Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1984 (Anul 17, nr. 4460-4536)
1984-04-02 / nr. 4460
Anul XVII Nr. 4460 4 pagini 50 bani s In lumina orientărilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Plenara din 21—22 martie La IPE-G- Harghita: minerale utile vor Noi substanţe puse în valoare Desfăşurîndu-şi activitatea pe raza a patru judeţe, colectivul întreprinderii de Prospecţiuni şi Explorări Geologice Harghita este în permanenţă preocupat în a găsi noi bogății în măruntaiele pămîntului şi de a le introduce în circuitul economic, cu alte cuvinne, de a descoperi şi pune în valoare noi rerezerve de minerale utile ţării. în cursul anului trecut, colectivul întreprinderii şi-a realizat sarcinile de plan la toți indicatorii, inclusiv la planul de rezerve şi de predare de obiective la beneficiari , zăcămintele de cărbuni de la Borsec şi Arcuş- Valea Crişului şi de minereuri polimetalice de la Bîrsa-Nimaia. Rerulate mai deosebite în cercetarea geologică s-au înregistrat în perimetrele Arcuş-Valea Clui, Fagu Cetăţii-Bălan, Jolofca, Borsec şi Ilceni- Zebrac. In aveste perimetre au fost puse în evidenţă noi rezerve de cărbune, de minereuri fieroase şi neferoase. O preocupare deosebită a constituit-o sporirea gradului de asigurare cu rezerve a exploatărilor miniere din raza de activitate a întreprinderii. In acest sens, împreună cu întreprinderea Minieră Bălan a fost elaborat un program de intensificare a cercetărilor geologice în zona acestui zăcămînt. De asemenea, este în curs de definitivare explorarea cîmpului minier Baraolt-Sud, în vederea valorificării resurselor energetice de aici. Avînd în vedere hotărîrile Congresului al Xillea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, ca şi orientările date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Plenara C.C. al P.C.R. din 21-22 martie a.c. cu privire la realizarea programului energetic și de materii prime pe acest an ca și pe (Continuare in pag. o 4-a) C. RAHLIŢCHI 40 ♦ 23 AUGUST (f ~ - 1944-1984 . Consumul de energie electrică trebuie diminuat nu numai în industrie... Cum aşteptările multora dintre noi nu au corespuns realităţii meteorologice din această lună, producerea şi furnizarea energiei electrice continuă să se desfăşoare în condiţii dificile, oamenii muncii din exploatările miniere, din hidro și termocentrale depunînd eforturi sporite pentru asitarea repartizată, 1.184 MWh energie electrică, în februarie se economisiseră 3.388 MWh, iar în luna trecută aproape 4.000 MWh. Cifrele ilustrează efectul salutar al materializării planurilor de măsuri din fiecare unitate economică, pentru diminuarea puterii electrice in r : — s-o economisim! LeiUa_s,o folosim judicios i gurarea materiilor prime energetice, a energiei necesare tuturor unităţilor industriale. Iată de ce fiecare dintre noi trebuie să dovedească maximă chibzuinţă în gospodărirea energiei electrice, atît la locul de muncă, cît şi acasă, fiecare kilowatt fiind utilizat judicios, în primul rînd pentru producerea bunurilor materiale destinate societăţii. În perioada ce a trecut din acest an, consumul de energie electrică destinat judeţului a fost redus în măsură însemnată, economisindu-se mari cantităţi de energie electrică în fiecare săptămînă, în fiecare lună Astfel, dacă în ianuarie s-au economisit, faţă de caafistalare, a consumurilor netehnologice, introducerea noilor tehnologii, gospodărirea judicioasă a energiei electrice. Pentru că toate economiile menţionate au fost obţinute în unităţile industriale, în primul rînd în cele mari consumatoare de energie electrică, cu excepţia Tracţiunii C.F.R. fiecare întreprindere reuşind să se încadreze în repartiţiile date sau să consume cantităţi mult mai mici decît cele aprobate în acest an. Ceea ce au reuşit să facă oamenii la locurile lor de muncă, nu au reuşit acasă, înainte sau dj(Continuare în pag. a 4-a) Radu VECSLER SAI PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI VA ! Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului Sesiunea Consiliului Popular Judeţean Sîmbătă, 31 martie, s-au desfăşurat, la Miercurea- Ciuc, lucrările celei de-a XIV-a sesiuni ordinare a Consiliului Popular Judeţean. La lucrările sesiunii au participat deputaţii Consiliului Popular Judeţean, activişti de partid şi de stat, preşedinţi ai consiliilor populare orăşeneşti şi comunale, conducători ai unor întreprinderi şi instituţii. Sesiunea, ale cărei lucrări s-au desfăşurat atît în comisiile permanente cît şi în plen, a aprobat şi dezbătut următoarea ordine de zi: - Raport privind activitatea desfăşurată de organele de specialitate, de comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale, de organele locale de specialitate, în scopul apărării, ameliorării, recuperării şi folosirii complete şi intensive a potenţialului productiv al fondului funciar şi utilizării cu maximă eficienţă a mijloacelor tehnice din dotare din sectorul de stat, cooperatist şi gospodăriile populaţiei. - Coraportul Comisiei permanente pentru agricultură, silvicultură şi industrie alimentară. - Program de măsuri privind realizarea în întregime a prevederilor planului de creștere a efectivelor de animale în sectorul socialist și în gospodăriile populaţiei. - Informare privind realizarea prevederilor Hotărîrii nr. 20/1983 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea activității în domeniul sistematizării localităţilor. - Ratificarea unor decizii adoptate de Comitetul Executiv al Consiliului Popular Judeţean de la ultima sesiune. La lucrările din plenul sesiunii au luat cuvîntul următorii tovarăşi: Ajtony Ladislau, Ion Micu, Molnár Emeric, Maria Ciubotă, Csiszer Andor, Balázs Dionisie, Florin Holiică, Dane Ladislau, Vécsei Ladislau, Pál Iosif, Szabó Dionisie, Pataki Emeric. Sesiunea a analizat cu maximă exigenţă rezultatele obţinute pînă în prezent în domeniul gospodăririi judicioase a fondului funciar, subliniindu-se necesitatea punerii cît mai operative în valoare a rezervelor existente, a respectării cu stricteţe a legislaţiei în vigoare. În legătură cu problemele supuse dezbaterii, sesiunea a adoptat hotărîri corespunzătoare. Cuvîntul de închidere al sesiunii a fost rostit de tovarăşul Iosif Szász, prim-secretar al Comitetului Judeţean Harghita al P.C.R., preşedintele Consiliului Popular Judeţean. pomeni, locuri fapte In pustietatea muntelui — o Insulă de viaţă: gospodăria soţilor Olteanu Să stai vara in Dealul Alb-Cătimani este o adevârâtă plăcere !... Munţii sint încărcaţi de verdeaţă, de flori şi de turme, iar pădurile de molizi sint pline de cîntăreţi. Peste tot, spre Bradul Ciont şi spre Iezer pulsează viaţa, iar muntele pare el însuşi o fiinţă miraculoasă, gata să primească şi să ocrotească pe toţi oaspeţii săi... Să stai iarna in Dealul Alb este un act de curaj şi de temeritate ! Aici, in anotimpul hibernal, care-i întinde hotarele pină dincolo de luna lui april, întinderea albă a zăpezii te infioară, liniştea este dureroasă, iar furtunile şi viscolele sunt inspăimintătoare !... Acum cohortele de neguri şi de nori grei vin cu repeziciune de pe Răchitiş, Cerbuc şi Bradul Ciont, incit ai impresia că toate blestemele cerului se coboară pe pămînt. Dar, fantastic ! peste un ceas, nu știu prin ce miracole, soarele îşiConhnuua in pag. a 4 al lie ŞANDRU LUNI 2 aprilie 1984 Soarele răsare : 6,54 Soarele apune : 19,44 Zile trecute : 93 Zile râmase : 273 Sfîrşitul de săptămînă în secvenţe reportericeşti LA BĂLAN: Muncă spornică în mină, dar şi la gospodărirea oraşului Pentru personalul muncitor al întreprinderii Miniere Bălan, sfîrşitul de săptămînă a coincis cu ziua bilanţului activităţii de producţie minieră pe luna martie şi, implicit, pe primul trimestru al anului. Cu această ocazie, s-a consemnat un succes fără precedent în viata ortacilor din Bălan : cu ceea ce au realizat, suplimentar, în cele trei luni din 1984, lucrătorii I. M. Bălan au dat patriei, in plus, peste 7.000 tone minereu cuprifer extras. S-a ajuns, astfel, după cîte ne spunea tovarăşul inginer Romeo Titirigă, director adjunct al întreprinderii, ca faţă de un angajament anual, ce prevede o producţie suplimentară de cupru, de 100 tone, numai în primul trimestru al anului, acest plus să ajungă la 92 tone cupru, ceea ce reprezintă garanţia depăşirii substanţiale a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Şi, dacă avem in vedere că la Bălan, minerii au lucrat din plin şi ieri, zi în care ei au scos la lumină nu mai puţin de 2.000 tone minereu ce a luat drumul flotafiilor (Continuare în pag. a 4-a) Anton BORȘ ÎN CIUCUL DE JOS . Şi drumarii ar trebui să fie buni gospodari... încălzirea relativă a vremii, coincizînd cu începutul primăverii, şi timpul liber de la sfîrşitul săptămînii au determinat organizarea unor acţiuni gospodăreşti la Băile Tuşnad şi Sînmartin. In primul rînd, cetăţenii îndrumaţi de deputaţi ai consiliilor populare - au avut în vedere înlăturarea, fie chiar şi parţială, a urmelor iernii. Căci zăpadă îngheţată şi gheaţă groasă se mai găseşte pe acolo unde nu ajung razele soarelui, trebuind târnăcoape şi sape pentru a o disloca, ca şi lopeţi pentru a o încărca în căruţe sau remorcile tractoarelor. Ceea ce la Băile Tuşnad a început să se facă de sîmbătă dupăamiază, participînd majoritatea personalului O. J. T. Harghita, precum şi alţi cetăţeni ai oraşului, cu toţii dorind să contribuie la înfrumuseţarea oraşului-staţiune. S-a curăţat, mai întîi zona din preajma complexului hotelier „Tuşnad", redîndu-se acesteia aspectul plăcut, curăţinduse şi transportîndu-se nu numai gheaţa şi noroiul, reziduuri adunumai ghidi şi alte (Continuare in pag. a 4-a) V. RADU