Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1984 (Anul 17, nr. 4460-4536)
1984-06-22 / nr. 4529
Anul XVII., nr. 4529 - pag. a 4-a I ATLETISM De curînd, a avut loc la Tîrgu Mureş memorialul atletic Mircea Badea, la care au participat şi sportivii de la C.S.Ş. Odorheiu Secuiesc. La categoria juniori III, Csáti Katalin a cîştigat proba de 80 metri plat, cu timpul de 12,5 secunde. Tot ea a fost prima şi la săritura în înălţime, cu 1,50 m. lată şi alte rezultate obţinute de harghiteni - juniori II : la aruncarea discului, Valetin Anton s-a clasat al doilea cu 40,5 metri, iar Anamaria Bucur a terminat pe locul 3 în proba de 80 metri garduri. La juniori I şi II, Keszler Lajos a ocupat primul loc la disc, cu o aruncare de 49,87 metri. Szász Zsuzsanna, cu o săritură înaltă de 1,65 metri, s-a clasat a doua în proba respectivă, urmată fiind de coechipiera sa Demeter Ildikó, iar Bálint Maria a ocupat locul doi în proba de 400 metri plat. ALPINISM In organizarea Clubului Sportiv Muncitoresc „Viitorul" din Gheorgheni la Cheile Bicazului s-a desfăşurat, recent, concursul de alpinism dotat cu „Cupa Metalul”. Au participat echipaje de seniori, senioare şi tineret reprezentînd asociaţii sportive din judeţele Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu, Iaşi, precum şi din municipiul Bucureşti. Clasamentul general, (în care s-a cumulat punctajul realizat de echipajele prezente în concurs ale fiecărei asociaţii), situează pe locul întîi pe A.S. „Electro" Sfîntu Gheorghe, urmată de A.S. „Minerul" Bălan şi, pe locul al treilea, pe A. S. „Azomureş" Tîrgu Mureş. Echipajele aparţinînd de C.S.M. „Viitorul" Gheorgheni, au participat în afară de concurs. Rubrică realizată de Horea MOLDOVAN r-^qspQRTEĂi ■ -t r,-j,TTT* LU . Era ÎNCHEIEREA UNEI ETAPE EURO ’84 Pentru Mircea Lucescu şi ai săi, „Euro '84" s-a încheiat. A fost o etapă - sperăm că doar o etapă, şi veţi vedea de ce - care ne-a adus multe satisfacţii. Nu putem uita, de exemplu, seara de după victoria împotriva Italiei sau succesul de pe „Rasunda", din Stockholm ori clipele unice de la Bratislava. Această echipă ne-a adus în „malta societate" a balonului rotund de pe continent, între primii opt din Europa - și cînd zici primii opt din Europa, zici, automat, nu-i așa, primii 10 din lume, dacă ne gîndim că doar Brazilia şi Argentina ţin piept în ultima vreme fotbalului de pe vechiul continent, cel ce posedă brevetul de invenţie a acestui diabolic joc. Calificarea la această competiţie a fost obţinută în decurs de doi ani iar fiecare meci a fost pregătit cu migală cam cît s-a afectat pregătirii turneului final. De aici, o primă concluzie : e greu să schimbi o mentalitate, o manieră de joc, mai ales cînd în psihicul jucătorilor s-a instalat certitudinea că ea îşi aduce succese (pentru că trebuie spus de la început : concepţia n-a suferit deloc modificări în condiţiile turneului final, cu totul altele decît cele ale calificărilor). Nu spunem că ar fi fost imposibil — dovadă finalul meciului cu R.F. Germania, cînd am atacat, avînd ocazii. Dar acel atît de cunoscut „grăbeşte-te încet" poate avea valoarea lui şi iu lumea atît de grăbită a balonului rotund. Ce vrem să spunem de fapt ? Că dincolo de amărăciunea eliminării, trebuie să gîndim lucid la viitorulacestei echipe naţionale, pentru că în fotbal există mereu un nou început un început care chiar apare la orizont : preliminariile campionatului mondial din Mexic, care pentru noi vor debuta cu partida în deplasare cu Irlanda de Nord, din 12 septembrie. Turneul final al campionatului european de fotbal are multe învăţăminte, atît în ce priveşte echipa noastră, cît şi evoluţia fotbalului în general. Cu toate savantele scheme factice, îndelung studiate, după şedinţe interminabile la videocasetofon, evoluţia jocului cu balonul rotund indică fără îndoială direcţia atacului. Au avut cîştig de cauză în grupele preliminare formaţiile care au jucat pe cartea atacului, poate cu singura excepţie a Spaniei, o formaţie ocrotită, totuşi, de şansă (vezi meciul cu noi, ce! cu Portugalia şi, în mai mică măsură, ce! cu R.F.G., întrucît spaniolii au ratat şi un penalty). Grupa I, în care s-au marcat 23 de goluri în 6 meciuri (o medie ca pevremea bunicilor !) a fost cea mai spectaculoasă, aducînd la rampă două echipe al căror joc s-a bazat exclusiv pe atac, un atac sprijinit cu eficienţă de o linie de mijloc adesea supraaglomerată (4 jucători la francezi şi 5 la danezi, în cele mai multe situaţii). Jocul la „mica ciupeală" şi-a trăit traiul, putem spune fără teamă de a greşi, iar firma, pe de altă parte - vezi R.F.G. - nu mai creează complexe nimănui. In sprijinul celor afirmate mai sus, iată două declaraţii dinaintea meciurilor decisive ale formaţiilor Danemarcei şi Spaniei : întrebat în preajma partidei cu Belgia dacă va juca şi cartea meciului egal, Sepp Piontek, antrenorul danezilor, a avut următoarea replică : „Ar însemna să acţionez împotriva naturii. Fotbaliştii mei sînt obişnuiţi să atace, cum aş putea face greşeala să-i opresc iar fundaşul spaniol Goicoefchea spunea, înaintea întîlnirii cu R.F.G.: „N-am auzit pînă acum că fotbaliştii vest-germani să fi mîncat pe cineva. Oricum, un lucru ştiu sigur: în fotbal, nici un meci nu este nici pierdut, nici cîştigat dinainte !“. Revenind la echipa noastră, e greu acum, „la cald" să facem aprecieri, mai ales că sintem tentaţi spre critică. Totuşi, cîteva nedumeriri trebuie spuse : ne-a mirat apariţia portarului Moraru - nu pentru că ar fi greşit cu ceva - în locul lui Lung, un portar excelent în condiţiile unui joc în care formaţia adversă atacă şi, se presupune, că atacă, în special, cu mingi pe sus. Apoi, schimbările efectuate în timpul jocului - dacă nu s-au datorat unor accidentări, dar n-am văzut așa ceva - au fost cumva^ ciudate. In orice caz inoportune. Pentru că a-l schimba pe Cămătaru în minutul 34, într-un meci în care se mișcase mult mai bine decît pînă atunci (de ce n-a fost schimbat cu Spania sau cu R.F.G. ?) şi pe Irimescu, un jucător proaspăt, excelent şuteur, cu Gabor, care şi-a demonstrat în Franţa, cu prisosinţă limitele fizice, ni s-au părut greşeli evidente. Cu greşeli sau nu, eliminarea este certă. Cauzele sunt, credem, mai adînci. Asupra lor să ne oprim în continuare, pentru că am avut şansa - ne-am creat-o de fapt în faţa blrturilor neiertătoare ale actualităţii, sub lumina cărora totul se vede. Şi dacă am văzut, să spunem , aici e bine, dincolo însă trebuie să schimbăm. Fotbalul nostru se află la încheierea unei etape, să începem de pe alte baze, o alta ! Teo OPREA PROGRAMUL TELEVIZIUNII pentru săptămîna 24—30 iunie * I Duminică, 24 iunie I 8,30 Teleşcoală. 9,00 * Almanahul familiei. 9,30 « De strajă patriei. 10,30 I Viaţa satului (p.c.). 11,15 | Muzica pentru toţi. 11,45 I Lumea copiilor. 12,40 Telefilmoteca de ghiozdan. I Pistruiatul. Episodul 5 (c.). I 13:00 Telex. 13:05 Album » duminical (p.c.). încep... I varietăţile ! Spectacol cu public. Desene animate. I La hanul... cu cîntece. Divertisment muzical-fol-I * doric. Drumuri printre amintiri. Cascadorii rîsului. » Şlagărele operetei. Tele- I sport. Moment folclonc. , Muzica şi dansul pe meiridiane. Melodii româneşti de altădată. Secvenţa telespectatorului. 18,30 Micul ecran pentru cei mici. 18,50 T001 de seri. 19,00 Telejurnal (p.c.). 19,20 Cîntarea României. 19,55 Film artistic. Cabanda de zahăr. Premieră Tv. Producţie a studiourilor cehoslovace (c.). 21,20 Varietăţi muzical-distractive (c.). 21,50 Telejurnal (p.c). Luni, 25 iunie 20,00 Telejurnal (p.c). 20,20 Actualitatea în economie. 20,35 Copiii vigoarea şi tinereţea naţiunii. 20,45 A patriei cinstite. Emisiune de versuri. 20,55 Memoria documentelor. 21,15 Tezaur folcloric (c.). 21,45 Stop-cadru pe mapamond (c.). 21,55 Orizont tehnicoştiinţific. 22,20 Telejurnal (p.c.). Marţi, 26 iunie 15,00 Telex. 15,05 Amfiteatru studenţesc. 15,40 Laureaţi ai Festivalului naţional „Cîntarea României". 16,00 Cărţi şi idei. 16.20 Desene animale. 20.00 Telejurnal (p.c.). 20.20 Actualitatea în economie. 20.40 Marea epopee revoluţionară, împotriva fascismului şi a războiului. Documentar. 21.00 Teatru Tv. înaintea furtunii. 22.20 Telejurnal (p.c.). 22.30 închiderea programului. Miercuri, 27 iunie 15,00 Telex. 15,05 Clubul tineretului. 15,30 Emisiune în limba maghiară (p.c.). 20,00 Telejurnal (p.c.). 20,20 Ctitorii cu care ne mîndrim. 20,50 Ţară scumpă, să trăieşti! Cîntece patriotice. 21,00 Film artistic. Trecătoarele iubiri. Producţie a Casei de filme Trei (c.). 22,20 Telejurnal (p.c.). Joi, 28 iunie .15,00 Telex. 15,06 Omul şi sănătatea. 15,20 Studioul tineretului. 16,20 Desene animate. 20,00 Telejurnal (p.c.). 20,20 Actualitatea în economie. 20,35 Pagini muzicale, de mare popularitate din creaţia corală românească. 20,50 Socialismul în conştiinţa ţării. Industrializarea - opţiune economică fundamentală a României. 21,10 Filme inspirate din lupta P.C.R. Clipa. Ecranizare a romanului cu acelaşi titlu de Dinu Săraru. Ultima parte (c.). 21,55 Din cele mai frumoase melodii populare. 22,15 Telejurnal (p.c.). Vineri, 29 iunie 15,00 Telex. 15,05 Monografii profesionale. 15,30 Viaţa culturală. 15,50 La volan. 16,00 Emisiune în limba germană (p.c.). 20,00 Telejurnal (p.c.). 20,20 Actualitatea în economie. 20,35 împliniri şi perspective. 21,10 Cadran mondial (o.c.). 21,30 Eroi ai construcţiei socialiste în filmul românesc. 22,20 Telejurnal (p. c.). Sîmbătă, 30 iunie 13,30 Telex. 13,35 La sfîrşit de săptămînă (p. c.). Din frumoasele cîntece de pe Valea Oltului. Ecranul copiilor. Suneul muzicii (VI). Valsul , mereu tînăr. Desene animate, intîmplări hazilii cu ciocănitoarea Woody. Tainele naturii... Cîmecele patriei. Moment poetic. Surpriza muzicală a emisiunii. Şah. Magnetoscop muzical. Tot ce are îaramo frumos, telesport. Studenţii în concurs. Reportaj. Muppes. 16,40 Iunie - cronica evenimentelor police. 19,00 Telejurnal. 19,20 Invăţâmînt - anul 40. Oamenii care cresc oameni. 19,40 Teleenciclopedia. 20,00 Film. Cînd primăvara e fierbinte. Producţie a Studioului cinematografic Bucureşti. 21,10 Varietăţi .. varietăţi (c.). 22,15 Telejurnal (p.c.). 22:30 Intîlnire muzical-coregrafică ... în aer liber (c.). Colegiul de redacţie : IoanJancea (redactor şefi Ştefan Lianciu, Mihail Filimon, Nicolae Şandru, Szilveszter ladislau, Teodor Vancu (red. şef adjunct). Redacţia : Miercurea-Ciuc. Str. 1 Noiembrie nr. 45 telefoane . 13019. 118*1. 11606/223, după orele II - 11606-223 Administraţia : Str Petőfi Sándor Nr 65, camera 84. Tiparul executat la Tipografia Miercurea-One. S' 7 Noiembrie Nr 43, telefon 1066. I *I I* I% 1 * TELEVIZIUNE Vineri, 22 iunie 15,00 Telex. 15,05 Monografii profesionale. 15,30 Viaţa culturală. 15,50 La volan. 16,00 Emisiune în limba germană (p.c.). 20,00 Telejurnal (p. c.). 20,25 Actualitatea în economie. 20,40 împliniri ' ~l şi perspective. 21,20 Cadran mondial (p.c.). 21,40 Chipul comunistului în filmul artistic românesc. 22,15 Telejurnal (p.c.). Mica publicitate WiND Dacia 1.300, Miercurea-Ciuc. Telefon : 11235. (6073) IS IAN mmmm mmm f mmmm Direcţia Judeţeană de Poştă şi Telecomunicaţii » * * Harghita RECRUTEAZĂ ELEVI (BĂIEŢI ŞI FETE) din judeţul Harghita treapta l-a şi a ll-a la Liceul Industrial de Poştă şi Telecomunicaţii Nr. 3 Bacău, iar mai tîrziu numai băieţi (dintre absolvenţii primei trepte de liceu) la Şcoala Profesională din Bacău, PENTRU MESERIA DE ELECTROMECANIC REŢELE LINII. Relaţii suplimentare la biroul personal, telefon nr. 71115, Miercurea-Ciuc. INFORMAŢIA HARGHITEI A întreprinderea de Confecţie Miercurea-Ciuc — Strada 7 Noiembrie nr. 39 — încadrează: • ȘEF BIROU DESFACERE, • ȘEF BIROU APROVIZIONARE. Condiţii de încadrare şi retribuire conform Legilor nr. 12/1971 şi 57/1974. Informaţii suplimentare la biroul personal-învăţămînt, telefon : 12920 — interior 121.