Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1984 (Anul 17, nr. 4460-4536)
1984-06-02 / nr. 4512
Anul XVII Nr. 4512 4 pagini 50 bani SÎMBĂTĂ, 2 iunie 1984 Soarele răsare : 5,34 Soarele apune : 20,53 Zile trecute : 154 Zile rămase : 212 Şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a desfăşurat, vineri, 1 iunie, şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. în cadrul şedinţei. Comitetul Politic Executiv a aprobat componenţa delegaţiei române care va participa la Consfătuirea economică la nivel înalt a ţârilor membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, ce va avea loc la Moscova, la jumătatea lunii iunie a.c. De asemenea, Comitetul Politic Executiv a discutat şi aprobat punctul de vedere al delegaţiei noastre pentru şedinţa a XXXVil-a extraordinară a sesiunii C.A.E.R. Comitetul Politic Executiv a exprimat convingerea că întîlnirea la nivel înalt, pe problemele economice, înţelegerile la care se va ajunge vor contribui la perfecţionarea colaborării şi cooperării în cadrul C.A.E.R., în interesul dezvoltării economico-sociale a fiecărei ţări membre, al edificării cu succes a noii orînduiri, al întăririi forţei şi prestigiului socialismului în lume. In continuare, în cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la vizita oficială de prietenie efectuată în ţara noastră, în perioada 22-25 mai de general Gnassingbe Eyadema, preşedintele fondator al Adunării Poporului Togolez, preşedintele Republicii Togoleze. Comitetul Politic Executiv a aprobat, în unanimitate, rezultatele vizitei, ale convorbirilor dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi general Gnassingbe Eyadema, apreciind că Declaraţia comună semnată de cei doi preşedinţi, celelalte documente încheiate reprezintă o importantă contribuţie la extinderea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre România şi Togo, servesc interesele celor două popoare, politicii de pace, destindere, independenţă naţională şi colaborare între naţiuni. A fost subliniată însemnătatea deosebită a hotârîrilor luate de cei doi preşedinţi cu privire la dezvoltarea mai dinamică a colaborării româno-togoleze în domeniile politic, economic, tehnicoştiinţific, social-cultural, acoperării în producţie, la diversificarea schimburilor comerciale, apreciind că acestea sunt în avantajul reciproc al celor două ţări şi popoare, al dezvoltării lor libere şi independente pe calea progresului economic şi social. Aprobînd în unanimitate documentele şi înţelegerile convenite cu prilejul vizitei, Comitetul Politic Executiv a cerut guvernului, ministerelor, celorlalte organe economice centrale să ia toate măsurile pentru transpunerea lor în viaţă. Comitetul Politic Executiv a soluţionat, de asemenea, probleme curente ale activităţii de partid şi de stat. —— # mmm , «mm « mmm f mmm , mmm mmm « mmm , mm « mm « mm « mmm ? ' * mmm a aaaama a momm a mmm a aaaam a mmm a mmm a mmm a mmm a mmm a mmm a t FESTIVALUL__ MUZICII VECHI Ieri, debut în ediţia a V-a Chiar din prima zi, Festivalul muzicii vechi din Miercurea-Ciuc — ajuns acum la cea de a V-a ediţie — şi-a etalat valenţele de eveniment culturalartistic cu importanţă majoră in viaţa culturală, această manifestare, organizată de Comitetul Judeţean de Cultură şi Educaţii Socialistă, in colaborare cu Radioteleviziunea Română, integrindu-se amplei mişcări ce se desfăşoară sub egida Festivalului Naţional ,,Ciitarea României". In spiritul tradiţiei pe care a impus-o acest festival, aşa cum de altfel s-a remarcat şi in festivitatea de deschidere - care, din cauza timpului nefavorabil nu a mai beneficiat de cadrul adecvat pe care il oferea decorul de curte medievală al Cetăţii Mikó, ci s-a des- J făşurat la casa de cultură ■ —, concertul inaugural, I realizat cu aportul unor J formaţii valoroase ale ge- a nului, din Braşov, Odor- Cheiu Secuiesc, Cărei, Cluj- Napoca şi Sfintu Cheor- J ghe, a dat pregnanţă ca-racterului de preluare şi * transmitere a valorilor [ specifice acestui gen de | muzică. Astfel că reperto- * riul fiecărei formaţii pe I care am avut posibilitatea * s-o aplaudăm a făcut a- I cea mijlocire prin care ser- J veşte popularizării muzi- cii vechi autohtone, din | Moldova, Muntenia şi | Transilvania, punind in circulaţie manuscrise ne- | cunoscute sau mai puţin | cunoscute, precum şi crea- [ fii valoroase ale muzicii | universale. I. NICULESCU | PROLETARI DIN TOATE TARILE, ONIJIVAI In pagina a 4-a : SPORT Viaţa politică, economică şi socială a ţării a fost pregnant marcată in cursul acestei luni de activitatea intensă desfăşurată de colectivele de oameni ai muncii hotărîţi să-şi îndeplinească exemplar sarcinile de plan pentru a cinsti marile evenimente ale acestui an : a 40-a aniversare a revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă şi Congresul al Xlll-lea al partidului. Şi în acest context de activitate efervescentă trebuie consemnat momentul sărbătoresc ce s-a înscris, în cursul acestei luni, în istoria poporului nostru prin realizarea monumentalei magistrale albastre - Canalul Dunăre - Marea Neagră - cea mai impunătoare operă din EPOCA CEAUŞESCU, expresie a forţei creatoare a unui popor stăpîn pe destinele sale, care îşi făureşte în mod conştient noua sa istorie, noul său destin liber şi fericit - viitorul comunist. In cadrul şedinţei din 22 mai, Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. a analizat Raportul privind îndeplinirea consumurilor normate de materii prime, materiale, combustibili, energie electrică şi a normativelor de valorificare în trimestrul I 1984 ; Raportul privind îndeplinirea planului costurilor de producţie în industrie, precum şi Raportul privind îndeplinirea planului productivităţii muncii în industria republicană, construcţiimontaj şi transporturi in trimestrul I 1984; Raportul privind evoluţia preţurilor şi tarifelor în primul trimestru al acestui an ; Raportul privind planul de şcolarizare şi numărul de burse pe anul şcolar 1984-1985 la toate gradele de învăţămînt. Intre evenimentele deosebite ale acestei luni se înscriu plenarele Consilului Naţional al Oamenilor Muncii şi Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor, care au dezbătut probleme de importanţă majoră legate de activitatea înfăptuirii planului pe acest an, pentru obţinerea de producţii agricole record, precum şi măsurile privind noul mecanism economic, autoconducerea şi autogestiunea muncitorească, noul sistem de retribuţie şi, în mod deosebit, realizarea în toate domeniile a acordului global. Referitor la plenara Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii trebuie subliniat că dezbaterile au prilejuit o analiză aprofundată, de înaltă exigență, a modului în care organele de conducere colectivă din minetele, centrale și întreprinderi acţionează pentru îndeplinirea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a României pe anul 1984, pentru realizarea programelor prioritare privind lărgirea bazei energetice şi de materii prime a ţării, pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al Xlll-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. Pentru stimularea activităţii în acest sens a fost adoptată şi o hotărîre-chemare. In cadrul Plenarei Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor s-a analizat felul în care s-au desfăşurat lucrările agricole de primăvară şi stabilindu-se măsurile pentru realizarea în bune condiţii a lucrărilor de întreţinere a culturilor şi de recoltare, în vederea obţinerii unei producţii record, a creşterii contribuţiei agriculturii la dezvoltarea generală a patriei noastre. A fost adoptată Hotărîrea-Apel a plenarei. Cuvîntările rostite de secretarul general al partidului la aceste înalte forumuri au fost receptate ca mobilizatoare programe de muncă, conţinutul lor bogat in idei, orientările şi sarcinile stabilite constituinduse în îndreptarul de zi cu zi al activităţii desfăşurate de colectivele de oameni ai muncii, de întregul nostru popor. (Continuare in pag. a 2-a| Cronica lunii mai LA OHDIMEA ZTT.ET Anul 1984 — an al producţiilor record Lucrările de întreţinere trebuie urgentate în toate unităţile agricole Ameliorarea vremii impune urgentarea la maximum a acţiunilor de întreţinere a culturilor, cea mai presantă fiind erbicidarea culturilor de cereale păioase, îndeosebi a celor de toamnă. Pentru realizarea unor ritmuri zilnice cît mai înalte, se impune utilizarea tuturor maşinilor din dotare, deci şi a celor cu tracţiune animală, ca şi a celor portabile. De asemenea, la culturile prăşitoare trebuie mobilizate toate forţele satelor, îmburuienarea sfeclei de zahăr, legumelor, cartofilor ducînd în mod sigur la scăderea producţiei, lucru de neadmis în condiţiile cînd plantele de cultură - odată scăpate de buruieni - au condiţii optime pentru obţinerea unor recolte record. C.A.P. Urcani. Principalele lucrări ale acestei perioade sunt „la zi“ La Cooperativa agricolă de producţie din Ulcani, erbicidarea orzului de toamnă s-a încheiat pe întreaga suprafaţă cultivată - 80 ha - în timp ce la griul de toamnă se tratează în cursul zilei de azi ultimele suprafeţe. Cu toate că vremea n-a fost deloc mai favorabilă decît în alte părţi, prin buna organizare a muncii, prin participarea oamenilor satului la lucrările de întreţinere, cele mai urgente acţiuni au fost finalizate. A fost, de pildă, încheiată praşila întîi manuală la sfecla furajeră, la cicoare, la morcovi şi cartofi. Printre cei care au contribuit în mai mare măsură la progresul lucrărilor menţionate se numără Szász Árpád, Péter Árpád, Jére Ştefan, Nagy Ludovic. In zilele următoare, după cum ţinea să sublinieze inginerul şef al unităţii, tovarăşul Mester Ioan, principalele forţe ale cooperativei vor fi dirijate la efectuarea praşilei întîi la porumbul pentru boabe, cultura prăşitoare cu cea mai mare pondere. Au fost efectuate toate pregătirile necesare, inclusiv organizarea formaţiilor de muncă în vederea declanşării, din prima zi a săptămînii viitoare, a recoltării furajelor. Vor „fi atacate" pentru început 20 ha trifoliene, 40 ha ierburi perene, precum şi o parte din fîneţele aflate în imediata apropiere a satelor. Ştefan DANCIU