care legumele şi fructele. Cum pot fi ele folosite fără a le deprecia calităţile ? Nici un produs nu va fi complet decongelat. Carnea şi peştele se dezgheaţă parţial, înfrigider, nu la temperatura camerei, pînă cînd se poate tăia în felii sau bucăţi. Se pune apoi direct la prăjit sau fiert. Legumele congelate simple sau cu carne, oase etc., nu se decongelează ci se pun direct în apă fierbinte la fiert. Fructele congelate pe care le folosim pentru compot — prune, piersici, vişine, — le punem, la fel, in apă fierbinte. Mai trebuie precizat că în nici un caz ambalajul nu se deschide pînă în clipa folosirii, deoarece umiditatea pe care o primeşte produsul congelat, prin condens diminuează calităţile. Anul XV., nr. 4077 — pag. a 3-a VÄ RECOMANDĂM LA SFÎRŞIT DE SÄPTÄMlNÄ AZI, de la orele 18, la Galeriile Fondului Plastic din Miercurea-Ciuc, are loc vernisajul expoziţiei de acuarele semnate de Petkes József, artist plastic din Satu Mare. Tot astăzi, de la ora 12, la B.J.A.T.M., brigada ştiinţifică a casei de cultură din reşedinţa de judeţ este prezentă într-un simpozion dedicat aniversării unei jumătăţi de veac de la crearea Frontului Plugarilor. Mai consemnăm, dintre acţiunile ce se organizează astăzi, deschiderea unei expoziţii de carte social-politică, la biblioteca orăşenească de Gheorgheni. Pentru MIME, de la ora 19, la Casa de cultură din municipiul Odorheiu Secuiesc, teatrul popular prezintă un spectacol cu piesa muzicală „Cinka Panna“,de Balázs şi Kodály. La Casa de cultură din Miercurea-Ciuc, de la ora 11, se vernisează expoziţia plasticienilor amatori Bartha József şi Kótz András. O seară cultural-distractivă este prevăzută a avea loc, de la orele 19 la clubul „23 August" din Topliţa, în cadrul căreia va fi prezentat medalionul cinematografic sub genericul „Ideea de pace în cinematografia contemporană". Iar la Mugeni şi Atid, de la ora 11, vor avea loc programe cultural-artistice complexe, susţinute de formaţiile participante la actuala ediţie a Festivalului naţional „Cîntarea României". I*» 1«ts Starea drumurilor naţionale din judeţ Suntem anunţaţi că doar în trei puncte de pe reţeaua drumurilor naţionale se menţin restricţiile de viteză datorate unor lucrări pe carosabil, neîncheiate. Astfel, pe D.N. 12 , la km 63, Cozmeni, pe carosabil se mai găsesc grămezi de piatră, pe D.N. 15, în comuna Tulgheş, covorul asfalta nu a fost turnat, iar pe D.N. 12 C — la Lacu Roşu, pe porţiunea km 18 + 900 — 19+200 drumul este, de asemenea, îngustat şi se circulă cu viteză redusă. In ceea ce priveşte activitatea specifică de iarnă, ea se desfăşoară normal pe toată reţeaua, drumurile fiind deszăpezite. Se recomandă totuşi o atitudine preventivă din partea conducătorilor auto, carosabilul rămînind alunecos. De asemenea, se vor aborda prudent drumurile transmontane, fiind cunoscut că în perioada de iarnă, datorită viaturilor care se iscă uşor, pot apare întroieniri, în special la trecerea peste Harghita, D.N.-13-A şi la vîrful Bucin. O ultimă atenţionare o impune ceaţa frecventă în munţi, dimineaţa şi seara. Ri II *» I fi 6 fi »I fi I*« Cum va fi vremea în intervalul 8—15 ianuarie Pentru această perioadă este prognozată o vreme frumoasă, rece în special noaptea şi dimineaţa. Cerul va fi variabil, mai mult senin în timpul nopţii. Vîntul va sufla slab. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 13 şi minus 11 grade C, iar cele maxime între 1 şi 3 grade. Spre sfirşitul intervalului temperatura va creşte uşor, iar în partea lui a doua, dimineaţa se va semnala ceaţă. Rubrică realizată de H. MOLDOVAN* I fi*» fi* fi fi fi» fi«» fi•i I Borsecul şi apele sale minerale în documentele vremii (III) în anul 1829 izbucneşte un conflict intre Duldner Gheorghe, arendaşul fabricii de sticlă din Borsec şi contele Lázár Iosif din lăzarea, coproprietar al posesiunilor din Borsec ale celor două comunităţi Lăzarea şi Ditrău. Conflictul izbucneşte ca urmare a unei publicaţii tipărite de arendaşul fabricii de sticlă din Borsec, Duldner Gheorghe, difuzată în Transilvania, prin care se face reclamă apei minerele de Borsec, îmbuteliată în sticlele sale, semnată cu titlul de „Director al direcţiunii" din Borsec a apelor minerale. Acest fapt contravine intereselor contelui Lăzăr losif care se ocupa şi el cu comercializarea apei minerale de Borsec, reclama făcută de Duldner aducîndu-i prejudicii, mai ales că titlul pe care şi-l arogă Duldner este pură ficţiune. De aceea, contele Lázár se adresează judelui suprem regal al Scaunului Ciuc, la 11 iunie 1829, arătind că : „în anul curent, neavîmd cunoştinţă despre îndrăzneala lui Duldner, cele 10.000 de sticle de borviz in 200 de lăzi duse la Arad sínt neachitate ; s-a afirmat despre mine acolo că sínt înşelător şi chiar impostor, deoarece apa mea minerală ar fi provenit de la acea Direcţie" (al cărei director ar fi Duldner — n.a.). Pentru a risipi îndoiala, contele solicită eliberarea unui atestat oficial din care să rezulte că : „1 — Izvorul din Borsec, din care se bea şi se scoate borvizul pentru comercializare, este în prezent proprietatea indivizibilă a celor două comunităţi Lăzarea şi Ditrău, fără a fi arendat cuiva ; 2 - Eu am părţi de proprietăţi Strămoşeşti în Lăzarea şi Ditrău, in părţile aparţinătoare de acestea in indiviziune şi prin urmare şi in munţii de la Borsec ; 3 — Izvorul de că minerală pentru băut si îmbuteliat nu este arendat domnului Duldner şi nici altuia ; prin urmare domnul Duldner nu este acolo director şi pînă în prezent nici altcineva; dacă eu mînuiesc bine apa, la fel ca domnul Duldner, pot să duc spre vînzare apă bună ; 4 - Fabrica de sticlă, a căui arendaş mai este încă pentru puţin timp domnul Duldner, n-are nici o influenţă asupra izvorului principal de apă minerală". Atestatul a fost eliberat şi expediat solicitantului la 13 iunie 1829, aşa cum rezultă din conceptul acestuia, păstrat în arhiva scaunului. Acest aspect relevă un episod al concurenţei care se înfiripa deja pentru cucerirea pieţei de desfacere a apei minerale care era foarte căutată peste graniţele Transilvaniei, in Ţările române, în Imperiul austriac şi mai departe pînă la Constantinopol, prof. Liviu BOAR în acest loc din Cristuru Secuiesc a poposit poetul revoluționar Petőfi Sándor. Armonia dintre faţă şi ochelari • faţa prelungă, ovală, îngustă - lentile alungite şi uşor ridicate către tîmple ; ramele pot depăşi pomeţii obrajilor. • faţa rotundă — rame şi lentile pătrate. • faţa triunghiulară — rame fine, discrete, încorporînd bine lentilele. , • faţă gravă, serioasă — lentile largi cu ramele uşor ridicate către tîmple. • faţă pătrată cu maxilarele puternice — rame drepte in înălțime, jos rotunjite.